joi, 10 august 2023

Așa-zis




Natoiștilor, americanofililor, rusofililor știți să citiți? Băgați la cap înțelegerile suprastatale, comerciale dintre așa - zișii dușmani!

Putin profită de dependența de combustibilul nuclear rusesc: Dacă e mai ieftin, de ce să nu cumpărăm

Vladimir Putin profită de dependența globală de combustibilul nuclear rusesc, scrie AP, precizând că vânzările nu sunt sancționate de Occident, iar producătorii preferă să cumpere mai ieftin din Rusia.

Vladimir Putin profită de dependența globală de combustibil nuclear rusesc

SUA și aliații săi europeni importă cantități mari de combustibil nuclear și compuși din Rusia, oferind Moscovei venituri de sute de milioane de dolari, în timp ce poartă război Ucrainei.

Vânzările, care sunt legale și nesancționate, au stârnit semnale de alarmă din partea experților în neproliferare și a oficialilor care spun că importurile ajută la finanțarea dezvoltării arsenalului nuclear al Moscovei și complică eforturile de a reduce abilitățile de război ale Rusiei. Dependența de produsele nucleare rusești – folosite mai ales pentru a alimenta reactoarele civile – lasă SUA și aliații săi vulnerabili la posibile crize de energie dacă președintele rus Vladimir Putin ar întrerupe aprovizionarea. Provocarea este probabil să devină mai intensă, pe măsură ce națiunile încearcă să stimuleze producția de energie electrică fără emisii pentru a combate schimbările climatice.

Trebuie să dăm bani oamenilor care fac arme? Este absurd", a spus Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Educație pentru Politici de Nonproliferare din Washington. „Dacă nu există o regulă clară care să împiedice furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia – și este mai ieftin să-l obții de acolo – de ce nu ar face-o?"

Rusia a vândut aproximativ 1,7 miliarde de dolari în produse nucleare firmelor din SUA și Europa, potrivit datelor comerciale și experților. Achizițiile au avut loc în timp ce Occidentul a impus sancțiuni severe asupra Moscovei în urma invaziei sale din 2022 a Ucrainei, blocând importurile de produse de bază rusești precum petrol, gaze, vodcă și caviar.

Cu toate acestea, Occidentul a fost reticent în a viza exporturile nucleare ale Rusiei, deoarece acestea joacă un rol cheie în menținerea reactoarelor în funcțiune. Rusia a furnizat industriei nucleare din SUA cu aproximativ 12% din uraniu anul trecut, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA. Europa a raportat că a primit aproximativ 17% din uraniu în 2022 din Rusia.

Dependența de energia nucleară este de așteptat să crească pe măsură ce națiunile adoptă alternative la combustibilii fosili. Centralele nucleare nu produc emisii, deși experții avertizează că energia nucleară vine cu riscul de topire a reactorului și provocarea de a stoca în siguranță deșeurile radioactive. Există aproximativ 60 de reactoare în construcție în întreaga lume - încă 300 sunt în faza de planificare.

Multe dintre cele 30 de țări care generează energie nucleară în aproximativ 440 de centrale importă materiale radioactive de la corporația energetică de stat a Rusiei Rosatom și de la filialele sale. Rosatom este lider mondial în ceea ce privește îmbogățirea uraniului și este pe locul al treilea în producția de uraniu și fabricarea de combustibil, conform raportului său anual pentru 2022.

Rosatom, care spune că construiește 33 de reactoare noi în 10 județe, și filialele sale, au exportat anul trecut bunuri și materiale legate de energia nucleară în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari, potrivit datelor comerciale analizate de Royal United Service Institute, o companie din Londra. think-tank. Institutul a spus că această cifră este probabil mult mai mare, deoarece este dificil de urmărit astfel de exporturi.

CEO-ul Rosatom, Alexei Likhachyov, a declarat pentru ziarul rus Izvestia că afacerile externe ale companiei ar trebui să însumeze 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Acea afacere civilă lucrativă oferă fonduri esențiale pentru cealaltă responsabilitate majoră a lui Rosatom: proiectarea și producerea arsenalului atomic al Rusiei, spun experții.

