PREMIERE

https://www.facebook.com/100000003812823/posts/pfbid0ApNrpD35NeUAHFAch627B4YrAYSoFtSau9xggWHgz8NhT9J9k3VXpN8bQUnGFvgdl/

Dan Mateescu, tatăl:

Nu ne-ați vrut în Schengen. O să mâncați jar!

"Lovitură pentru Austria. Companiile asociate Romanian Business Chamber, care însumează o cifră de afaceri peste 1 miliard de euro - anulează toate parteneriatele cu instituțiile bancare austriece și olandeze

Austria va începe să simtă pe propria piele prețul pentru umilirea României privind aderarea la Schengen. Un  colos cu afaceri de peste un miliard de euro trece la măsuri radicale, potrivit știripesurse. 

Companiile asociate Romanian Business Chamber, însumând peste 1 miliard de euro cifră de afaceri, au început demersurile privind anularea parteneriatelor cu instituțiile bancare austriece și olandeze, arată asociația într-un comunicat remis public pe data de 10.12.2022.

Companiile membre ale Asociației Romanian Business Chamber însumează o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro și peste 20.000 angajați.

„Toate companiile membre ale asociației Romanian Business Chamber își regândesc parteneriatele în urma șantajului la adresa României făcut de Austria și Olanda în Consiliul JAI, unde aceste țări au votat împotriva intrării României în Schengen. România îndeplinește toate condițiile pentru a fi în Schengen, votul negativ al acestor tări împotriva României fiind complet nejustificat, abuziv și vădit făcut cu rea credință", a spus Paula Pîrvănescu, Președinte RBC.

Deși de 11 ani România îndeplinește toate condițiile pentru a fi membră Schengen, arată multiple rapoarte ale Comisiei Europene și rezoluții ale Parlamentului European, i s-a refuzat constant accesul în acest spațiu al liberei circulații.

„Respingerea intrării României în spațiul Schengen afectează în mod negativ atât economia țării noastre, cât și economiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Neacceptarea României în spațiul Schengen îngreunează dezvoltarea societăților cu capital românesc, descurajează investițiile străine directe, afectează menținerea și creșterea locurilor de muncă în companiile private, lucruri ce se răsfrâng negativ asupra prosperității tuturor românilor", a mai spus Paula Pîrvănescu."

Zoe Dantes: Pentru Hristos nu boicotați pe nimeni!

De trei ani sunteți asupriți, batjocoriți, umiliți, înjurați, jigniți. A fost o tăcere prelungă. Cu măștile pe față, cu injecția în umăr, cu pruncii batjocoriți închiși în case. Cu bătrânii umiliți și însingurați uitați după o ușă. În fața căruia lăsați sacoșele cu cumpărături. Sau nu.

Cu bisericile închise, cu scandalul linguriței de împărtășanie, fără Slujba de Înviere. Ați uitat? Atunci nu boicotați pe nimeni. 

Ați vrut o țară ca afară? Acum o aveți! 

Pentru Hristos nu s-a revoltat țara. Dar se revoltă pentru Șănghen, mă! Îți dai seama? Acum s-a trezit mândria în voi. Cum să fim lăsați la porțile Europei? Cine are nevoie să spună un străin că românul este în Europa? Sunteți acolo de la începutul lumii. Ați uitat!

Pe aici a intrat Apostolul Andrei. Poate nu știți cine e! Poate credeți că a fost tot un cancelar de doi bani al Austriei. Nu știați că Austria nu dă doi bani pe România? Nu dau doi bani nici ăștia vremelnici de-și spun autorități, darămite străinii?! Nu știați până azi?! Acum ați aflat? Serios?! Când vă bucurați că o să trăiți și o să "gândiți liber", nu știați că e oferta diavolului? Nu. Ascultați predica Mitropolitului Bartolomeu Anania dacă vreți să înțelegeți "oferta"!

