Am scăpat de o oficină de spionaj.

Cu câțiva ani în urmă am atras atenția asupra unor construcții de spionaj pe teritorul României:

https://amateescu.blogspot.com/2020/03/sa-nu-avem-incredere-in-rusi-ne-ataca.html?spref=fb&m=1

Credeam că este ca și cum aș fi urlat în deșert. Mă bucur că instituțiile statului, structurile de informații au început  să  demoleze aceste oficine. 

Țara noastră este bine împănată cu astfel de "cai troieni".

Mă uit la foști demnitari ai statului român, bine garnisiți de Moscova. Azi fac pe puișorii de mucava. Unul vrea să  ne fie președinte de țară.  Ptiu, Drace!

Din înțelepciunea japoneză:

"Repede înseamnă  încet,  dar fără  întreruperi. "

În atenția îngurgitorilor unor cantități mari de pâine!

Bădie!

În atenția cocoșaților naționali

DESPRE PENSII ȘI CONTRIBUTIVITATE

      Pentru a beneficia de pensie, pe bază de contribuție, condiția impusă prin lege, este ca stagiul complet de cotizare în sistemul public de pensii, să fie de cel puțin 35 de ani.

      Până în anul 2001, statul român nu a reținut nici unei categorii sociale de angajați, contribuții de asigurări sociale de sănătate (cass).

      Această contribuție a angajaților pentru pensie s-a înființat/ introdus doar din anul 2001, prin Legea nr. 19/2000. 

     Deci, se împlinesc anul acesta 22 de ani ( de la introducerea pensiilor pe contributivitate, dacă putem spune așa...) și putem trage concluzia că, nici un cetățean român și nici o categorie socială (nici un pensionar) nu are pensie "contributivă", pentru că nimeni nu a contribuit/ cotizat la stat, acei...35 de ani.

Mai mult, o pensie ca să fie într-adevăr etichetată ca fiind ,,contributivă", aceasta ar trebui să fie plătită doar dintr-un fond special,  constituit în acest scop, unde se strâng  contribuțiile angajaților achitate/ reținute de stat în cei 35 de ani.

      Partidele politice care s-au perindat la putere au avut nevoie de un electorat stabil, cel al celor circa 5 milioane de ,,pensionari" (însă în realitate sunt doar circa 2,7 milioane de pensionari civili adevărați, care au contribuit, iar restul de circa 2,3 milioane, care nu au nici o contribuție la stat, sunt botezate în scop manipulator, tot ca ,,pensii", deși acestea sunt  venituri de tip salarial, cum ar fi: ajutoare sociale, de șomaj, rente viagere pentru sportivi și artiști ai poporului/emeriți, diverse indemnizații de merit ori viagere pentru foștii parlamentari, președinții de stat, cei ai CJ, primari ori viceprimari, revoluționari, deținătorii de ordine și medalii).

Plata acestor 5 milioane de pensii civile și așa zise ,,pensii" sunt plătite de către Casa Națională de Pensii Publice. 

     Bugetul de asigurări sociale nu poate acoperi doar din contribuții, sumele necesare pentru plata celor 5 milioane de pensii "contributive", deoarece, așa cum am spus, nu au existat contribuții suficiente, din partea tuturor.  De aceea, pentru a plăti aceste pensii  și aceste indemnizații, anual se virează sumele de bani necesare de la bugetul de stat, către bugetul de asigurări sociale. 

       Astfel că, de câte ori politicienii cresc pensiile "contributive" (precum și aceste indemnizații și ajutoare) bugetul de stat este afectat. 

        Ca să ascundă aceste lucruri, decidenții politici s-au gândit să mistifice realitatea, să inducă în eroare opinia publică și să pretindă, nici mai mult nici mai puțin că, pensiile militare de stat (ale militarilor și polițiștilor) sunt de vină, pentru presiunea aceasta pe buget. Că noi suntem răul, că datorită nouă se dezechilibrează bugetul ...

       Totul tendențios, total neadevărat, deoarece nimeni nu a contribuit la stat, nici angajatorul nici angajatul, până în anul 2001. Cât despre militari și polițiști, aceștia  au contribuit, din totdeauna la stat, astfel:

 Din anul 2001, s-a instituit o contribuție a angajatului... inițial în procent de 5% iar ulterior crescând la 25% din soldă, astfel:

        a) Conform art.78 alin(2) și (3), din Legea nr. 164/ 01.04.2001 privind pensiile militare de stat, cota de contribuție individuală era de 5%;

         b) De la 1 ianuarie 2011, această contribuție individuală a crescut la 10,5%;

         c) Iar de la 1 ianuarie 2018, și în prezent, contribuția individuală este de 25% din venitul brut, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat (egală în cuantum cu CAS - contribuția la bugetul asigurărilor sociale);

        d) Conform art.31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 223/2015, pentru a beneficia de pensie militară de stat, militarii și polițiștii plătesc o contribuție individuală la bugetul de stat egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale.

