Să invatam franceza!

O poezie care trebuie citită de mulți oameni.

Cine vrea să-și ostoiască sufletul cu niște fabule frumoase de Jean de la Fontaine căutați  fișierul Files din grupul meu:

https://www.facebook.com/groups/506776484407518/?ref=share_group_link

Să  auzim numai de bine!

M-am cutremurat la auzul unor intervievați din Bahmut, Ucraina. De ce nu-i aperi Doamne?

Défendre

Noua generație. România are viitor.

Cu muți ani în urmă am făcut un legământ cu mine însumi: să nu divulg nimic din activitatea mea. Uneori nu m-am ținut de cuvânt, mi-am ghidonat colegi pe drumul profesiei alese folosindu-mi experiența, unii au dat bir cu fugiții, au ales căi mai ușoare de a obține bani. Banii, funcțiile, femeile nu m-au tentat niciodată. Am cunoscut, de-a lungul vieții, oameni grei cu funcții și putere, atât români cât și străini. 

Au încercat mulți să mă tenteze să mă alătur lor. Dau un singur exemplu. Un președinte actual de partid românesc îmi scria de curând:

,, E NEVOIE DE TOȚI! Împreună vrem să formăm cea mai mare echipă din România. Uniți vom lupta împotriva nedreptăților la care suntem supuși ca români zi de zi! Vino să scăpăm țara de hoți! Vrei să faci parte din echipă?,,

Frumoase cuvinte, frumoasă cerere! I-am mulțumit domnului Președinte și totul a rămas ca-n tren. Fiecare cu drumul lui. Pe acest domn îl cunosc numai de la televizor.

De ce scriu aceste cuvinte? 

Am rămas siderat când un tânăr ministru din guvernal actual, om de ispravă, zic eu, a fost luat la ,,rangă,, de niște domnițe și domni de bine de pe Facebook.

Tovarăși, nu folosiți armele părinților voștri, iluștrii comuniști!

Și eu am fost comunist cu carnet de partid dar de peste 35 ani mi-am dat seama că în România avem nevoie de un alt tip de societate unde democrația, libertatea cuvântului, proprietatea privată să asigure concetățenilor noștri un trai mai bun.

Să nu ne folosim energiile în a demola!

Ajunge cu prăduirea averii naționale! Sprijiniți pe toti cei care muncesc, luptă pentru țară, neprecupețind nici-un efort! 

Cu Dumnezeu, înainte!

P.S: Am frunzărit niște agende de telefon,  vechi de 40 de ani. Cca 85 % dintre cei înscriși acolo sunt morți. Moartea nu iartă pe nimeni! Folosiți-vă energiile în sens constructiv pentru țară!

Seară bună.

Rimbaud -Labiș

Poate, fac o alăturare forțată, dar amândoi  poeții, menționați în titlu,  m-au impresionat la vremea studiilor liceale. Acum, la vârsta senectuții,  privesc prin propria experiență mult mai detașat  vremurile trecute, inclusiv pe acest Rimbaud al nostru, Labiș.

Moartea caprioarei

de Nicolae Labis

Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa, straina si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni in sirag sa se-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori stinse de cires.
Vai, cum doream ca pentru-ntaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
isi ridicase capul, il clatina spre stele,
il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.
impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai fara vant alearga frunzarele duium!
inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc, si-as vrea...
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!

(1956)




Moartea caprioarei

Cartea poate fi descărcată,  gratuit, prin programul android ( magazinul Google Play) "Gallica".

O seară  bună!

Inima, bat-o vina!

Lavanda

Revin cu o plantă ce poate face minuni pe lângă mirosul plăcut. Un articol foarte interesant:

Lavanda – planta cu proprietăţi extraordinare


Lavanda sau levănţica (Lavandula angustifolia) este o plantă din familia Lamiaceae despre care se cunoaște că a fost utilizată încă din cele mai vechi timpuri.


Cu peste 2500 de ani în urma, egiptenii, fenicienii și popoarele arabe foloseau lavanda și extrase de lavandă pentru prepararea de parfumuri și produse cosmetice sau chiar în procesul de mumificare.


Grecii și romanii adăugau flori de lavanda apei de baie pentru a o parfuma și pentru a-și purifica trupul și spiritul. Se consideră că de la acest obicei vine și numele plantei – în latina “lavo” – “a spală”. Probabil că primii cultivatori ai lavandei au fost popoarele arabe, prin intermediul cărora planta a ajuns în Grecia pentru a se răspândi, treptat, în toata Europa și, odată cu trecerea timpului, în toata lumea.


