Grea-i meseria de spion! Aviz amatorilor!

Am câțiva ani de când m-am lăsat de fumat. Cu voință spargi munții!

Sebastian Burduja

https://youtu.be/sY67onV80Hg

2023, inflație prognozată = 30%

Ceartă în cuplu

Noi.....mai la Sfântul Așteaptă.

Bulgaria este însă cu un pas înaintea României! Sofia pregătește aderarea la euro, noi așteptăm Schengen

Bulgaria, una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene, va trece la euro în 2024. Timp de o lună de la adoptarea monedei europene, leva și euro vor circula concomitent, moneda națională urmând a fi retrasă treptat din circulație. România, pe de altă parte, nu are o țintă stabilită privind intrarea în clubul statelor care folosesc moneda europeană.

Bulgaria a fost admisă împreună cu Croaţia în anticamera euro încă din iulie 2021. Nu va exista nicio perioadă de tranziţie, aderarea la zona euro urmând să înceapă la 1 ianuarie 2024. Astfel, moneda naţională şi euro vor circula concomitent timp de o lună, leva urmand a fi retrasă din circulatie la începutul lunii februarie 2024.

 

0 analiză excelentă. Războiul din Ucraina. Profesorul Naumescu, UBB.

Marele premiu. Ucraina.

Național.ro

Mor, mor oameni! UCRAINA

LIVE Ziua 314 de război: Rusia caută vinovați pentru recruții uciși de ucraineni în Makiivka / În vizor – chiar morții: „motivul loviturii HIMARS a fost utilizarea activă a telefoanelor mobile” de către soldați

Lovitura zdrobitoare de înaltă precizie a sistemului ucrainean HIMARS asupra bazei rusești din Makiivka în noapte de Anul Nou a provocat un nou val de critici la adresa conducerii militare ruse, scriu experții de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW). Rusia a recunoscut moartea a 63 de persoane, dar o informație inițială a părții ucrainene vorbea de 400 de morți și 300 de răniți. Acum, Ministerul rus al Apărării încearcă să arunce vina pe liderii autoproclamatei Republici Populare Donețk dar și pe morți.

Cele mai importante evenimente ale zilei de marți, 3 ianuarie:

Ora 08:28 Statul Major ucrainean a declarat că, în urma loviturii, au fost distruse până la 10 echipamente, dar nu a menționat numărul estimat al victimelor, potrivit BBC. Departamentul de comunicare strategică al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat anterior că, în urma loviturii asupra clădirii școlii profesionale în care se aflau militarii ruși, 400 de persoane au fost ucise și 300 de persoane au fost rănite.

Reprezentanți ai RPD au declarat presei ruse că cauza loviturii a fost „activitatea celulară ridicată a personalului militar" (lovitura ar fi fost dată imediat după miezul nopții).

„În mod preliminar, motivul loviturii HIMARS a fost utilizarea activă a telefoanelor mobile de către personalul militar sosit. Inamicul, folosind complexul de recunoaștere ECHELON, a dezvăluit activitatea comunicațiilor celulare și locația abonaților", a declarat sursa citată, pentru agenția TASS.

Publicațiile pro-Kremlin și unii „corespondenți militari" au declarat că armata rusă nu ar trebui să subestimeze capacitățile Ucrainei și au cerut reguli mai stricte privind utilizarea telefoanelor mobile de către personalul militar.

În spațiul informațional, au existat, de asemenea, apeluri pentru pedepsirea celor care au decis să folosească clădirea școlii profesionale pentru a găzdui baza, precum și cereri de demisie a șefului RPD, Denis Pușilin.

Este posibil ca departamentul militar rus să se fi bazat în mod deliberat pe autoritățile din „republica populară Donețk" pentru a acuza armata însăși de încălcarea normelor de securitate, pentru a face din RPD o parte responsabilă, concluzionează experții ISW.

Ora 08:02 Planificatul summit UE-Ucraina anunţat de blocul european nu va avea loc la Bruxelles, contrar informaţiilor iniţiale, ci la Kiev, a anunţat luni seară Biroul prezidenţial din capitala Ucrainei, informează marţi dpa, citată de Agerpres. Detalii aici

Ora 07:34 Patruzeci la sută din teritoriile ocupate după 24 februarie – când Rusia a lansat invazia în Ucraina – au fost eliberate în cursul anului trecut, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujni, citat de CNN, transmite News.ro. Detalii aici

Ora 07:04

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat luni seara că Ucraina are informaţii potrivit cărora Rusia pregăteşte un atac intens cu drone kamikaze de fabricaţie iraniană, pentru că regimul de la Moscova are nevoie de „emoţii mobilizatoare" şi a avertizat populaţia că ar putea urma nopţi „destul de agitate", cerând totodată forţelor de apărare antiaeriană să fie foarte vigilente în perioada următoare, transmite News.ro.