    Contribuțiile (CASS și CAS) pentru militari și asimilați, nu se plătesc la fondul de pensii publice, acestea se plătesc la bugetul de stat.

      Cât despre pensiile militare de stat, este bine de știut că acestea nu se plătesc din fondul de asigurări sociale, prin Casa Națională de Pensii Publice, acestea nu sunt sub autoritatea ministrului Muncii, nici a comisiilor de muncă parlamentare, deoarece, noi militarii și polițiștii nu avem contracte de muncă normată la 8 ore, ci avem contracte de prestare a activității de cadru militar ori polițist, 24h / 24h, contracte întărite prin jurăminte de sânge. 

În plus, pentru pensiile militare, instituție cu patru decenii înainte de apariția primelor pensii civile (private), la 20 octombrie 1864, am plătit când eram în  activitate, aceleași CONTRIBUȚII CA ȘI CIVILII (unele chiar în mod ilegal, cum ar fi spre exemplu CASS...) direct la bugetul de stat, pensiile noastre fiindu-ne plătite din fondul destinat Apărării, prin propriile Case Sectoriale de Pensii (cele ale MApN, MAI și SRI).

Noi, militarii și polițiștii nu avem nici o legătură, prin urmare, cu fondurile de pensii civile!

        Astăzi, toți militarii și polițiștii plătesc contribuții, așa cum am precizat. Ei plătesc 25% din salariu, contribuții individuale direct la bugetul de stat.  Adică, teoretic, doi militari ori polițiști în activitate plătesc pensia unui rezervist militar, pensionar. 

    Acest lucru nu îl afirmă și susține nimeni, dintre politicieni sau ,,părerologii" care se perindă pe la televiziunile plătite și aservite...

Nu i-am auzit vreodată pe aceștia să afirme în spațiul public că militarii și polițiștii plătesc, totuși, 25% din salariu, ce reprezintă contribuție direct la bugetul statului, egală în cuantum cu CAS.

       Gândirea, dar mai ales alegerea lor, a politicienilor, este simplă și...clară pentru noi, ... că doar nu și-or dori să supere electoratul de circa 5 milioane de pensionari... "contributivi", versus cei până în două sute de mii de pensionari militari ?

     Ei știu pe cine aleg, știind răspunsul la întrebarea ,,Cine vrei sa te voteze, ca sa rămâi la putere? 5 milioane sau 200.000 de polițiști  și militari?

      Oare, de unde credeți că aleg acum să le taie, să le înghețe pensiile ori să le proroge creșterile salariale legale, pentru a face rost de bani??

Bineînțeles că de la CEI care sunt cuminți, disciplinați și ascultători, care nu au drept la grevă, pentru că aceștia nu întrerup programul să iasă pe scările instituției ( așa cum au făcut-o, cu tupeu și contrar legii, onor magistrații...), ori să iasă în stradă, să protesteze....Că de...ei au fost educați, instruiți și ,,dresați" doar ca să respecte legea!

Răspunsul este simplu: de la militari și polițiști ( și toți lucrătorii din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională)!

Rușinos, scandalos, trist dar adevărat. 

Halal recunoștință și respect, din partea statului ( parșiv și ticălos...și eșuat - etichetat chiar de către doi șefi ai statului român) față de  militari în general.

Col.r. Orodel Emilian 

18.02.2023

Fără comentarii. Prostia nu are margini. Bravo, autorități românești!

MAE de la Moscova, despre închiderea Centrului Rus: „Demersul Bucureștiului nu va rămâne fără răspuns”

23.02.2023 10:2913

100live

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, consideră că Bucureștiul nu avea motive întemeiate pentru a închide Centrul Rus și lansează un avertisment: Kremlinul va răspunde pentru gestul României.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus FOTO Profimedia

„Decizia autorităților române de a suspenda activitățile Centrului Rus pentru Știință și Cultură din București este, ca să spunem ușor, dezamăgitoare, deși pe fondul isteriei anti-ruse care a cuprins Uniunea Europeană, cu siguranță nu poate fi numită „surpriză”. Respingem categoric acuzația că acesta – Centrul Rus de Știință și Cultură – este un „instrument de propagandă”. Deși, bineînțeles, îmi pare rău, am uitat. Institutul Goethe sau British Council reprezintă o „putere soft”. Iar Rossotrudnichestvo sau Institutul Confucius reprezintă „propagandă”. Ne-am prins. O gradație clară. O diviziune evidentă. Nu, nu funcționează și nu va funcționa în acest fel”, a afirmat Zaharova, într-o conferință de presă.

