Băieți, n-ați mâncat usturoi, nici gura nu vă pute! O fi fost revoluție și nu am înteles-o eu?

Extras dintr-o lucrare de istorie recentă:

Citiți  cu atenție  paragraful trei din extras!

Aduc mulțumiri celor care mă țin la curent cu evoluțiile  din societatea românească.  Altfel privești  viața din fundul curții!

Nu mor caii când vor câinii!

13 Septembrie

Monumentul Eroilor Pompieri din București este realizat din bronz de sculptorul Wladimir Hegel (între anii 1899-1901) și a fost dezvelit la 13 septembrie 1901 pe Dealul Spirii, în fața Arsenalului Armatei, fiind închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înăbușe Revoluția de la 1848. La ceremonia de inaugurare au participat și 17 eroi care se mai aflau în viață. Lucrarea a fost plătită prin subscripție deschisă, gestionată de o comisie, al cărei președinte a fost Eugeniu Carada.

Mai multe informații Poziționare, Coordonate ...

Pe latura din față a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripția: "Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)". Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: "În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa".

Monumentul Eroilor Pompieri fusese înscris la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Ca urmare a construirii Casei Poporului - în prezent, Palatul Parlamentului - monumentul a fost dezafectat în 1984. Mai târziu, a fost mutat la intersecția Căii 13 Septembrie cu Str. Izvor, și a fost redezvelit în data 13 septembrie 1990 în fața Hotelului JW Marriott, unde se găsește și la ora actuală.

În prezent, Monumentul Eroilor Pompieri din București este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2269, cod LMI B-III-m-B-19951, sub denumirea Monumentul pompierilor din Dealul Spirii.

Semnificația zilei de azi. Mulți  ani, să  fie peste patruzeci de când ne-am mutat în București,  undeva în dealul Spirii. Statuia pompierilor era undeva în fața locuinței noastre. Acum patronează un hotel bucureștean, de renume. În fiecare an ne-am delectat simțurile cu imaginile și parada pompierilor de pe balcoanele noastre. Azi este și o zi mare pentru noi : Sfânta  Cornelia.

La mulți ani, dragei noastre soție, mamă și bunică! Multă  sănătate, fericire și  multe bucurii!

Sfantul Mucenic Cornelie Sutasul

Dupa patima cea de buna voie a Domnului nostru Iisus Hristos, dupa Invierea si dupa Inaltarea Lui la ceruri, era in Cezareea Palestinei un sutas, anume Cornelie, de neam din Tracia. Acesta fiind in intunericul necredintei, avea lucrarile luminii si, desi era pagan, a vietuit ca un crestin, si pe Hristos, pe care nu-l stia, prin milostenii il cinstea. Vietuind in mijlocul lumii celei rele, s-a facut bun, precum marturiseste de dansul Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, in faptele Apostolilor, zicand: "Un barbat oarecare era in Ce-zareea, anume Cornelie, sutas, din cetatea care se cheama Italia; fiind cucernic si temator de Dumnezeu, cu toata casa sa, facea milostenii multe la saraci, si se ruga lui Dumnezeu totdeauna" (Fapte 10,1-2).

Deci, n-a trecut cu vederea Dumnezeu aceste fapte bune ale lui, ci a binevoit a-l lumina pe el cu lumina credintei si a-l aduce in cunostinta adevarului, ca lucrarile lui cele bune sa nu se acopere de intunericul necredintei. Acest barbat temator de Dumnezeu, rugandu-se lui Dumnezeu in casa sa, intr-una din zile, a vazut ca i s-a aratat lui ingerul lui Dumnezeu, spunandu-i ca ruga-ciunile si milosteniile lui au ajuns inaintea lui Dumnezeu si poruncindu-i sa trimita in Ioppi dupa Simon, care se chiama Petru, si de la dansul ceea ce va auzi, aceea sa faca. Iar el, indata a trimis cu rugaminte sa cheme pe Petru. Deci, mergand trimisii la Ioppi, s-a suit Petru in casa de sus, ca sa se roage in ceasul al saselea din zi si fiind foarte flamand, a avut o vedenie care il indemna sa nu se ingretoseze a merge la acel barbat de alt neam din cei netaiati imprejur, pentru ca nu se amestecau evreii cu alte neamuri, ci se ingretosau de dansii. Vedenia lui Petru a fost astfel: Un vas oare-care ca o masa de panza, legata in patru colturi, se pogora de trei ori din cer, si un glas ii poruncea lui Petru ca cele ce se afla in vas, cele cu patru picioare de pe pamant si fiarele si taratoarele, precum si pasarile sa le junghie si sa le manance. Lepadandu-se Petru, a zis ca niciodata n-a mancat ce este necurat. Atunci, glasul din cer i-a zis: "Cele ce Dumnezeu le-a curatit, tu nu le spurca" (Fapte 10,15).

