Când se apropia primăvara

Vechi ziceri

AI

Probleme

mormăit

mumble, muttering, growl, grunt, mumbling, 

geme

groan, moan, suffer, sigh

pişa

piss, pee

căcat

shit, turd, crap

Căldură mare

Acum 5 ani. Drumuri cu prietenii prin zone de o frumusețe rară.

Mitul 10%

Știința face din nou ordine. Mitul “folosim doar 10% din creier”, explicat

Cât de mult din creier folosește fiecare persoană pe parcursul zilei?

În 1936, scriitorul american Lowell Thomas a scris în introducerea cărții lui Dale Carnegie „Cum să câștigi prieteni și să influențezi oamenii" ceea ce avea să devină o afirmație des repetată: „Profesorul William James de la Harvard obișnuia să spună că omul mediu dezvoltă doar 10% a capacității sale mentale latente".

Deși rămâne incert dacă James, considerat părintele psihologiei americane, a dat naștere acestei afirmații, este cert că este indiscutabil falsă. Mai degrabă, „ne folosim mereu tot creierul", a declarat Erin Hecht, profesor asistent în  neuroștiințe evolutive la Universitatea Harvard, pentru Live Science.

„Este un mit atât de amuzant", a spus Julie Fratantoni, un cercetător în neuroștiință și șef de operațiuni pentru Proiectul BrainHealth de la Universitatea Texas din Dallas. Pentru început, nici măcar nu este sigură dacă 10% se referă la volum sau la altceva: „Este 10% din metabolismul energetic? Este 10% din activitatea electrică? Este vorba despre nivelurile de oxigenare a sângelui?"

Acest mit este atât de răspândit încât studenții întreabă despre el. „În cursurile mele, ori de câte ori cineva aduce în discuție acel mit, eu spun: „Dacă îți folosești doar 10% din creier, probabil că ești conectat la un ventilator", a spus Hecht.

Hecht a comparat activitatea creierului cu inima atunci când corpul este în repaus; inima continuă să pompeze chiar dacă nu funcționează la capacitatea maximă. De asemenea, întregul creier și celulele sale, numite neuroni, sunt întotdeauna active chiar și doar la un nivel de bază. „Neuronii trebuie să se declanșeze la un fel de nivel de bază pentru a se menține sănătoși", a spus ea.

Potrivit lui Fratantoni și Hecht, în timp ce creierul este clasificat în regiuni discrete, organul funcționează prin diverse rețele. Nicio regiune nu acționează niciodată izolat. Fratantoni a dat exemplul rețelei de mod implicit, care implică mai multe zone cognitive pentru a procesa gândirea și interacțiunile sociale.

Cel mai bun instrument pe care îl avem pentru a măsura activitatea creierului este imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Această tehnică de neuroimagistică necesită ca cineva să se întindă într-un scaner asemănător unui tub în timp ce răspunde la diferiți stimuli. Scanerul măsoară modificările fluxului sangvin din creier, ceea ce indică o utilizare crescută a energiei în diferite regiuni.

„Ideea este că părțile creierului care primesc mai mult sânge ard mai multă energie și, prin urmare, sunt mai implicate funcțional cu orice te gândești", a spus Hecht.

Creierul nostru recrutează mai puține resurse pentru abilitățile pe care le cunoaștem bine. Când exersăm o abilitate, creierul nostru se schimbă în câteva moduri observabile. În primul rând, țesutul cerebral asociat cu regiunile acelei abilități se mărește fizic, potrivit Hecht. Ea spune că cercetătorii presupun că această creștere ar putea proveni din ramificarea neuronilor pentru a se conecta cu neuronii vecini sau din vascularizarea crescută care ar facilita mai mult fluxul de sânge. În același timp, cu cât creierul devine mai exersat la o abilitate, cu atât este mai eficient și are nevoie de mai puțină energie.

„Pe măsură ce devii mai priceput la ceva ce înveți să faci, mai puțin din creierul tău este activ", a spus Hecht.

Energia mentală, sau efortul conștient depus pentru a îndeplini o sarcină, este o altă modalitate eficientă prin care indivizii își pot măsura utilizarea personală a creierului, a spus Fratantoni. Deoarece nu se poate testa științific energia mentală, această măsurătoare permite subiectivitatea.

„Ceea ce cred că ar fi un mod mai bun de a te gândi la asta este, știi măcar care este capacitatea ta?" a spus ea pentru Live Science. „Ce ai putea face pentru a-ți atinge mai mult potențialul? În viziunea lui Hecht, răspunsul este să exersezi cu sârguință orice abilitate pe care o cultivi.

În cele din urmă, noțiunea de a folosi 10% din creier nu este doar incorectă, ci și irelevantă. Hecht a menționat că, după o leziune debilitantă sau un accident vascular cerebral, unii oameni își pot întări abilitățile „în timp ce alte părți ale creierului preiau funcția" pe care regiunea afectată o controlase.

Mintea incredibil de plastică se poate reconecta atunci când o regiune este pierdută sau deteriorată, astfel încât ceea ce cuprinde 100% se poate schimba. Chiar și cu o parte a creierului rănită sau îndepărtată, fiecare minte poate găsi o modalitate de a lucra la capacitatea sa maximă.

Cafeaua, motorul dimineților.