„Activitățile Centrului Rus de Știință și Cultură au fost și rămân orientate în primul rând spre consolidarea legăturilor culturale și umanitare dintre cele două țări. Centrul găzduiește evenimente culturale, educaționale și sociale – expoziții de artă, prezentări ale regiunilor rusești, forumuri, conferințe, saloane de carte, proiecții de filme, concerte.  Am o întrebare pentru autoritățile române – ce este în neregulă cu asta? Propagandă în sensul de a înțelege cuvântul „promovare”? Când a fost vreodată rău? Propaganda este rea atunci când este o îmbinare a statelor și a presei independente. Atunci când prin intermediul presei independente unele organisme (statale sau non-statale), suprimând esența independentă a jurnalismului, încep să promoveze un singur punct de vedere, suprimând orice altceva. În acest sens, propaganda este inacceptabilă. Publicitatea ca element de propagandă este ceea ce „reprezintă” economia, relațiile publice și comunicarea strategică. Toate acestea sunt elemente de promovare a informațiilor despre ceva despre care ar fi util și interesant ca publicul să știe sau uneori pur și simplu profitabil. Trebuie să trasăm limite clare. Suntem obișnuiți ca tot ceea ce are legătură cu noi, cu Rusia (și acum și cu China), să fie răstălmăcit pentru a-i da o conotație negativă. Tot ceea ce au ei este în regulă”, a completat reprezentanta MAE rus.

MAE rus, nemulțumit de interpretarea de la București

„Cu alte cuvinte, este vorba despre cazuri clasice, statutare, de mare interes și popularitate în rândul cetățenilor români. Este ceea ce a făcut acest centru. O muncă deschisă, transparentă (ca să mă exprim într-un mod occidental) atât a centrului, cât și a personalului. O altă sarcină firească a misiunilor noastre diplomatice în străinătate – mai ales acum – este aceea de a oferi publicului străin informații obiective despre viața în Rusia modernă. Dacă citești propria lor presă românească (cea mai mare parte a ei), nu ne recunoaștem. Iată ce citim despre noi înșine – mituri. În România, oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă în Rusia, de cum stau lucrurile cu adevărat. Poate că vor doar să cunoască punctul nostru de vedere asupra a ceea ce se întâmplă. Avem dreptul la asta”, a mai afirmat Zaharova.

„Aș vrea să subliniez că această funcție este prevăzută în mod expres în preambulul și în articolul 4 al Acordului interguvernamental ruso-român privind deschiderea și condițiile de funcționare a Centrului Rus de Știință și Cultură la București și a Institutului Cultural Român de la Moscova din 9 iulie 2013. Având în vedere toate cele de mai sus, considerăm cererea de suspendare a activităților Centrului Rus de Știință și Cultură de la București ca un alt pas care vizează „curățarea” spațiului informațional, privând cetățenii români de accesul la un punct de vedere alternativ care reflectă realitatea și evidențiază absurdul agresiv al propagandei NATO-UE”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a rușilor.

În final, Zaharova lansează un avertisment: „Demersul Bucureștiului nu va rămâne fără răspuns. Sunt sigur că ei înțeleg asta în mod clar. Cu atât mai ciudată este dorința autorităților române de a elimina unul dintre puținele canale de comunicare rămase”.

Ce acuzații a adus partea română

Ministerul Afacerilor Externe l-a chemat marți pe ambasadorul regimului de la Kremlin la București, Valery Kuzmin, pentru a-l informa că activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România va fi suspendată începând cu luna august. „Secretarul de stat pentru afaceri strategice (n.r. – al părții române, fiind vorba de Iulian Fota) a transmis dezaprobarea fermă a părții române față de încercările constante ale părții ruse de atacuri hibride și dezinformare prin trunchiere și manipulare premeditată a realității, și a făcut apel la aceasta din urmă să renunțe la asemenea practici”, se arată în comunicatul MAE. Instituția a arătat că în loc să-și vadă de aspectele culturale, Centrul a devenit „instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”. Decizia vine și în contextul situației tensionate legate de relația cu Ucraina din cauza lucrărilor pe Canalul Bîstroe. 