Oficialii ucraineni au cerut liderilor lumii să sancționeze Rosatom să întrerupă unul dintre ultimele fluxuri importante de finanțare ale Moscovei și să-l pedepsească pe Putin pentru lansarea invaziei. Președintele ucrainean Volodmyr Zelenskyi i-a presat din nou pe liderii occidentali să țintească Rosatom după ce forțele ruse au capturat centrala nucleară Zaporizhzhia. Rosatom conduce instalația parțial oprită, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a avertizat în mod repetat că o scurgere de radiații la instalația ocupată de ruși ar putea fi un dezastru major.

Ucraina nu înțelege de ce nu au fost încă introduse sancțiuni împotriva Rosatom și a conducerii sale", a spus Zelenskyi în mai, „când reprezentanții acestei companii continuă să ocupe Centrala Nucleară Zaporizhzhia și să pună în pericol securitatea noastră generală".

Susținătorii energiei nucleare spun că SUA și unele țări europene s-ar confrunta cu dificultăți în a opri importurile de produse nucleare rusești. Industria energetică nucleară din SUA, care își externalizează în mare măsură combustibilul, produce aproximativ 20% din electricitatea americană.

Valoarea combustibilului nuclear rusesc și a produselor trimise în SUA a atins 871 de milioane de dolari anul trecut, față de 689 de milioane de dolari în 2021 și 610 de milioane de dolari în 2020, potrivit Biroului de Recensământ al SUA. În ceea ce privește greutatea, importurile de produse din uraniu din SUA din Rusia aproape s-au dublat de la 6,3 tone în 2020 la 12,5 tone în 2022, potrivit datelor comerciale de la ImportGenius.

Motivele pentru această încredere datează de zeci de ani: Industria de uraniu din SUA a fost lovită în urma unui acord de neproliferare din 1993, care a dus la importul de uraniu ieftin pentru arme din Rusia, spun experții.

Declinul s-a accelerat după o scădere la nivel mondial a cererii de combustibil nuclear ca urmare a prăbușirii din 2011 a trei reactoare de la centrala electrică Fukushima Daiichi din Japonia.

Centralele nucleare americane și-au achiziționat 5% din uraniu de la furnizori interni în 2021, ultimul an pentru care sunt disponibile date oficiale de producție din SUA, potrivit U.S. Energy Information Administration. Cea mai mare sursă de uraniu pentru astfel de plante a fost Kazahstanul, care a contribuit cu aproximativ 35% din aprovizionare. Un aliat apropiat al Rusiei, Kazahstanul este cel mai mare producător de uraniu din lume.

Administrația Biden spune că încearcă să revigoreze exploatarea uraniului și producția de combustibil nuclear, iar parlamentarii au introdus o legislație pentru a accelera procesul. În această săptămână, însă, președintele Joe Biden a anunțat formarea unui monument național pentru a păstra terenul din jurul Parcului Național Grand Canyon, care ar împiedica noi extrageri de uraniu în regiune.

Este esențial să încetăm finanțarea monopolului nuclear de stat al Rusiei, Rosatom", a declarat senatorul John Barrasso, republicanul din Wyoming, care a introdus o legislație la începutul acestui an pentru a finanța lanțul de aprovizionare cu combustibil nuclear al Americii. „Trebuie să oferim, de asemenea, siguranța pieței furnizorilor de combustibil nuclear din America."

Europa este în dificultate în mare parte pentru că are 19 reactoare proiectate rusești în cinci țări care sunt pe deplin dependente de combustibilul nuclear rusesc. Franța are, de asemenea, o lungă istorie de a se baza pe uraniul îmbogățit cu Rusia. Într-un raport publicat în martie, Greenpeace, citând baza de date Comtrade a Națiunilor Unite, a arătat că importurile franceze de uraniu îmbogățit din Rusia au crescut de la 110 tone în 2021 la 312 tone în 2022.