Când vi s-au încălcat toate drepturile și libertățile nu știați că aveți un singur mare aliat? Pe Hristos! Ați uitat de El! Era retrograd. Exemplul vestului a dat roade. 

Întâi a livrat oferta, după care, fericire mare, mergeam în Europa cu buletinul, luați creditele cu buletinul, banii se cheltuiau la ei. Totul a plecat la ei. Păduri, prunci, petrol, curent etc.. Ca la stăpân! Că uitaserăți că Stăpânul e doar Unul! 

Acum revolta din mândrie face furori. Să le arătăm noi cine suntem! Să mai arătați ce? Că ne-am lăsat vânduți de niște ticăloși? Că toți fug la Viena la spitale unde dau tot de români? Că le îngrijiți bătrânii și le curațați casele? Că ticăloșii de la conducerea țării au avut grijă să ne despartă, frații, mamele, tații plecând în pribegie pentru un trai mai bun? Că în țara noastră nu se mai poate supraviețui?! Că au plecat cu sufletele rupte să trimită bani acasă pentru cei rămași! Atunci nu vă mai revoltați! 

Mândria sau orgoliul de a fi român v-a făcut să vă revoltați sau tot limbricii de-și spun politicieni?! Ca la un semn! Așa un pic plătit! 

Pentru Hristos nu vă mai revoltați când i S-au pus străjeri la mormânt și miliția vă aducea Lumina Învierii! 

EL nu merita revolta voastră! A fost Singurul care a ținut neamul ăsta între hotare de 2000 de ani. În tăcere! 

Acestea sunt rezultatele tuturor revoltelor inexistente din 33 de ani. Acestea sunt rezultatele comodității de a circula cu buletinul. Acestea sunt rezultatele tăcerii, acceptării și vânzării. De orice fel!

Dacă ne-au învățat că suntem slugi, că la ei e lumina, de ce vă revoltați? 

Aveți pretenții de stăpâni? De oameni demni și liberi? De neam cu rădăcini bine înfipte în pământul românesc? Vedeți că l-ați vândut pe tot. Nu mai există rădăcini! Vi le-au scos ăia culți din ue! 

Când L-ați aruncat pe Hristos din tot și toate, ați aruncat singurul Adevăr pentru care trebuia să alegeți să rămâneți Vii și Drepți. 

Restul e doar poveste! Povestea unui neam de sfinți uitați, aruncați în gropile comune de gunoi. Care a fost vândut pentru "o țară ca afară"! 

Azi vedem, că "afară" înseamnă tot ce am primit pe 8 decembrie.

Adică, nimic! 

Pentru că a fost doar oferta diavolului și atât! Care a știut să apară în costume și mașini scumpe! Fără coarne și coadă. Până mai ieri. Azi le vedeți, dar e mult prea târziu. 

Și dacă nici azi nu înțelegem pe deplin ce ni se întâmplă, înseamnă ca Hristos ne face un mare bine pentru rugăciunile celor ce s-au dus la El pentru noi! Doar atât! 

Deși nu merităm nimic! 

Noi am fost cei care am acceptat să dăm țara gratis! Politicienii au încasat doar prețul! 

Ăla de sânge!

Albert Camus

Universitatea Craiova

Bun îi vinu' ....

VIDEO INTERVIU Arta vinului la Domeniul Aristiței. Cristian Tudor, oenolog: Merlot 2019 este un vin emblematic pentru crama noastră

Domeniul Aristiței este o cramă cu tradiție, aflată în Valea Călugărească, un loc care te îmbie să deguști un pahar de vin împreună cu prietenii, dar și un loc în care poți descoperi următorul tău vin preferat. Am vrut să aflăm istoria acesteia și am vorbit cu Cristian Tudor, oenologul cramei, pentru a afla micile detalii care au transformat, de-a lungul timpului, Domeniul Aristiței în locul de astăzi, unde cunoscătorii, dar și pasionații se pot bucura de gustul desăvârșit al unui pahar de vin de calitate. "Structura cramei este astfel concepută încât să păstreze funcțional beciul de peste 100 de ani al vechiului conac", ne-a povestit Cristian Tudor.