Detalii aici

 

Munții Căpățânii

Ca fiu al acestor ținuturi mă închin la privelistea maiestuoasă a muntilor Căpăţânii ce se zaresc in zare,  de fiecare dată,  iar din fugă calului, azi un autoturism pe care-l conduc pe singura autostradă  ceaușistă, A1, către  Rm. VÂLCEA,  leagănul copilăriei mele, privesc cu mândrie către ei. 

De Crăciun aveau zăpadă  pe creste.

Munţii Stâncoşi – Arhipeleagul Căpăţânilor din judeţul Vâlcea

20 decembrie 2015 admin  Cultura

Li se mai spune Stâncoşii Vâlcii.

De fapt, sunt poate cei mai interesanţi şi pitoreşti munţi din grupa Parângului. Este vorba de Munţii Căpăţânii, cei care au generat, prin zecile de pârâie şi râuri, adevărata poveste a Vâlcii. Pentru că, fără aceşti Stâncoşi, nu am fi avut acele văi înverzite, acele adevărate ţinuturi de legendă care curg de la nord la sud precum un manuscris nescris, ci doar pictat.

Stâncoşii Vâlcii se văd din toate direcţiile, Ursu, Buila, Vânturariţa, Romani, sunt creste care tronează şi se zăresc de la Muereasca până la ieşirea din Slătioara. Creste dure, cu vârfuri ascuţite, plini de canioane, aceştia sunt Munţii Căpăţânii, plini de peşteri, cascade, ţinut monastic, cu două meteore, un adevărat peisaj unic, un cadou dat acestui judeţ de către divinitate.

Valea Olteţului adună toate castelele boiereşti, conacele care mărginesc Vâlcea de Vest până jos, dincolo de Bălceşti: Alunu, Grădiştea, Sineştii, Livezii, Lăcustenii, Beneştii, reprezintă o Loară în miniatură a acestui judeţ.

Cerna, un alt râu care pleacă din Stâncoşii Vâlcii, o ia la trap printr-un frumos canion, până la Vaideeni, după care se relaxează, oferindu-ne dealurile înverzite ale Stroeştiului, Lădeştilor, Lăpuşatei, Fârtăţeştiului.

Un alt râu care vine ca un cavaler cruciat, scăpat din nebunia Căpăţânilor, este Luncavăţul, râu de legendă, care adună la un loc Măldăreştii, Hurezenii, Oteşanii, Popeştii, Şirineasa, povestind despre Firijba, haiducii Cotoşmanului şi alte înscrisuri de basm.

Bistriţa rupe munţii, taie cele mai înguste chei în calcar din România şi dă culoare Costeştilor, Tomşanilor şi închide cortina la Băbeni.

Dar nu fără Otăsău, un haiduc al Căpăţânilor, care le-a fost apă limpede partizanilor de mai sus de Bărbăteşti şi care curge lin printre Pietrari şi Păuşeşti.

Govora vine cuminte la apel, lăsând un alt mare râu princiar să scape din  nebunia Stâncoşilor Vâlcii – Olăneştiul. Râul, care vine ca un nebun printre crestele de est, ia pe sus Cheia şi ajunge apoi, pentru împlinire, în Olt, pictând Măglaşii şi Vlădeştii şi dând Râmnicului blazon.

Povestea se încheie cu Muereasca, râul creştin care ţine loc de vecernie călugărilor athoniţi de la Frăsinei.

Acestea sunt razele vii, sălbaticii cai aripaţi cu aripi de apă, care curg dinspre Stâncoşi şi dau culoare, forme de relief, viaţă efectivă acestui judeţ. Atâtea râuri pe o rază de doar 50 de km… Este cutremurător de fascinant, de parcă, în măruntaiele Căpăţânilor, stă, încă de la Facere, un uriaş fluviu, ca un şarpe închis ce se luptă să spargă acest capac de calcar şi granit. Şi, dacă nu poate, reuşeşte totuşi să iasă în zeci de firicele spre afară, pentru a trimite lava limpede prin râurile de mai sus. Iar în vara anului 2014 ceva l-a supărat, pentru că a rupt tavanul şi a trimis prăpăd prin râuri, de a făcut una cu apa… toate satele de mai jos. Vreun blestem al munţilor.

Omul a venit apoi cu casele, cu bisericile, cu iubirile, cu poezia, cu doinele, cu castele. Dumnezeu a venit cu brazii, cu mestecenii, cu vulturii, cu dealurile, un lego care se pierde până la buza de jos a judeţului.

Fără Stâncoşii Vâlcii, judeţul nu ar fi existat, ar fi fost doar un oarecare colţ de România, fără viu, fără culoare, fără ape. Iar Oltul ar fi ajuns la Dunăre un amărât de râu, slăbit de alergătură prin Făgărăş, înfometat, tras la faţă şi plictisit că nu a avut ce primi de la Turnu Roşu până aci, la Măgurele.

De aceea, când facem un înconjur al Vâlcii, dinspre Muereasca până dincolo, la Milostea Slătioarei, şi privim crestele Căpăţânilor, să ne uităm acolo, ca la un templu incaş, unul care spune că sfârşitul lumii va veni atunci când templul va fi prăbuşit, iar fluviul de sub pământ va seca.

Mihai IONESCU