Europa a cheltuit anul trecut aproape 828 de milioane de dolari (aproape 750 de milioane de euro) pe produse din industria nucleară rusă – inclusiv elemente de combustibil, reactoare nucleare și mașini – conform Eurostat, biroul de statistică al UE.

Unele națiuni europene iau măsuri pentru a se îndepărta de uraniul rusesc. La începutul conflictului din Ucraina, Suedia a refuzat să cumpere combustibil nuclear rusesc. Finlanda, care se bazează pe puterea rusă la două din cele cinci reactoare ale sale, a renunțat la un acord plin de probleme cu Rosatom pentru a construi o nouă centrală nucleară. Compania finlandeză de energie Fortum a anunțat, de asemenea, un acord cu compania americană Westinghouse Electric pentru a furniza combustibil pentru două reactoare după expirarea contractelor sale cu subsidiara Rosatom Tvel în următorii șapte ani.

Republica Cehă a încercat să se îndepărteze complet de livrările rusești și a apelat la Westinghouse și la compania franceză Framatome pentru viitoarele livrări de ansambluri de combustibil pentru singura sa centrală nucleară, furnizată în prezent de Tvel, noile livrări fiind așteptate să înceapă în 2024. Slovacia și Bulgaria, alte două țări care se bazează pe Tvel pentru combustibil nuclear, au apelat, de asemenea, la diferiți furnizori.

În ciuda provocărilor, experții cred că presiunea politică și întrebările legate de capacitatea Rusiei de a întrerupe livrările vor încuraja în cele din urmă o mare parte din Europa să abandoneze Rosatom. „Pe baza perspectivelor aparente (de diversificare a aprovizionării cu combustibil), ar fi corect să spunem că Rosatom a pierdut piața europeană", a declarat Vladimir Slivyak, copreședintele grupului de mediu rus Ecodefense.

Ceea ce rămâne neclar, a spus Slivyak, este modul în care Ungaria și Franța vor aborda problema. Franța nu și-a exprimat dorința de a închide robinetul de uraniu al Rusiei. Ungaria, care menține legături strânse cu Rusia, este pe deplin dependentă de Moscova pentru a furniza combustibil pentru centrala sa nucleară cu patru reactoare. Intenționează să extindă acea uzină cu două reactoare Rosatom - un proiect care este finanțat printr-o linie de credit de 10 miliarde de euro de la o bancă rusă.

Spioni români din perioada comunistă

miercuri, 9 august 2023

007

Na-ți-o ție, na-ți-o mie.

Articol din Click.ro

Agentul 007 de România. Povestea spionului român care a umilit NATO în timpul „Războiului Rece”

Nu mulți au auzit de el, însă Mihai Caraman (94 de ani) rămâne în istoria serviciilor secrete spionul care a sustras sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, vreme de 11 ani, furnizându-le ulterior serviciilor secrete ale URSS.

Mihai Caraman, spionul român care a aflat secretele NATO / Foto: Captură video
Mihai Caraman, spionul român care a aflat secretele NATO / Foto: Captură video

Născut într-o comună din judeţul Galaţi, pe 11 noiembrie 1928, Mihai Caraman a terminat la vârsta de 22 de ani Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne, a urmat ulterior Cursuri Speciale de Informaţii Externe la Moscova, iar în anul 1958, a fost trimis sub acoperire diplomatică în Franţa, acolo unde va ocupa pentru început funcţia de Secretar I pe probleme economice.

Sub dubla comandă a Bucureștiului și Moscovei, misiunea lui Caraman a vizat atât infiltrarea în NATO, cât și repatrierea oamenilor de știință români, ambele obiective fiind atinse. Dacă detaliem pe parcurs NATO, în ceea ce privește repatrierea oamenilor de știință, poate cel mai răsunător nume este Coandă, adus la București, unde și-a continuat studiile care au început în Franța, construind un puternic laser folosit de către Armata României în 1968, când Uniunea Sovietică ar fi încercat să impună granițele țării noastre pe Prut.