Domnule Tudor, bine ați venit, încep cu o întrebare simplă, firească, cum a luat naștere Domeniul Aristiței?

Cristian Tudor:. Cristian Tudor mă numesc, sunt oenologul domeniului Aristiței, domeniul situat la Valea Călugarească. Domeniul a luat naștere în anul 2013, atunci când investitoarea în acest domeniu, domnișoara Bianca Ioniță, ajunge aici pur și simplu din întâmplare, însoțită de mama dumneaei și de fostul proprietar al domeniului, un moștenitor al familiei Bujoiu. Impresionate de frumusețea locului, de zonă, dar și de faptul că în acea perioadă erau migdalii seculari, care sunt plantați pe aleea principală a domeniului. Aceștia erau înfloriți, astfel că au hotărât să cumpere acest domeniu și, tot în același an, au plantat cele 4 hectare cu viță de vie.

Aceasta era suprafața pe care o avea via în momentul în care a venit investitorul, nu?

Cristian Tudor: Aceasta era suprafața de vie a vechiului domeniu da, de peste un secol și care s-a păstrat în toată această perioadă. Numai că ea fiind destul de veche, a trebuit replantată, clar. Practic amprenta viticolă a domeniului este aceasta de 4 hectare. Mai cuprinde domeniul și alte construcții în curs, câteva clădiri auxiliare.

Care este originea numelui, cum a ajuns să se numească Aristița?

Cristian Tudor: Revin iarăși la domnișoara Bianca Ioniță, care denumește noua achiziție, noul domeniu viticol, în cinstea mamei sale, doamna Ioniță Aristița Adina. De aici denumirea de Domeniul Aristiței.

Cine s-a ocupat la început de cramă în momentul în care practic ea a fost repusă în afaceri?

Cristian Tudor: De suprafața viticolă s-au ocupat specialiștii din fonduri europene -replantări de suprafețe de viță de vie. De la început am fost cooptat în cramă și atunci mi-am pus experiența în practică în noua cramă.

Ce soiuri se cultivă și care ar fi structura cramei în momentul de față?

Cristian Tudor: Soiurile cultivate sunt Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Fetească Neagră și Cabernet. Structura cramei este astfel concepută încât să păstreze funcțional beciul de peste 100 de ani al vechiului conac. Deci, după cum v-am spus, familia Bujoiu avea aici, la Valea Călugarească, un conac de vară, dar și o cramă mică pentru aceste 4 suprafețe, 4 hectare, plantate cu viță de vie. Atunci când s-a pus problema construcției unei crame noi a trebuit să înglobăm în noul concept de cramă - butic și acest beci secular, căruia i-am dat funcționalitate nouă în cadrul noii crame.

Îmi imaginez că crama are și un spațiu dedicat degustărilor. Cum arată o degustare la Crama Aristița?

Cristian Tudor: Da, există așa ceva. Un spațiu dedicat degustărilor foarte frumos, modern. Te duci cu gândul la o sufragerie veche unde te întâlnești cu prietenii, este un spațiu călduros și ca atmosferă și, de aici, vizitatorii pleacă întotdeauna impresionați de frumusețe, dar și de vinurile pe care le întâlnesc la noi. O degustare poate fi profesională atunci când vorbim de degustări tematice, cu alți colegi din arealul viticol Dealu Mare, dar și de agrement. Acestea se adresează în special vizitatorilor, iubitorilor de vin și, ca modalitate, sunt câteva pachete de degustare pe care vizitatorii și le aleg în prealabil. Se fac vizite în vie, vizite pe domeniu, în cramă, cu explicații, răspunsul la întrebări, absolut tot ce necesită o lămurire din partea noastră, își găsește răspunsul la întrebările vizitatorilor și iubitorilor de vin care ne trec pragul.