Se cunosc în jur de 30 de specii de lavandă, cea mai cultivată fiind Lavandula angustifolia. Speciile de lavandă se cultivă în funcție de utilizarea lor finală, astfel nu aceleași specii se cultivă pentru utilizări terapeutice și pentru industria cosmetica sau a detergenților.


Folosirea lavandei în scopuri terapeutice


În scopuri terapeutice se folosesc florile de lavanda. Acestea se detașează de pe axul inflorescenței înainte de deschiderea totală a corolei.


Aroma caracteristică de lavandă, cea care o face atât de căutata în parfumerie și industria cosmetică, este dată de uleiurile volatile extrase din inflorescențe.


• Constituenți principali: acetat de linalil, linalol, acetat de lavandulil


• Origine: zona mediteraneeană, cultivată îndeosebi in Bulgaria si Franța


• Aromă: dulce, florală, de iarbă


• Culoare: incoloră până la galben pal


• Principalele proprietăți și indicații: antiseptic, curativ, antidepresiv, calmant, echilibrant



Cum utilizăm lavanda?


Lavanda se folosește în mai multe forme, inclusiv sub formă de ulei. Uleiul esențial de lavandă este inițiatorul revoluției aromoterapiei moderne și puteți folosi uleiul esențial de levănțica pentru a va reîntineri și relaxa trupul și mintea parfumând aerul din încăpere.


Ca tratament, s-au cunoscut efectele sale atunci când un om de știința și-a ars, mână în mod accidental în laboratorul sau, iar după ce și-a răcorit rana într-un recipient cu levănțică a constatat că rana sa se vindecă remarcabil de repede.


Se pare că acest ulei are și capacitatea de sinergie sau de potențare a efectelor altor uleiuri esențiale atunci când sunt folosite în combinație. Putem întâlni pulberi, tincturi sau capsule cu ulei de lavandă.


Se cunosc și numeroase utilizări ale lavandei în arta culinara, mai ales în zona mediteraneeană. Condiment fin și delicat, lavanda face casă bună cu gelateria și cofetăria. Vom întâlni lavanda și în salate sau antreuri, în preparate cu carne, mai ales vânat sau pur și simplu ca element de decor.


Este una dintre cele mai puternice plante de leac din lume, care oferă alinare atât fizică cât și psihică ameliorând diverse probleme, cum ar fi arsuri, afte bucale, migrene, insomnii, mușcături de insecte, afecțiuni ale pielii, infecții, stres sau tensiune nervoasa. Își datorează acest uimitor spectru de vindecare conținutului sau chimic foarte complex.


Lavanda este o plantă adaptogenă, care ajută corpul uman să se adapteze la stres sau la anumite dezechilibre. Este de un real ajutor pentru relaxare și ajută foarte mult la instalarea somnului, dar cu toate acestea are și proprietăți de restabilirea a echilibrului organismului și astfel îl va stimula energetic. Iar aspectul unui buchețel sau a unei coronițe din lavanda este absolut mirific!


Uleiul esențial de lavandă are acțiune sedativă, relaxantă muscular, antiinflamatoare, analgezică, cicatrizantă, scade tensiunea sangvină, reduce manifestările stresului.


Lavanda in stomatologie


• Este recomandat pentru orice tip de durere sau inflamație. În stomatologie se pot utiliza picăturile de ulei de lavandă pe leziune a mucoasei bucale (aftă, herpes) pentru reducerea durerii, inflamației și grăbirea cicatrizării. Calmează și liniștește spiritul.




Aromaterapia in medicina dentară este un ajutor in terapia problemelor dumneavoastră, nu un înlocuitor al medicului dentist.


Beneficiile lavandei asupra altor sisteme:


Sistemul circulator


• Excelent pentru a reduce presiunea sanguină, palpitațiile și toate celelalte boli cardiace provocate de stres.


Sistemul digestiv


• Bun remediu pentru toate bolile digestive, în special cele ale copiilor, cum ar fi colicile și diareea.


• Folositor pentru remedierea digestiei dificile și dureroase, diminuarea flatulenței, indigestiei, stării de greață și a senzației de vomă.


Sistemul urogenital


• Adjuvant în tratamentul cistitei, supurărilor și retenției de lichide.


• Uleiul de levănțică grăbește nașterea, având rolul de a calma pacienta, dar și de a purifica aerul.


• Reduce manifestările sindromului premenstrual, durerea menstruală și problemele specifice menopauzei.


Mușchi/Articulații


• Reduce durerile musculare, deoarece această plantă calmează durerea și spasmele și reduce inflamațiile.


• Recomandată pentru a combate artrita reumatismul și tensiunea musculară, precum și luxațiile.