În ceea ce privește spionajul împotriva NATO, informațiile erau trimise mai întâi la București, apoi de acolo la Moscova, în timp ce ordinele trimise de la Moscova urmau aproape întotdeauna același traseu, via București.

Cooperarea Rusiei cu România s-a dovedit prolifică, într-o perioadă în care Parisul a fost implicat în războiul din Algeria, iar serviciile de informații franceze se concentrau în special pe Polonia, Germania de Est, Ungaria sau Cehoslovacia.

Prima persoană racolată de către Mihai Caraman

În perioada 1958-1969, alături de Caraman, Căpitanul Iacobescu (cel ce îi va lua locul lui Caraman la conducerea grupării, când acesta va fi plecat la Bucureşti pentru a-i asigura securitatea lui de Gaulle), Mihail Simula (Secretar II U.N.E.S.C.O.), Mihail Georgescu (Secretar II Ambsada României la Paris), Gheorghe Ionescu (Secretear II Ambasada României la Paris), Eugen Vişan (Secretear II Ambasada României la Paris), Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României la Paris), Constantin Mirea (Secretear II Ambasada României la Paris), Ion Păduraru (Secretar II U.N.E.S.C.O.), Mihai Ilie (Prim Consilier Ambasada României la Paris), vor fi unii dintre principalii agenţi români care vor penetra Ambasada Franţei de la Washington, Poliţia Franceză, Ministerul Finanţelor şi cel de Externe al Franţei, OCDE, dar mai ales NATO, al cărui sediu se afla la Paris.

Robert Van de Wielhe, al cărui nume de cod era Nina, a fost primul care a fost recrutat de Caraman, al cărui merit nu a fost doar în a fura informații, ci și în a permite altor pioni importanți, precum Sylvie, Pierre, Doamna B, Francis Roussilhe sau Emre, să devină informatori ai reţelei româneşti.

„Şef Antenă Paris către Direacţia Generală.-Nina obiectiv SI confirmat. Este funcţionar la N.A.T.O. Documentarist la biroul Dispoziţii. Serviciul lui centralizează documente emise de toate comitetele şi de secretariatul internaţional. Nina are acces la multe secrete, chiar şi la cele clasate cosmice. Cu excepţia totuşi a documentelor strict militare. Am declanşat explorare identitate şi comportament”, se menţiona într-o trimitere a lui Caraman, conform Adevărul.ro.

„Rețeaua Caraman”  a căzut în 1969

Astfel, acţiunea „reţelei Caraman” a reprezentat un succes şi se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, fiind totodată o mare lovitură la adresa planurilor militare ale NATO. Rețeaua avea să se prăbușească în 1969, după ce locotenent-colonelul KGB, Evgheni Evghenevici Runge, defectează și a cerut azil, pe care l-a primit împreună cu soția și fiul său. Printre informațiile furnizate anglo-saxonilor, el a recunoscut că au existat scurgeri de date din interiorul NATO către Est, iar cârțița se afla în Franța, potrivit lui. După un filaj, Emre a fost arestat în timp ce îi furniza mai multe micro-filme diplomatului român Mihai Tincu. Imediat rețeaua a căzut.

Nu după mult timp, autoritățile au descoperit o nouă cârtiță, colonelul francez Charles de la Salle, care a vândut informații despre aviația NATO și franceză, precum și detalii importante despre nava spațială franceză. La Salle s-a sinucis înainte ca autoritățile din Paris să-l poată interoga.

Oficial, știm că Van de Wielhe a fost condamnat la 8 ani de închisoare, Francis Roussilhe a primit o pedeapsă de 20 de ani, în timp ce Emre și Edelman au fost judecați în țările lor de origine. În mod surprinzător, Pierre nu a fost pedepsit. Mihai Caraman a fost decorat de KGB cu gradul de căpitan, avansat în mai multe funcții din cadrur Securității, până în 1979, când, după înfrângerea lui Pacepa, a fost trecut în rezervă. Imediat, în 1990, a fost numit adjunct al Ministerului Apărării Naţionale.