Care sunt vinurile pe care le preferă vizitatorii din ce ați reușit să vedeți în urma degustărilor de până acum?

Cristian Tudor: Referitor la vinurile noastre, putem spune că sunt concepute astfel încât să acopere preferința unui număr cât mai mare de vizitatori, de consumatori, pentru că consumatorii nu au aceleași gusturi. Sunt diferențiați între ei de cunoștințe, de experiență, de ceea ce vor să afle despre un vin, mai ales nou, cum sunt vinurile noastre și de aceea încercăm să producem aici vinuri adresate tuturor categoriilor de consumatori, inițiați sau nu, și să mulțumim cât mai mulți dintre aceștia.

Există un vin emblemă al cramei și dacă da, care ar fi acesta?

Cristian Tudor: Da, noi suntem în piață, intrați în acest domeniu ca și cramă din 2019, atunci a fost primul an de producție al nostru. Deci nu putem spune că avem vinuri mai vechi de acest an, dar da, pot afirma, că de exemplu, Merlot 2019 este un vin emblematic pentru crama noastră. Are și cele mai multe recunoașteri naționale și internaționale la concursurile de profil, iar la concursul organizat de BASF anul acesta avem în spate diploma aferentă medaliei de aur.

Vă referiți, presupun, la ediția a șaptea a concursului organizat de BASF, Povești cu Vinuri Românești. Cum vi s-a părut competiția? Ce ați învățat de acolo? Cu ce ați venit din confruntarea cu ceilalți producători?

Cristian Tudor: Trebuie să menționăm în primul rând că este o competiție care se adresează micilor producători de vin din România, deci ne încadrăm la acest criteriu de selecție a participanților. Este o experiență deosebită. De ce? Pentru că, prin participare, prin câștigarea, dacă e cazul, a vreunei recunoașteri în premii, producătorul respectiv iese cumva în evidență în acest sector. Va fi pus în valoare, va crea cumva curiozitate din partea consumatorilor și îl vor căuta. Deci, este o rampă de lansare pentru micii producători și o idee excelentă a grupului BASF de a se adresa strict acestor mici producători prin organizarea unui astfel de concurs.

La următoarele ediții ale Povești cu Vinuri Românești cu ce aveți de gând să să mergeți? Dacă puteți să ne destăinuiți puțin din secretele cramei.

Cristian Tudor: În fiecare an scoatem produse noi, încercăm să perfecționăm produsul și să creăm curiozitate permanentă pentru vinurile noastre. Bineînțeles că la ediția următoare vom avea alte soiuri, sortimente de vin pe care le vom înscrie în concurs. Vreau sa mai menționez că toate vinurile înscrise anul acesta de crama noastră în concurs au obținut premii. Chiar mai mult decât acest Merlot pe care l-am discutat anterior, cupajul roșu al cramei noastre, rezerva din 2019 a obținut locul 2 în selecția regională a concursului, etapa Muntenia și Dobrogea și, ca atare, a fost vinul nostru care a participat în finala națională a acestui concurs.

Apropo de competitori și de ceilalți producători mici, cum spuneați dumneavoastră, cu ce se diferențiază Crama Aristiței de ceilalți jucători din piață, la nivelul ei, bineințeles?

Cristian Tudor: Prin poveste, în primul rând. Este o poveste complexă. Ea vine, după cum am spus, și din istoria locului și din ce s-a întâmplat aici de-a lungul secolelor, din punctul acesta de vedere al vinificației, al vinului, dar și prin faptul că încercăm să împletim această tradiție cu o poveste nouă, cu vinul actual produs în condiții de vinificație modernă. Pentru că toate utilajele din crama noastră sunt utilaje noi, sunt concepute astfel încât să fie performante, să eliminăm cât mai mult munca manuală, au un grad ridicat de automatizare și să răspundă cerințelor oenologului pe fiecare categorie de vin. Acestea ar fi, pe scurt, elementele care ne diferențiază față de ceilalți competitori de pe piață. Ne dorim să fie cât mai mulți pentru că atunci vom avea închegat un sector mult mai stabil, mai solid. Spun dintotdeauna, din păcate, în Valea Călugărească, o veche localitate cu istorie bogată în viticultură, este la momentul acesta, singura inițiativă de acest gen.

