Cu o vastă experienţă diplomatică, specialist în relaţii internaţionale şi fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consul al României la Toronto, profesorul Valentin Naumescu predă la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Naumescu conduce şi Asociaţia Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană, un think tank care promovează cultura democratică şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

 

Profesorul Valentin Naumescu a atins câteva teme sensibile, într-un interviu pentru „Adevărul". Prima – riscul ca războiul din Ucraina să se extindă şi să se transforme chiar într-un nou război mondial şi a atins şi alte teme fierbinţi ale prezentului. „Deocamdată, nu suntem acolo, chiar dacă suntem într-o perioadă de escaladare a războiului. Şi riscul ca acest război să se extindă, să se agraveze şi să se complice este foarte mare. Sunt trei dimensiuni pe care le văd: agravarea - şi aici mă refer la intensitatea bătăliilor în Ucraina, apoi complicarea războiului însemnând multiplicarea consecinţelor inclusiv asupra lumii occidentale, asupra Europei, şi, în fine, extinderea, mă refer la o posibilă extindere în trepte", spune Naumescu.

 

Asta nu înseamnă, subliniază el, că acest scenariu este implacabil, chiar dacă riscurile de escaladare a războiului sunt mari. De altfel, nu ar fi exclus ca războiul să se extindă în spaţiul ex-sovietic, fără a se ajunge la un război între Rusia şi NATO. Scenariul ultim, cel al unei confruntări între Rusia şi NATO nu poate fi exclus în totalitate, dar pare oricum mai puţin probabil.

 

„Vorbeam despre o posibilă extindere în trepte. Prima dintre aceste trepte sigur nu ar fi o coliziune cu o ţară NATO şi cu Alianţa, ci, din păcate, cea mai posibilă în momentul de faţă este atragerea Transnistriei în război. Dacă e să ne referim la teritorii din afara Ucrainei, probabil că primul cerc posibil de extindere cuprinde Transnistria şi eventual Republica Moldova, apoi Georgia eventual. Sunt ţările spaţiului post sovietic, care au comunităţi vorbitoare de limba rusă. Acestea sunt cele mai vulnerabile în momentul de faţă. Abia într-un al doilea cerc posibil de extindere e riscul unei confruntări mai largi, dacă nu se va încheia războiul, şi în opinia mea sunt toate şansele să vedem o prelungire a războiului chiar dincolo de această vară şi de această toamnă", adaugă profesorul.

 

Profesorul Naumescu atrage atenţia că nu orice fel de pace poate fi bună Ucrainei. FOTO Arhivă personală

 

Valentin Naumescu îi contrazice pe analiştii care au susţinut că războiul se va încheia pe 9 mai, când Putin ar proclama victoria asupra „fasciştilor" din Ucraina. „E cert că nu se încheie nimic pe 9 mai, asta este o dată foarte mult supraevaluată de presă şi de comentatori. Nu se va întâmpla nimic deosebit pe 9 mai. Războiul se va prelungi mult dincolo de 9 mai. Sigur, vor fi nişte declaraţii, din nou Puţin îşi va anunţa tot felul de victorii, nişte hotărâri de neclintit şi va pretinde că a triumfat în Ucraina. Astea nu sunt cu adevărat importante în război, sunt mai mult pentru publicul intern", a precizat Naumescu.

 

El atrage atenţia că războiul nu se încheie în curând, din cauză că ne aflăm încă departe de o bază de înţelegere între Rusia şi Ucraina. „Nu există, în acest moment, un fundament pentru încheierea războiului în condiţiile cunoscute ale intenţiilor declarate ale regimului Putin faţă de Ucraina", a subliniază expertul.

 

Pe de altă parte, Valentin Naumescu a anticipat ce s-ar putea întâmpla în curând pe front şi a vorbit despre scenariul în care Vladimir Putin ar fi cel care ar solicita un acord de pace cu Ucraina. Acest lucru ar putea să se întâmple spre finalul acestui an sau la începutul lui 2023. 