Incultura, prostia, mârlănia, jigodismul au devenit caracteristici multor români.

Într-un țară în care plagiatul este politică de stat, unde există peste 2000 de doctori în științe ce nu cunosc nici titlurile lucrărilor lor, unde abandonul școlar este fenomen de masă, dorința de instruire este la cote minime. Miliardarii de carton nu au nevoie de carte! Statul prin instituțiile sale închide ochii la orice hoție, neplata taxelor și impozitelor. Asistăm la disoluția statului național. Cocoșații noștri guvernamentali asistă neputincioși la toate fenomenele negative, corupție, creșterea criminalității sub toate formele, prostituție, justiție nedreaptă, distrugerea tuturor formelor de inițiativă locală, determinarea elitelor tinere spre emigrare etc.

Îmi făceam cumpărăturile  acum doua zile la un magazin sătesc.  Un grup de tineri, unii cu cefe groase și cu tunsoare de adevărați  mardoi, gălăgioși,  nevoie mare, cu sticlele de bere în  mână,  urlau ca niște animale închise în staul, înjurau  ca la ușa  cortului. Erau in fata magazinului. Noi cumpărătorii trebuia să  le înghițim mârlaniile lor. Ăsta-i  rezultatul  educației de fațadă  din România!

În acest context articolul de mai jos din Digi.ro mi- a întors stomacul pe dos:

"

S-au închis jumătate din bibliotecile din România. Numărul cititorilor a scăzut cu 4 milioane în ultimii 25 de ani

Din 1990 și până astăzi, deci în ultimii 32 de ani, au dispărut 8207 de biblioteci din România. Cu excepția anilor 1995 și 1996, când s-au înființat 277 de noi biblioteci, pe teritoriul României s-au închis an de an câteva cel puțin câteva sute de astfel de instituții pentru educație. Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că astăzi, în România, mai sunt doar 8458 de biblioteci naționale, universitare, specializate, școlare, publice sau private. În 1990 erau 16.665 de biblioteci. Digi24.ro a încercat să vadă care este astăzi situația cu aceste biblioteci și câți români mai merg astăzi să citească sau să împrumute cărți.

Institutul Național de Statistică calculează anual numărul de cititori în bibliotecile din România. Ultimele cifre publicate spun că astăzi există 2.1 milioane de persoane care au împrumutat pentru acasă (sau au consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci. Datele sunt alocate anului 2021, an de pandemie, cu numeroase restricții de circulație. Doar că, dacă e să privim în timp numărul de cititori activi, datele INS indică că începând cu anul 1999, numărul total al celor care folosesc biblioteca scade an de an cu câteva sute de mii de cititori. Astfel, în 1999 erau 6,1 milioane de cititori, iar 20 de ani mai târziu,  în 2019, anul dinaintea pandemiei, doar 3,1 milioane de cititori. În 2020, numărul cititorilor a scăzut la 2,5 milioane, iar anul următor încă aproape 400.000 de cititori mai puțin. Asta înseamnă că în cei doi ani de pandemie numărul cititorilor activi ai bibliotecilor a scăzut cu 1 milion. 

Se emit an de an tot mai puține permise de bibliotecă

Una dintre cele mai mari biblioteci din România este Biblioteca Centrală Universitară Carol I. Doar 3944 de persoane au mers cel puțin o dată în anul 2021 la această biblioteca pentru a împrumuta sau consulta o carte la sala de lectură. În 2019, înaintea pandemiei, numărul total a cititorilor acestei biblioteci era de 9035 de persoane, cu circa 250 mai puțin decât în 2018.

La Biblioteca Academiei numărul total al persoanelor cu permis a fost în 2019 de 1.482 de utilizatori. Biblioteca Metropolitană București declară în raportul de activitate pe anul 2018, ultimul dat publicității pe site-ul lor, că numărul total al utilizatorilor este de 35.555 de persoane. Cu un număr total de 146 de angajați.