Decizia de a investi și de a construi o cramă proprie a fost unul din elementele care au stat la baza dezvoltării domeniului Aristița. În același timp, ați introdus sau crama a introdus conceptul acesta de oenoturism. Spuneți-mi puțin ce înseamnă asta și cum se vede conceptul ăsta pus în practică la cramă la dumneavoastră?

Cristian Tudor: Construcția cramei a început în anul 2017. Este realizată prin investiție proprie a investitorului, iar partea de utilare s-a făcut printr-un program finanțat de Uniunea Europeană. Deci tot ce înseamnă tehnologie este achiziționat prin acest program și atunci, beneficiind de acest sprijin, am optat ca utilajele să fie moderne, chiar un pic peste nivelul multor crame mai mari din România. Cam ăsta a fost startul nostru. În 2019 am început să producem prima dată în propria cramă. În acești ani anteriori construcției cramei s-a prelucrat la un alt operator în domeniu din apropiere.

Care sunt planurile de viitor, ce vă propuneți pentru următoarea perioadă?

Cristian Tudor: În primul rând, să completăm cumva suprafața de vie și cu alte sortimente de struguri. Avem disponibile încă aproape 13 hectare. Acum, sunt defrișate și în pregătire a replantării și să aducem sortimentul nostru de vinuri în concordanță cu cerința consumatorului. Pentru că probabil cei care ne urmăresc își vor pune întrebarea “bine, nu aveți Merlot în plantație, dar de unde-l aveți?". Sunt struguri achiziționați de la producători autorizați din Dealu Mare și identificați în centrul nostru.

Domnule Tudor, la final, o întrebare mai personală, ce vin preferați din ceea ce produceți?

Cristian Tudor: Îmi greu să spun că prefer unul sau altul din vinurile produse de mine aici. E ca și cum ai cere unui părinte să spună ce copil își iubește mai mult. Trecând un pic peste acest fapt, recunosc că totuși vinurile roșii, cele cu un stagiu de baricare adecvat, reușesc să se impună în preferințele consumatorilor și deci și în a mea. Da, recunosc că la momentul acesta cupajul roșu rezervă Merlot sunt niște vinuri care pot duce și pot face față oricărei cerințe mai elevate consumatorului final.

Domeniul Aristiței este situat în Valea Călugarească, satul Nicovani. Acesta deține 4 ha cultivate cu viță de vie și o cramă boutique nouă, dotată cu utilaje ultramoderne de vinificație, ce are o capacitate de producție de 100000 lt.

Valea Nicovani este datată ca parte a localității încă din secolul XV. Are o veche tradiție în cultivarea viței de vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără D-ra Bianca Ioniță, redenumind domeniul după mama sa, D-na Adina Aristița Ioniță.

Colecția de vinuri a Domeniului Aristitei, dar și vinurile emblematice produse de crama din Valea Calugeasca le puteți găsi aici.

Articol susținut de BASF

Bravo, Ciucă!

"Austria mi-a umilit Mama-Patrie"

Clujeanul care și-a retras toți banii de la BCR, după gestul austriecilor. Ce a scris pe ordinul de plată

Un clujean și-a retras toți banii pe care îi avea la banca austriacă BCR, după votul negativ împotriva aderării în Schengen. Omul a scris clar în ordinul de plată motivul pentru care a ales să-și încheie socotelile cu banca.