Sistemul nervos


• Echilibrează sistemul nervos


• Reduce manifestările stresului la nivel emoțional și anxietatea


• Combate depresia.


• Un remediu excelent pentru migrene, dureri de cap și insomnie


Sistemul respirator


• Revigorează sistemul imunitar și este recomandat pentru protecția pe care o oferă împotriva infecțiilor.


• Eficient în combaterea virusurilor, răcelilor, tusei, gripei, bronșitei, astmului și infecțiilor gâtului.


Piele


• Recomandat pentru îngrijirea tuturor tipurilor de piele, datorită puterii de reîntinerire și proprietăților sale antiseptice, antifun-gice, calmante, curative și echilibrante.


• Adjuvant în vindecarea vânătăilor, arsurilor (și a celor din cauza soarelui), acneei, abcesului, eczemei, micozelor și psoriazisului.


• Eficientă în tratamentul bolilor infecțioase ale pielii, cum ar fi scabia și varicela (vărsatul de vânt).


• Vindecă rănile și ameliorează durerile.


• Tratează înțepăturile de insecte (aplicat în stare pură).


Efecte asupra spiritului


• Calmează și liniștește spiritul.


• Ajută la regăsirea echilibrului existențial.


Precauții speciale


• Niciuna. Levănțica este folosită frecvent pentru bebeluși si copii.


Autor: Dr. Corina Gabriela Dinca

Ceahlău, 2014

Adevărata democrație

Străinul mamei

STRĂINUL MAMEI, VINO-ACASĂ !

Te-ai dus, copilul meu, te-ai dus... la curți străine, spre apus...

Erai și tânăr și frumos, iar brațul îți era vânjos,

Ai spus că stai numai un an, să stângi și tu un gologan,

Și de-o fi bine, doi sau trei să-ți faci o casă... nu bordei.

Noi te-am lăsat, n-am zis nimic... ce să fi zis, nu erai mic,

Aveai o viață înainte, aveai putere, aveai minte,

Îți era gândul la avere, credeai că știi ce e durere

Și că mai rău decât aici... pe nicăieri n-ai cum s-o duci.

La noi erau de toate-n curte... dar nu erau parale multe...

Aveai și după ce bea apă, aveai și coas-aveai și sapă,

Pământ cât să îți prisosească și vite cât să-l dovedească,

Și dacă te-ai fi mulțumit, puținul... nu ți-ar fi lipsit.

Credeai că-n lumea asta largă... stau câinii cu colaci-n coadă...

Și că te-așteaptă drept pe tine ca să-i culegi, că n-are cine,

Credeai că-n lumea asta mare nu-i muncă mai istovitoare

Decât aceea de ogor, dar... nu știai ce-nseamnă dor.

Trecut-au ani și ani de chin... tu, tot departe, tot străin...

Mă uit la casa ta... palat... dar locul nu ți-ai mai aflat,

Ți-ai pus de toate cele-n ea, dar n-are cine-o descuia,

Iar împrejur cresc bălării, că noi nu mai putem... doar știi.

La ce folos așa o casă... că nu-ți stă nimenea la masă...

Ai fi văzut tu lumea toată, dar n-are cine-ți spune tată,

Ca mâine clopotu-o să sune și nici tu n-o să ai cui spune,

Că viața noastră-i fân de coasă... străinul mamii, vino-acasă!

De-acuma tâmplele-ți sunt ninse... privirile de doruri stinse...

C-ai pus, cu mintea de fecior, carul în fața boilor,

Și-ai  tras cu sufletul în jug, dar banii-n veci nu mai ajung,

Timpul își cerne clipa, mut și ce-ai pierdut... e bun pierdut.

Era altfel pe vremea noastră... făceam copchiii ș-apoi casă,

Munceam alături de părinți, până îi petreceam la sfinți

Ne-nconjuram cu cât aveam și la nevoie ne-ajutam,

Că eram mulți, copilul meu... tu-l ai numai pe Dumnezeu.

Poate că-i greu pe glia noastră... dar pâinea la străini e aspră...

Nici munca nu e mai puțină, că nu mai știi ce e hodină,

Nu știe nimeni ce te doare, când  dorul stă să te doboare,

Poate ai buzunare pline, dar... sufletul e gol în tine.

Ai vrut o casă, iaca, ai... de-acuma vino-n ea să stai...

Îngenunchează la icoane și spune Mulțumescu-Ți Doamne,

Că-s încă treaz și sănătos, că M-ai întors de unde-am fost,

De-acuma fă-mă să-mi tihnească... ce-am adunat să-mi folosească!

Liliana Burac