Figuri în Vietnamul Europei

UN AN DE GUERRE EN UKRAINE

il y a 1h

Prigogine, Simonian et Medvedev: l’envol des faucons russes

La guerre en Ukraine a permis la montée en puissance de trois figures russes partisanes de la ligne dure: le patron du groupe Wagner, la rédactrice en chef de RT et un ex-président. Portraits.

De gauche à droite: Evguéni Prigogine, patron du groupe paramilitaire Wagner, Margarita Simonian, rédactrice en chef du réseau de télé RT et Dmitri Medvedev, ex-président russe.

Photomontage/Reuters/AFP/via REUTERS

L’un menace régulièrement l’Europe d’apocalypse nucléaire à l’heure du petit-déjeuner. L’autre affirme que Moscou affronte des «cannibales» en Ukraine. Le troisième veut jouer le sort de Bakhmout dans un duel aérien avec le président ukrainien. Autrefois cantonnées à la marge, ces sorties sont désormais banales en Russie, où l’offensive en Ukraine a propulsé les bellicistes sur le devant de la scène. Voici trois figures qui illustrent leur montée en puissance.

Prigogine, le seigneur de guerre

Autrefois discret, le patron du groupe paramilitaire Wagner, Evguéni Prigogine, est devenu l’un des visages les plus connus du conflit, érigeant ses mercenaires en force qu’il assure plus efficace qu’une armée qu’il critique régulièrement.

L’homme d’affaires de 61 ans, natif de Saint-Pétersbourg – comme Vladimir Poutine – où il a commencé en vendant des hot-dogs, a recruté des milliers de détenus pour combattre en Ukraine, en échange d’une amnistie. Contrairement aux généraux russes réputés distants et peu soucieux du bien-être de leurs troupes, il distribue accolades et médailles à ses hommes, qu’il harangue avec gouaille.

Sa visibilité croissante et ses critiques contre l’armée agacent néanmoins à Moscou. Les tensions ont éclaté au grand jour le mois dernier lorsque Wagner et l’état-major ont séparément revendiqué la prise de Soledar, près de Bakhmout. Prigogine s’en est alors pris à «ceux qui cherchent en permanence à voler nos victoires».

Simonian, la guerrière de l’information

La rédactrice en chef du réseau de télévision RT, Margarita Simonian, est devenue l’un des visages de la guerre menée par Moscou sur le terrain de l’information, en parallèle de l’offensive en Ukraine. Cette femme de 42 ans est une habituée des émissions télévisées du soir où elle multiplie les tirades patriotiques pour galvaniser la population ou menacer les adversaires. «Soit nous gagnons, soit tout cela se terminera mal pour l’humanité tout entière», lance-t-elle en mai dernier, brandissant elle aussi le spectre de l’apocalypse nucléaire.

Le conflit, et les sanctions occidentales contre Moscou qui ont suivi, a directement touché Margarita Simonian, avec l’interdiction des antennes de RT dans la plupart des pays occidentaux. Pas de quoi la décontenancer: «À chaque fois qu’ils nous ont interdits, nous avons trouvé d’autres (façons) de continuer à diffuser (…) et relayer notre message.»

En récompense de ses efforts, Vladimir Poutine lui a remis en décembre l’Ordre de l’honneur. Lors de la cérémonie, elle a remercié le président russe de «tuer des cannibales» en Ukraine.

Medvedev, le néoconverti

Autrefois figure plutôt libérale dans l’univers poutinien, l’ex-président Dmitri Medvedev est désormais partisan acharné de la manière dure. Pas une semaine ne s’écoule sans que l’ancien dirigeant de 57 ans, actuellement numéro deux du Conseil de sécurité, ne publie des messages au vitriol sur les réseaux sociaux. «La défaite d’une puissance nucléaire lors d’une guerre conventionnelle peut provoquer une guerre nucléaire», prévient-il ainsi en janvier.

En 2010, il mangeait des burgers avec Barack Obama, alors son homologue américain. Aujourd’hui, il qualifie Joe Biden de «papy gâteux» et l’ensemble des dirigeants occidentaux de «fous». Toujours dans l’outrance, il affirme que Moscou combat en Ukraine «une bande de nazis fous et drogués». «Les gens me demandent souvent pourquoi mes messages sont aussi durs», écrivait-il en juin. «Voici la réponse: je les hais. Ce sont des enfoirés et des dégénérés.»