Organizatorul de evenimente din Cluj, Ion Novăcescu, a anunțat că și-a retras banii de la BCR, ca răspuns la gestul reprezentanțilorAustria, de a se opune fără niciun motiv pertinent aderării României la Schengen, arată publicația Știri de Cluj.

„Transfer disponibilități bănești după umilirea României de Austria" a scris Ion Novăcescu în ordinul de plata electronic.

„Acesta e primul lucru pe care l-am făcut, astăzi, după ce Austria mi-a umilit Mama-Patrie și pe mine.

Mi-am transferat economiile pe care le aveam la BCR, deținută de banca austriacă Erste, la o altă bancă.

Iar la detaliile plății am scris:

"Transfer disponibilități bănești după umilirea României de Austria".

Am scris asta din patru motive:

1. ca să mă răcoresc puțin pe frigul ăsta de la Cluj,

2. ca să le transmit mesajul meu de adio țâfnoșilor și mincinoșilor grofi de la Viena și nu numai,

3. ca să rămână motivul plății în evidențele BCR și ale BNR,

4. CA SĂ TE INSPIR SĂ FACI ȘI TU LA FEL!

E atât de simplu și de ușor să îți transferi BANII TĂI de la o bancă austriacă la oricare alta.

Poți face asta din fotoliu, de pe telefonul tău.

La fel de ușor și simplu e să le scrii, ca mine, de ce îți transferi banii din banca lor:

FIINDCĂ NE-AU UMILIT PE NOI SI PE MAMA NOASTRĂ, ROM NIA!

DUPĂ CE LE-AM DAT PETROLUL NOSTRU, PĂDURILE NOASTRE ȘI BĂNCILE NOASTRE.

Iar țâfnoșilor arieni austrieci nu le-a fost de ajuns. Ne-au furat și viitorul, astăzi.

No bine!

De acum sper să simtă țâfnoșii de arieni cât de-al naibii frige și ustură Mămăliga Românească.

Te rog frumos distribuie mai departe, dacă și tu simți la fel.

Ca să-i inspirăm și pe alți Români!

Fiindcă unde suntem mai mulți puterea crește și austriacul țâfnos se îngălbenește. De stres și nițică pagubă.

Așa să fie!", a transmis Novăcescu, pe contul său de facebook, arată sursa citată.

Facebook.com

 

Potrivit datelor publice, structura acționariatului BCR este:
Erste Group Bank AG, AM Belvedere 1, 1010 Wien - 99,8889%

Acţionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia şi SIF Banat-Crisana care mai deţin câte o acţiune fiecare) - 0,0015%

Alţi acţionari (persoane fizice) - 0,1096%

Sursa: StirilePROTV

Etichete: austria, Schengen, bcr, clujean,

Dată publicare: 09-12-2022 13:04

Mutați în Apuseni de la Londra

Familia de români care s-a mutat din Londra într-un cătun în Apuseni: "Liniștea la care tânjeam atât de mult"

Mulți români au cumpărat o casă la țară în ultima perioadă. Unii o păstrează pentru vacanțe sau weekenduri, alții au făcut schimbări radicale și au renunțat cu totul la viața din oraș.

Este cazul unei tinere care s-a mutat din Londra, împreună cu soțul și fetița lor, într-un cătun din Apuseni, după cum a scris femeia pe Facebook.

"Am lăsat în urmă cu un an viața londoneză și ne-am retras într-un cătun în Apuseni pentru a savura liniștea la care tânjeam atât de mult.

Cum ne simțim? (întrebare des întâlnită). Păi obosiți, dar mergem mai departe cu entuziasm să finalizăm proiectele ce sunt în implementare, turism, fermă și poate cafeneaua din cătun anul următor dacă timpul și partea financiară ține cu noi.