Pe 9 aprilie, a devenit primul director al Serviciului de Informaţii Externe. Paradoxal, spionul regimului comunist, care a activat împotriva NATO, a fost primul șef al spionajului din România democratică. Curând după aceea, sub presiunea diplomatică din Atlanticul de Nord, a demisionat. Acesta este al doilea mare paradox, după 1968, a fost chemat de la Paris pentru a asigura siguranța lui Charles de Gaulle în timpul vizitei sale în România.

Școala de spionaj NATO se află la Oradea

De la arestarea lui Van de Wielhe în 1963 și până în 1969, rețeaua Caraman a funcționat fără probleme și, întâmplător, s-a destrămat la scurt timp după ce Gaulle nu a mai fost președintele Franței.

Printre cele mai importante documente NATO scurse s-au numărat buletinele interne, informații despre întâlniri și ședințe secrete, rapoarte financiare sau informații despre logistica militară a Alianței, dar nimic care să certifice în mod relevant politica NATO față de URSS.

Faptul că școala de spionaj NATO se află la Oradea atestă rolul important pe care serviciile secrete ale României l-au jucat pe frontul secret de-a lungul istoriei, precum și aprecierea occidentală a calităților și profesionalismului demonstrat. 


Merde!



Accesați!

https://www.facebook.com/reel/255270503804153?sfnsn=mo

luni, 7 august 2023

Ce sisteme românești de armament au ajuns în Ucraina ?


Probând cu imagini, portalul olandez Oryx susține că România a trimis Ucrainei lansatoare multiple de rachete, transportoare blindate, obuziere, mitraliere, muniţii și combustibili.

TAB românesc în Ucraina FOTO oryxspioenkop.com

Foarte discretă, dar se pare și eficientă, România a trimis Ucrainei diverse sisteme de armament și importante cantități de muniții, conform Oryx, un portal olandez de analiză a apărării care monitorizează informații din sursă deschisă (OSINT). Oryx a ajuns celebru după începerea războiului din Ucraina deoarece a contabilizat pierderile beligeranților cu ajutorul unor probe foto sau video. Portalul este condus de Stijn Mitzer și Joost Oliemans. Ambii au lucrat anterior pentru Bellingcat, cu sediul în Țările de Jos, iar Oliemans a lucrat și pentru Janes Information Services, o companie britanică de informații militare cu sursă deschisă.

Într-un material cu titlul „Camaraderia în Carpați: sprijinul militar al României pentru Ucraina“, cei doi jurnaliști olandezi explică, probat cu imagini ca de obicei, ce sisteme de armament au fost trimise de autoritățile de la București către Kiev și cam în ce perioadă au fost acestea livrate. În primul rând, România a trimis Ucrainei lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 de milimetri. Sunt asemănătoare cu cele rusești Grad, dar sunt montate pe platforme DAC fabricate la Autocamioane Brașov. De precizat, aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde sau poate fi selectat modul „foc cu foc“, iar distanţa maximă de tragere este de 20 de kilometri. Acestea au ajuns în Ucraina înainte de mai 2023, după ce au fost înlocuite în stocurile MApN cu mult mai modernele HIMARS.

Apoi, tot în aceeași perioadă au ajuns la ucraineni obuziere tractate de 152 de milimetri cu muniții aferente. Cu o jumătate de an mai devreme au ajuns la militarii Ucrainei și blindate amfibii TAB-71 M, o copie licențiată a sovieticului BTR-60. TAB-71 este similar, dar nu identic cu modelul sovietic. Principala deosebire era turela îmbunătățită astfel încât unghiul de tragere vertical de aproape 90° al mitralierelor permitea folosirea lor împotriva țintelor aeriene. TAB-71 avea mai multe periscoape de vedere pe timp de zi decât BTR-60, precum și o lunetă distinctivă în partea stângă a turelei, LOTA, adică luneta de ochire terestră și antiaeriană. Pe de altă parte, tot la ucraineni au ajuns, înainte de finalul anului trecut, și mitraliere grele de 12,7 milimetri, DshKM.