O situație ceva mai bună o regăsim la Biblioteca Națională a României, care susține în raportul de activitate pe 2021 că a avut pe parcursul anului trecut un total de 107.194 de utilizatori înscriși. La finalul anului 2021, Biblioteca Națională avea 200 de angajați și alte 59 de posturi disponibile pentru angajare. 

Digi24.ro a solicitat, în baza Legii 544, informații de la mai multe biblioteci din țară cu privire la numărul de cititori activi și la obiceiurile lor de lectură. Foarte multe astfel de instituții au refuzat să ne răspundă. De la cei care totuși ne-au răspuns aflăm că, spre exemplu, la Biblioteca Județeană Satu Mare au fost anul trecut doar 1599 de persoane care au cerut cel puțin o dată pe an o carte pentru lectură și că majoritatea, circa 60%, sunt elevi, iar 71% dintre aceștia sunt de sex feminin.  Înainte de pandemie, numărul total al cititorilor la Satu Mare a fost de 3516 în 2018 și 3064 în 2019.

Paula-Maria Horotan, director adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare confirmă “scăderea semnificativă a numărului de utilizatori" și invocă pandemia cu COVID drept principal factor al al acestui fenomen. Ea invocă de asemenea “scăderea interesului populației pentru lectura de pe suport tipărit“, dar și “influențele demografice" ca explicații pentru numărul tot mai mic al cititorilor la bibliotecă.

La Biblioteca Județeană "Ion Heliade Rădulescu" Dâmboviţa, numărul total al cititorilor cu permis în 2021 a fost de 12.189 de persoane, în creștere față de anii de dinaintea pandemiei (circa 10.000 de utilizatori în 2018 și 2019). Managerul acestei biblioteci, Agnes Terezia Erich, ne-a explicat că majoritatea cărților au fost împrumutate de cititori (85.000 de unități), în detrimentul celor consultate la bibliotecă (14.600 de unități). 

O scădere mare a interesului pentru carte se înregistrează, între altele, la Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu", din Botoșani. Din cifrele furnizate de această instituție, în ultimii ani numărul total al persoanelor cu permis a scăzut de la 29.000 în 2019 la 17.000 în 2021. Iar numărul total al cărților împrumtate la domiciliu a scăzut și el dramatic, de la peste 700.000 în anii 2018 și 2019 la 54.000 în anul 2021. 

De 22 de ani fără investiții în bibliotecile școlare

Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat pentru Digi24.ro că ultimele alocări de fonduri pentru achiziția de carte în bibliotecile școlare au fost făcute înainte de anul 2000. “Fiecare unitate de învățământ din România are sau ar trebui să aibă o bibliotecă, cu cel puțin un bibliotecar în organigramă. Doar că baza de carte din aceste biblioteci nu a mai fost actualizată dinainte de anul 2000. Nu mai știu exact să vă spun când, dar sigur înainte de anul 2000 au fost ultimii bani care au fost alocați pentru achiziția de carte în școli", afirmă Popa Stavri.

Fost ministru al Culturii: Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume

Între 1990 și ziua de astăzi, au fost în funcția de ministru al Culturii nu mai puțin de 27 de persoane diferite. “Fiecare cu propria viziune și cu propriile politici publice", după cum afirmă Ionuț Vulpescu, unul dintre cei 27 de foști miniștri ai Culturii pe care i-a avut România în ultimii 32 de ani. Într-o declarație oferită Digi24.ro, Vulpescu spune că “România a devenit o țară aculturală. Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume. Totul e bazar pe ipocrizie și demagogie. Avem Ziua Națională a Lecturii, avem Ziua Națională a Iubitorilor de Carte, avem chiar Ziua Națională a Cumpărării de Carte. Te înspăimânți… În loc să facem politici publice venim cu tot felul de chestii marginale. Ne plac festivismele". 