 

„În câteva luni maximum cred că va veni momentul în care Putin şi Rusia vor fi cei care vor căuta acordul de pace cu Ucraina, mai degrabă decât Ucraina. Trebuie să observăm ce se întâmplă de fapt în acest război. Să vedem că, de fapt, o parte din Ucraina este deja ocupată, chiar dacă nu se prea face această observaţie în mod oficial, dar aceasta este realitatea. Deci deja o parte din teritoriul ucrainean, în est şi în sud, este deja ocupat de armata rusă. Acum sigur, luptele continuă, se amplifică, Rusia doreşte noi cuceriri, doreşte să avanseze, să unească partea de sud cucerită cu Donbassul şi mai nou a apărut şi obiectivul acesta de a merge spre Transnistria, de a ataca Odessa şi apoi de a urca spre Odessa şi de a obţine inclusiv acces la gurile Dunării, în sudul Basarabiei.

 

Pe de altă parte, după ce aceste bătălii se vor fi dat la un moment dat, eu cred că Rusia va căuta un exit strategy, o cale de a obţine din partea Ucrainei un status quo, o recunoaştere a situaţiei de pe front, cu consimtirea prezenţei trupelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei, ca şi cum asta ar fi o realitate de drept, pe care Ucraina ar trebui să o recunoască ca atare, ca politica faptului împlinit. Eu nu cred că Ucraina va fi dispusă să accepte, chiar dacă trupele ruse sunt pe teritoriul Ucrainei", arată profesorul.

 

Acesta este şi motivul pentru care greul de-abia acum începe pentru Ucraina. Astfel, armata ucraineană va trebui să treacă de la o apărare disperată la o contraofensivă puternică şi să fie capabilă de a-şi obliga inamicul să se retragă.

 

„În momentul de faţă, ceea ce face Ucraina este să reziste. Etapa următoare va fi mult mai problematică. Şi anume, cum scoţi armata rusă de pe teritoriul ucrainean odată instalată, fie că vorbim de Donbass, fie că vorbim de Crimeea, fie că vorbim de alte localităţi pe care vedem că încet-încet le ocupă ruşii. Cred că asta va dura, de fapt, foarte mult şi va prelungi conflictul, această etapă în care se va pune problema unei soluţii definitive, a finalizării conflictului"

 

Cel mai mare risc pentru Ucraina ar fi să accepte un armistiţiu, la fel ca Minsk 1 şi Minsk 2, în trecut, când practic conflictul din Donbass a fost îngheţat, nu rezolvat. În schimb, pentru Federaţia Rusă ar fi scenariul ideal.

 

„Evident că liderii ucraineni vor înţelege că cel mai mare risc pentru Ucraina este exact perspectiva îngheţării conflictului. Ceea ce cred că ar avantaja Rusia. Rusia s-ar mulţumi probabil şi cu un conflict îngheţat,  chiar dacă pe plan internaţional nu ar obţine recunoaştere pentru teritoriile cucerite. Un eventual armistiţiu în aceste condiţii ar avantaja Rusia, pentru că de fapt s-ar conduce treptat lucrurile spre un conflict îngheţat, de tipul celui care a fost în Donbass din 2014. Prin acordurile de la Minsk - Minsk 1 şi Minsk 2, din septembrie 2014 şi februarie 2015, practic se ajunsese la un conflict îngheţat, în care separatiştii proruşi controlau aşa-zisele republici populare Doneţk şi Lugansk, iar Ucraina pierduse controlul administrativ, economic, politic, militar asupra acestor teritorii. Acesta ar fi riscul catastrofal pentru Ucraina, dacă ar rămâne cu teritorii ocupate, dincolo de armistiţiu", a conchis Naumescu.

Evident că liderii ucraineni vor înţelege că cel mai mare risc pentru Ucraina este exact perspectiva îngheţării conflictului. Ceea ce cred că ar avantaja Rusia, care s-ar mulţumi şi cu un conflict îngheţat,  chiar dacă pe plan internaţional nu ar obţine recunoaştere pentru teritoriile cucerite – Valentin Naumescu