Articol din Le matin

Am ajuns la mâna zăpăciților, handicapaților, figurilor lumii. Unul cu cucui în frunte ținea discurs la Varșovia,  altul perora la Moscova în fața unui auditoriu mare, un plăvan zicea că  nu nu prea știe  ce-i pe Bîstroe. De noaptea minții!

Vom mânca cu lingurița

Watch "Watch in full: Vladimir Putin makes annual speech to Russian general assembly" on YouTube

https://www.youtube.com/live/akzr0K0CE0M?feature=share

Watch "Watch in full: US President Joe Biden's speech in Poland, on ongoing war in Ukraine" on YouTube

https://www.youtube.com/live/E_mCNlcyg6s?feature=share

Pentru cine vrea sa citească. Istoria se repetă.

Adesea trec prin librarii, citesc recenzii, mă impresionează  conceptele și scrierile autorilor moderni cât și  celor din trecut. Caut asiduu sa fiu bine informat cu aspecte din politica internă  și internațională, și nu numai. Mi-am expus unele aspecte ale gândirii mele, nu de puține ori am fost combătut, și bine au făcut cei care mă  urmăresc.  Slovele cărților, articolelor din presă, revistelor din diverse domenii ne șlefuiesc concepțiile noastre.

Regiunea Balcanilor în care sălășuim este tumultuoasă. Să  citim ce scriu unii:

Balcanii in secolul XX. O istorie postimperială.

Secole la rand, spatiul balcanic s-a aflat sub ocupatia si influenta imperiilor. Acum un veac insa, si Imperiul Otoman, si Imperiul Austro-Ungar, si Imperiul Rus s-au prabusit, iar odata cu ele si sistemul imperial, dand nastere statelor nationale, cu alte aspiratii si viziuni politice, militare, sociale, etnice si religioase.

Balcanii sunt un spatiu definit prin realitati etnice si religioase extrem de complexe, realitati create si mentinute de imperii timp de secole prin structuri care pareau abolite odata cu sfarsitul Primul Razboi Mondial. Noile state nationale aparute pe ruinele vechilor imperii au incercat, toate, sa se legitimeze prin ruptura radicala de trecutul imperial. Cat de radicala a fost insa cu adevarat aceasta despartire de trecut? Si cat de radicala a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale, economice si sociale ale statelor nationale dinainte de 1945?

Oare decalajele de dezvoltare dintre statele balcanice sau dintre regiunile acestora pot fi puse si pe seama istoriei din vremea imperiilor, si daca da, in ce masura? Putem vorbi astazi despre o epoca postimperiala a Balcanilor, in care mostenirea trecutului a fost cu totul stearsa si data uitarii? La aceste intrebari – si la altele – raspunde intr-un adevarat tur de forta istoricul Oliver Jens Schmitt, unul dintre cei mai reputati cercetatori ai sud-estului european, examinand spatiul balcanic dintr-o noua perspectiva, aproape deloc abordata pana in prezent, intr-o analiza in care Romania ocupa un spatiu larg.

"Toate statele balcanice au aparut din cel putin un imperiu, ba unele s-au nascut din doua sau chiar mai multe imperii. Iugoslavia a fost construita in 1918 din zonele posthabsburgice si postotomane in jurul unui stat de baza sarb care, la randul sau, si-a castigat suveranitatea fata de Imperiul Otoman in 1878. De asemenea, Romania a fost construita in jurul unui spatiu central suveran fata de Imperiul Otoman incepand cu 1878, prin unificarea unor foste provincii otomane, austro-ungare si ruse. Conflictul traditiilor si structurilor postimperiale din interiorul acestor state succesoare compozite tine de cele mai importante teme ale unei istorii balcanice a secolului XX.“ — OLIVER JENS SCHMITT

OLIVER JENS SCHMITT (n. 1973) este profesor de istorie sud-est-europeana la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul in Europa de Est, cu accent pe Romania, societatile urbane din estul Mediteranei in secolul al XIX-lea, societatea si politica in Imperiul Otoman tarziu, evolutiile socioculturale in spatiul albanez, istoria imperiului maritim al Venetiei sau istoria Balcanilor in Evul Mediu tarziu. Din 2017, este presedintele Sectiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Stiinte.

Oare ce spuneau înaintașii noștri:

Cărți interesante  care poate fi descărcate din grupul meu:

Sursa: kupdf.net

https://www.facebook.com/groups/506776484407518/?ref=share_group_link