L-am întrebat pe Ionuț Vulpescu dacă-și asumă vreun rol pentru situația în care România a ajuns, după cum spune chiar el, aculturală. Răspunsul său a fost că între deciziile pe care el le-a luat în calitate de ministru a fost să scadă TVA-ul pentru carte de la 9% la 5%. “Am luat decizia asta în 2015, la începutul anului. De șapte ani nu s-a mai făcut nimic", afirmă Ionuț Vulpescu, astăzi senator al PSD, partid aflat la guvernare. Vulpescu susține că, spre deosebire de țările civilizate unde bibliotecile sunt deschise și în week-end, programul bibliotecilor la noi este unul aproape imposibil pentru cititori. “Cam toate bibliotecilor sunt deschise între 9.00 și 17.00. Cu mare, mare greutate au reușit, cât am fost ministru, să conving să deschidem și sâmbăta Biblioteca Națională". “Discuția e foarte lungă, dar necesară. E ca la doctor. Ca să te faci bine, trebuie să știi unde ești. Avem nevoie de publici publice și de o cât mai mică discontinuitate în administrare. Da, așa e, avem o foarte mare nevoie de educație și de cultură. Dar pentru asta avem nevoie și de oameni credibili", mai spune Ionuț Vulpescu.

Ministerul Culturii a uitat de biblioteci

Ministerul Culturii, prin ultimele sale conduceri, pare să fi uitat aproape complet de situația bibliotecilor din România. În ultimul raport de activitate al acestei instituții, cel pe anul 2021, se menționează doar de câteva ori cuvântul bibliotecă. Sunt două mențiuni despre alocarea unor sume foarte mari de bani pentru refacerea și consolidarea a două clădiri istorice în Craiova și Iași. Respectiv, 3,5 milioane de euro pentru Biblioteca Franceză „Omnia" din Craiova și 15,8 milioane de euro pentru Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu" din Iași. Este amintit de asemenea proiectul “Biblioteca Digitală a României", un proiect finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, aflat încă în derulare. În raportul de activitate se afirmă că urmează a fi digitalizate peste 560.640 de resurse culturale și, de asemenea, se vorbește despre “includerea Bibliotecii Naționale a României și a Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloi în proiect". În același document se arată că a fost alocată suma de 16296 lei (circa 3300 euro) pentru Biblioteca Județeană Vaslui pentru un proiect cultural intitulat “La pas pe meleaguri vasluiene". Și cam atât. 

Ministerul Culturii, cel care are grijă de bibliotecile din România, este condus de Lucian Romașcanu (PSD), un absolvent a Facultății de Comerț la ASE, cu un master în administrarea afacerilor la University of Washington, Seattle, Statele Unite. Înainte de a ajunge senator PSD și ministru al Culturii, Romașcanu a fost directorul general al ziarului CanCan și apoi directorul executiv al Kanal D. "

Mihai Eminescu

ULTIMELE CUVINTE ALE UNUI MARE BĂRBAT AL ROMÂNIEI :

"Sînt ultimul romantic, al țării mele sfinte,

Vă spun la despărțire, doar câteva cuvinte;

Eu am cântat, natura, și tei, și flori albastre,

Iubirea țării-am pus-o, în inimile voastre,

Mă duc și las în urmă, o prea frumoasă țară,

Pe care s-o cinstiți, n-o faceți de ocară!

Copii ai sfintei Dacii, feciori de daci și geți,

Cântați în mii de versuri, de barzi și de poeți,

Feciori ai lui Zamolxe, al Geei popor sfânt!

Să nu lăsați străinii să ia acest pământ !

Eu plec pe alt tărâm, să mă-nsoțesc cu zeii,

Voi, pe pământul țării, să vă purtați ca leii!

Luceafăr strălucind în pagini literare,

Asupra voi veghea, cu razele-mi astrale,

Pribeag nu voi mai fi, bătut de mii de gânduri,

Doar flori de tei de-asupra-mi, s-or cerne...                                                                                                                       

                                                  rânduri, rânduri!"

Când te calcă cineva pe coadă mai trebuie altoit și peste bot!

Ciucă, ești militar sau mucava? Dă ordin! Să fie pus în practică, de îndată!

?????!!!!!

Nu am uitat că v-am promis explicații la eroarea lui Zelensky de a nu mă lua pe mine consilierul lui pentru Apărare. Argumentul este acela că Zelinsk n-a înțeles nici pînă acum ce urmărește Putin și de aceea, nu știe că Putin și-a atins deja majoritatea obiectivelor propuse. 

Oricum, Ucraina e un gândăcel minuscul pentru puterea Rusiei. Mă voi rezuma doar la cîteva aspecte, cele care nu ridică suspiciunea difuzării de secrete militare.  