Când e recomandat pentru creier să bem cafea, de fapt. Prof. dr. Vlad Ciurea: „Face foarte bine”

Pentru mulți dintre noi, mai ales dimineața, cafeaua este un elixir. Atunci când este consumată cu moderație, cafeaua poate fi foarte bună pentru creier, spune Dr. Vlad Ciurea. Dar știi când e recomandat pentru creier să bem cafea, de fapt? Citește mai departe și vezi ce spune reputatul neurochirurg.

Pentru mulți dintre noi, și nu spunem că este neapărat bine, pentru a funcționa cum trebuie dimineața, avem nevoie de cafea.

Ceea ce este și mai interesant, este că oamenii de știință au dovedit acum că consumul anumitor tipuri de cafea poate fi benefic pentru sănătatea creierului.

Dar cum sprijină această băutură populară funcția cognitivă? Un nou studiu identifică unele dintre mecanismele care permit cafelei să țină la distanță declinul mental.

Vezi și: Ce să pui în cafeaua de dimineaţă pentru un gust special. Aşa vei avea şi mai multă energie

Potrivit datelor de la Harvard, aproximativ 54% dintre adulții din consumă cafea zilnic.

Consumul de cafea poate aduce atât beneficii, cât și riscuri pentru sănătatea unei persoane.

Dar, un studiu din 2016 de la Universitatea Ulster din Coleraine, Marea Britanie, a concluzionat că beneficiile pentru sănătate ale consumului moderat de cafea sunt peste potențialele riscuri.

Unul dintre aceste beneficii este faptul că cafeaua pare să protejeze creierul împotriva tulburărilor cognitive și să stimuleze abilitățile de gândire.

Vezi și: Alimentul care trebuie consumat zilnic. Prof. dr. Vlad Ciurea: "Îl vezi mereu, este extraordinar pentru digestie"

În acest context, întărind aceste constatări, vine și reputatul neurochirurg Dr. Vlad Ciurea să ne spunâ când e recomandat pentru creier să bem cafea, de fapt.

"Cafeluța de dimineață este obligatorie, iar orele la care o bem depind de organism. Pledez pentru cea de după-amiază, după acea alimentație ușoară care este la prânz.

Acea cafeluță face foarte bine după-amiază, când pornesc partea a doua a activității, deci ajută creierul.

De asemenea, şi hidratarea ajută mult creierul, la fel cu lucruri foarte ușoare pentru alimentație, după care poți lucra în continuare.", spune Dr. Vlad Ciurea.

"Cafeluța de dimineață este obligatorie, iar orele la care o bem depind de organism." – Dr.Vlad Ciurea

În cadrul studiului menționat anterior, cercetătorii au decis să analizeze efectele a trei tipuri de cafea: prăjită închisă cu cofeină, prăjită ușoară cu cofeină și prăjită închisă decofeinizată.

Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea cu prăjire închisă decofeinizată au avut potențe identice în testele experimentale inițiale.

Așa că am cercetătorii au observat de la bun început că efectul său protector nu se putea datora cofeinei.

Treptat, toate legăturile au căzut la locul lor, deoarece cercetătorii au început să se concentreze asupra unui set de compuși numiți fenilindani.

Acești compuși se formează în timpul procesului de prăjire a boabelor de cafea și care îi conferă cafelei aroma amară.

Vezi și: Nu mai pune zahăr în cafea. Ingredientul folosit în cafenele, aşa îi dai gustul dulceag

Fenilindanii, mai degrabă decât orice alți compuși legați de cafea, sunt cei care par să inhibe amalgamarea lui tau și a beta-amiloidului.

Acestea sunt proteine toxice, a căror acumulare excesivă în creier este un factor-cheie în afecțiunile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Conform acestor date, fenilindanii sunt un inhibitor dublu, iar cercetătorii spun că "nu ne așteptam la asta".

Se pare că un timp mai lung de prăjire face ca boabele de cafea să producă mai mulți fenilindani.

Acest lucru sugerează că cafeaua prăjită închisă la culoare, fie că este normală sau decofeinizată, are cel mai puternic efect protector asupra creierului.

Indiferent cum ar fi, cafeaua rămâne totuși motorul dimineților, mai ales după o seară plină de adrenalină și după oboseală.

Acum că ai aflat când e bine pentru creier să bem cafea, și ai și aceste date ale unor studii, știi mai multe despre cafeaua ta, elixirul fiecărie dimineți.

Urmăriți Playtech.ro și pe

Un hoț va intra la "mititica". Ehe, câți vor trebui să-l urmeze!

ALERTĂ Darius Vâlcov, extrădat în România / El va ajunge cu zborul de Roma de la ora 16.00 (surse)

Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, va fi extrădat astăzi din Italia. Surse judiciare susțin pentru STIRIPESURSE.RO că Darius Vâlcov va ajunge în România cu zborul de Roma de la ora 16.00.

Ministrul Justiției Alina Gorghiu anunța vineri că extrădarea lui Vâlcov este o chestiune de zile.

„Este o procedură în curs, statul italian, prin Ministerul Justiţiei, a luat legătura cu Poliţia Română. E o problemă de zile, nu mai mult”, a spus Alina Gorghiu, după ce a fost întrebată de jurnalişti despre aducerea în ţară a lui Vâlcov.

Curtea Supremă de Casaţie a Italiei a respins, la 8 august, recursul formulat de Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, împotriva deciziei prin care s-a decis predarea acestuia către autorităţile competente ale României.

Darius Vâlcov are de ispășit o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare în România.

She can't...