Apoi, România a furnizat şi o cantitate importantă de muniţii, adică rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul-mitralieră de calibru 7,62 mm. Munițiile au ajuns la ucraineni în intervalul octombrie 2022-iulie 2023.

În fine, la ucraineni au ajuns și stații de arme telecomandate ANUBIS produse de Pro Optica – stații care sunt montate pe blindate BMC Kirpi donate de militarii turci –, importante cantități de combustibili, dar și căști tactice sau veste antiglonț.

„Datorită caracterului confidențial al unor livrări de arme, aceste donații de sisteme de armament ar putea fi mult mai consistente“, susține Oryx, iar această opinie este împărtășită și de analistul militar Aurel Cazacu.

„Noi, ca țară NATO, nu putem spune că nu ajutăm Ucraina din acest punct de vedere al sistemelor de armament și al munițiilor, dar nimeni nu ne poate obliga să venim și cu precizări. Cu toate astea, eu cred că vorbim de cantități importante, mai ales că noi, treptat, scăpăm de sistemele de armament de origine sovietică, iar Ucraina, în mare parte, se bazează pe astfel de sisteme. Atunci este evident că aceste sisteme de armament de concepție veche sunt transferate de noi sau de polonezi către Ucraina cu avizul Aliaților, evident. Ulterior, aceste sisteme de armament, dar și munițiile sunt atent monitorizate pentru a se vedea cum sunt utilizate“, a precizat Aurel Cazacu.

Pentru cunoscători.

Cătălin Drulă, despre angajările de la Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior: Ciolacu crește taxele ca să finanțeze sinecuri – 20 de noi sinecuri cu 10.000 de dolari pe lună printre care ministru consilier la Moscova sau consilier economic la Teheran

Premierul Marcel Ciolacu crește taxele ca să finanțeze sinecuri – 20 de noi sinecuri cu 10.000 de dolari pe lună printre care ministru consilier la Moscova sau consilier economic la Teheran, spune președintele USR Cătălin Drulă, după ce în presă au aparut informații că Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), aflată în subordinea directă a şefului Guvernului, angajează în grabă mai mulți ”voluntari” care vor avea indemnizații de mii de dolari pe lună.

Cătălin Drulă declară: “Ciolacu crește taxele ca să finanțeze sinecuri.
Guvernul Ciolacu face 20 de noi sinecuri cu 10.000 de dolari pe lună printre care ministru consilier la Moscova sau consilier economic la Teheran. La aceste costuri se adaugă decontul chiriilor și a altor cheltuieli.

Iată pentru ce crește Ciolacu taxele. Trebuie finanțate fabricile de sinecuri.
Aceste sinecuri sunt în cadrul unei noi agenții create de guvernul Ciucă (PNL), în subordinea SGG (condus de PNL). O agenție pentru Comerț Exterior cu 250 de posturi (fără cele de demnitari și consilierii aferenți) și un parc auto de 125 de autovehicule.

E mai clar acum de ce trebuie impozite mărite?

În 2021, colegul meu Claudiu Năsui a desființat 40 de posturi care se pregătiseră pentru această rețea, iar pentru asta i s-a făcut plângere penală. Virgil Popescu (PNL) în prima seară când a venit după colegul meu, a semnat direct 30 de ordine de prelungire a sinecurilor, pe care Claudiu Năsui le blocase și le pregătea pentru desființare.
Printre beneficiarii acestor sinecuri se află rude de politicieni PSD și PNL, consilieri de la cabinete și altă clientelă de partid.
Îi cer premierului Ciolacu să oprească de urgență această nouă sinecuriadă. Există limite ale sfidării românilor!”

Articol din Financial Inteligence

Iată bogăția mea!