A. În decembrie anul trecut, Putin a cerut Washingtonului garanții de securitate, datorită avansării continue a NATO la granițele sale. Nu le-a primit, ceea ce însemna că Rusia, trebuia să se aștepte la o invazie NATO. Rusia avînd un teritoriu mare, forțele terestre joacă rolul principal în respingerea unei invazii NATO și armata rusă a făcut imediat o evaluare a acestora. 

A.1 Personalul este motivat și bine pregătit, așa cum am văzut la triatlonul international al echipajelor de tancuri, cîștigat, recent la Moscova, de reprezentanții Rusiei.

 

A.2 Mobilitatea forțelor terestre este dată de blindatele rusești, existente în număr mare, extrem de rezistente și cu o protecție bunicică. Există și o nouă generație de blindate, superioară celor occidentale ( tancul T-14 Armata, masina de luptă a infanteriei T-15 și Kurganets-25, transportorul blindat K-16 Bumerang, obuzierul autopropulsat Koaliția ) gata să intre masiv în producția de serie, în cazul unei amenințări. 

A.3 Puterea de foc este dată de artilerie și rachete. Industria chimică a Rusiei produce cei mai competitivi combustibili solizi, cu impuls specific mare, folosiți de la cartușe pentru arme de infanterie, la proiectile de artilerie, rachete pentru MLRS și pînă la racheta sol-sol Iskander. Trupele terestre ruse surclasează NATO ca număr al gurilor de foc, mai ales în zona calibrelor mari : peste 152mm. 

A.4 Armamentul rusesc este inferior celui NATO la capitolul precizie, probabilitatea de neutralizare cu un proiectil neghidat rusesc este cu 60 % mai mică decît cea a americanilor, care folosesc muniție de precizie. Singurele proiectile de precizie rusești sunt ghidate pe fascicol laser :  Kitolov-2 de calibrele de 120 și 122 mm și  Krasnopol de calibrele 152 sau 155mm. Americanii folosesc proiectile ghidate prin GPS, mai ușor de utilizat și mai greu de bruiat. Cam toate proiectilele Excalibur și rachetele MLRS Himars și rachetele tactice ATACMS au același dispozitiv de ghidare american, ale cărui secrete, rușii nu le-au descoperit încă, pentru a-l neutraliza. 

 

B. Cum putea Rusia să obțină informații despre tehnologiile avansate ale trupelor terestre ale NATO, despre procedeele lor de întrebuințare în luptă, dar să și găsească și testeze antidotul pentru fiecare, fără să provoace o confruntare cu NATO ? Ați ghicit ! 

B.1 Conducerea armatei ruse a intuit că Occidentul va ajuta Ucraina, instruind personalul militar și oferind și arme moderne, ale căror componente de dirijare de precizie, Rusia dorea să le analizeze. Cum posibilitățile statelor NATO erau limitate, cantitatea acestor arme nu putea încurca prea mult operațiunea specială a Rusiei. Așadar pentru ruși era vorba de testarea armelor occidentale, nu în condiții de poligon, ci în siutuații reale de luptă. 

B.2 GRU a primit sarcina să întocmească un plan de căutare a cîtorva tipurilor de arme NATO ghidate, vizate de Rusia. Cîteva grupuri din Forțele pentru Operațiuni Speciale ale armatei ruse au primit misiunea de a nu le lovi după intrarea în Ucraina, ci de a monitoriza permanent, din aer, cu ajutorul sateliților și prin infiltrări, traseul armelor occidentale care făceau obiectul de interes. 

B.3 În dispozitivul operațiunii speciale din Ucraina, Putin a integrat și cîteva sute, dintre cei mai buni experți în dezvoltarea sistemelor de dirijare a armelor terestre rusești. Ei au fost primii care au evaluat armele capturate de la ucrainieni. 

C.  Exista o multitudine de arme sovietice rămase în arsenalul unor state foste comuniste, care puteau fi cumpărate de SUA și livrate Ucrainei. Ori aceste arme nu-i interesau pe ruși și au fost lovite de cum au intrat în Ucraina. De la început, planul de ofensivă al rușilor a vizat scoaterea din funcțiune a acelor arme ucrainiene, care nu aveau analog pe în piața gioarselor sovietice și care trebuiau înlocuite cu armele de precizie, din dotarea NATO. 