Există regrete? Că de obicei ele apar atunci când ai momente grele, ne e dor de viața agitată? Uneori, dar putem ajunge la ea ușor, iar pentru cei ce poate această postare îi va ajuta, dacă nu te acomodezi nu e capăt de lume, orașele și țările dezvoltate nu se mută de pe hartă, iar dacă ai fost o dată, să te întorci va fi ușor pentru că știi pași și drumul.

Noi avem o fetiță care e soare pe pământ și pentru ea luăm contact cu societatea aglomerată zi de zi, activități, grădi, petreceri etc, iar când va veni momentul să aleagă, ea va alege ce va considera că îi oferă oportunitățile potrivite și ce va avea nevoie la momentul respectiv.

Dacă momente, sentimente și trăiri ce nu se găsesc la oraș te cheamă… încearcă… poate îți vei găsi împlinirea… sau poate nu, iar dacă nu o vei face, mereu poți să te întorci de unde ai plecat.", a scris tânăra pe grupul Mutat la țară - viața fără ceas.

Familia s-a mutat în casa bunicilor, după cum au anunțat în luna februarie a acestui an.

"Planul bine pus la punct, vom renova casa bunicului ce nu a mai fost îngrijită de peste 10 ani și vom locui într-un cătun complet izolat și vom încerca să dăm viață atât locului, cât și sufletelor noastre.

Totul minunat până aici, treaba a început realmente când am intrat în casă și am zis: cred că totuși nu a fost o idee grozavă doar noi doi să ne apucăm de așa lucrare fără să știm nici cum se ține o pensulă în mâna (eu în imobiliare, soțul șofer pe camion, iar micuța noastră șomeră / are doar 2 anișori).

Până acum am terminat două camere, suntem în plină desfășurare cu bucătăria și baia.

Casa e mare și are nevoie de multă atenție, iar noi suntem tot mai buni în fiecare zi, în special soțul meu care mă surpinde în fiecare zi cu tot ce face (el fiind de la oraș).

Am luat decizia de a ne întoarce în România și de a renova casa copilăriei mele, iar de dealul apropiat am construit un Dom care va servi în scop turistic.

Casa veche este formată din două clădiri, cea de lemn o vom renova pentru noi, iar cea de cărămidă pentru clienți", a explicat tânăra în prima parte a anului.

Cei mai mulți îi felicită pentru decizie, în comentarii. Alții mărturisesc că se pregătesc să ia decizii similare.

"Bravo copii! Sunteți o comunitate de tineri ce puneți țara pe roate, sper ca zona Apusenilor să devină ceea ce vă doriți voi."

"Fraților, dacă mă retrag, vin și eu pe acolo, că trebuie să fie o comunitate de vis din câte se aude."

"Frumos spus, și noi am venit la țară după 40 de ani de oraș, în primul an parcă îmi doream să mă întorc. Dar acum după 2 ani nu mai pot să stau la oraș, avem în continuare apartamentul în oraș, dar mai mult de 3 zile nu putem sta, ne simțim inutili să stăm să nu facem nimic pe-afară! Primii 2 ani îs mai grei!"

"Și noi urmează să facem pasul de a ne întoarce la toamnă din Londra."

"La cum evoluează societatea și la cum sunt oamenii în ziua de azi, curând va veni și ziua în care o să vă felicitați pentru decizia luată, să trăiți liniștiți departe de lumea dezlănțuită."

"Eu cred că nu regretați deloc. Oare sunt mai frumoase betoanele și clădirile înalte? Aglomerația? Stresul? Cu cât orașul este mai mare și mai populat cu atât este mai stresant. Liniștea și priveliștea de lanuri întinsă e terapie pentru suflet".

Citește și:

O româncă mutată în urmă cu un an, împreună cu soțul și fiica, din Londra într-un cătun din Apuseni prezentat pe grupul de Facebook „Mutat la țară - viața fără ceas" un bilanț...

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană s-au reunit joi, 8 decembrie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), pentru a discuta extinderea Spaţiului Schengen către...