C.1 Neutralizarea a mare parte din aviația, radarele de cercetare aeriană și bateriile de apărare AA a Ucrainei, din prima zi a operației speciale, a făcut parte din acest scenariu. Prin urmare, statele NATO au trimis în Ucraina rachete AA portabile FIM-92 Stinger și MISTRAL, radare AN/MPQ-64 Sentinel și rachete anti-radar AGM-88 HARM, pentru a le înlocui. 

C.2  Echipamentul girostabilizat cu GPS al Obuzierelor M777 a suscitat interes, la fel și capetele de dirijare ale rachetelor anti-tanc NLAW și FGM-148 Javelin. Însă cel mai vînat trofeu a fost racheta M31 GMLRS, care are același cap de dirijare ca și racheta tactică ATACMS sau proiectilul de artilerie ghidat Excalibur. Partea de GPS civil de pe rețeaua de sateliți e nesecurizată. Dar satelitul are și o componentă militară care face același lucru, dar cu o precizie mult mai mare, însă accesul la partea militară necesită codurile de secretizare. Pe care rușii nu le aveau. Pe 29 august, rușii au găsit o rachetă HIMARS neexplodată cu componenta de dirijare intactă. Au pus-o pe bancul de probă și au dialogat cu un satelit american din rețeaua GPS. Au rezultat caracteristicile de frecvență și modulație care deschid accesul la satelit. Dar și tiparul codificat de transmitere a coordonatelor GPS de la satelit. Acum rușii pot sesiza orice solicitare de coordonate GPS și în locul satelitului, sintetizează ei un semnal mai puternic care să trimită racheta în decor.

C.3  Sateliții și avioanele de cercetare ale SUA și ale altor state NATO patrulează permanent în nord-vestul mării Negre, la granițele României, Poloniei, țărilor Baltice. Toate transmit statelor majore ucrainiene, de pe front, orice mișcare a trupelor rusești, printr-o linie de date secretizată. Surprinzător, rușii nu au interupt-o prin bruiaj, semn că o studiază cu mare atenție. Structura și ramificațiile acestei linii de date, precum și decodificarea caracteristicilor de semnal radio, este de mare interes pentru Rusia pentru că în cazul invadării țării, de armatele NATO, coordonarea trupelor prin intermediul ei se va face.

După ce apărarea ucrainiana din Donbas va fi lichidată și armata rusă va avansa în adâncime, livrările de arme NATO de ultimă generație vor deveni mai consistente pentru toate categoriile de forțe armate ale Ucrainei : trupele terestre, aviație și marină ( mai precis gardă de coastă). Spre fericirea rușilor.

Vizionează „Regina Elisabeta a II-a a murit. Filmul evenimentelor unei zile care intră în istorie” pe YouTube

Toamna se numără bobocii!

Cam puțini boboci în  acest an! În anii trecuți  număram cu sutele de kilograme. În acest an producția a scăzut semnificativ.

A venit toamna. Nopți  reci. Zile călduroase, o căldură care nu-i sufocantă. Șerpii, gâzele s-au retras în  pământ. Țânțarii  și paienjenii își  fac de cap în continuare. În fiecare dimineață  pânza  de păianjen îmi acoperă  ochii la inspecția  "de front". 

Ploile au venit și  la noi. Grădina de legume, aproape si-a dat "ortul popii". Pe un arac câteva roșii pătate de mană.  Sub o tufă  de trandafiri stau ciopor piticii, ochiul boului și crăițele galbene, frumoase rău.  Strugurii plesnesc. Mana ploilor și seceta i-a atins și pe ei. Gutuiul promite fructe mari, o gutuie are cca. un kilogram, părul popesc este plin, își va trimite rodul la beci să ne îndulcească  în zilele reci ce vor veni, merele de Sântilie, văratice,  au umplut bârdacele cu oțet, vreo 200 kg. Vin vremuri acre! Scumpiri de tot felul. Frig în case. Apă  caldă cu țârâita. Azi am ascultat la radio reportaje din Arad. Oamenii sunt foarte îngrijorați.  Salarii și pensii mici. Nu ajung de la o lună  la alta. În rest, numai de bine! Satrapului Ilici i se ia calitatea de revoluționar. Praf în ochi!

Ochiul boului

Crăițele

Tufe cu ardei

Crăițele  și  ochiul boului 

Fenicul

Zmeurul

Patrunjelul rezistă.  S-a înviorat după  ploi.

Parmen auriul mai mult verde.

Ionatan nu se dezminte.

Pere Curé