luni, 4 aprilie 2022
Jos șpăgarii! Jos nenorociții din partide care conduc România! La beci cu ei! Bravo, DNA!
Vicepreşedintele CJ Suceava, prins în flagrant când primea 40.000 de euro mită. Ce trebuia să facă în schimbul șpăgii
Luni, 04 Aprilie 2022, ora 17:57
29 citiri
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Silviu-Cristinel Creţu este urmărit penal de DNA Cluj pentru luare de mită şi trafic de influenţă după ce ar fi pretins şi ar fi primit 40.000 de euro de la administratorul unei firme pentru a se asigura că un contract încheiat de CJ cu acea firmă va decurge bine.
Luni, 4 aprilie, el a fost prins în flagrant, chiar în sediul CJ Suceava, când primea alţi 40.000 de euro de la acelaşi om de afaceri, pentru derularea unui alt contract.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Cluj au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Silviu-Cristinel Creţu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, pentru luare de mită şi trafic de influenţă.
"La începutul lunii decembrie 2020, suspectul Creţu Silviu-Cristinel, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, ar fi acceptat şi primit, de la administratorul unei societăţi comerciale, suma de 40.000 euro, lăsându-l să creadă că va interveni pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Judeţean Suceava cu atribuţii de decizie în derularea contractelor de reabilitare de drumuri, astfel încât derularea unui contract încheiat de instituţie cu firma administratorului să decurgă în bune condiţii, iar plăţile să fie făcute la timp", arată, luni, DNA.
Ulterior, în perioada 16-29 martie 2022, în legătură cu un alt contract de întreţinere a drumurilor judeţene pentru care avea atribuţii de verificare, Creţu i-ar fi pretins aceluiaşi om de afaceri o altă sumă de 40.000 euro, pentru desfăşurarea fără impedimente a contractului încheiat de firma acestuia cu Consiliul Judeţean Suceava.
În acest context, Creţu ar fi primit luni, 4 aprilie, de la omul de afaceri, cu titlu de mită, suma de 40.000 de euro, moment în care a fost constatată infracţiunea flagrantă, în interiorul clădirii CJ Suceava.
Suspectului i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 cod de procedură penală.
Citeste si:
Fosta șefă a Serviciului Administrativ de la Consiliul Județean Sibiu, Ana Kraus, a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Hotărârea a...
Administratorul firmei care a livrat în 2015 stația de mituri asfaltice către SC Tel Drum SA a fost audiat, miercuri, 30 martie, în calitate de inculpat în dosarul în care directorii Tel Drum...
duminică, 3 aprilie 2022
Cum dracu se face că toți troglodiții ajung să conducă România!
Tuns, frezat, pensat, vopsit, înjurat țara care l-a făcut premier etc. Scăpăm de o secătură.
Crime, criminali, istoria fără perdea
Acad. Radu Ciuceanu: România trebuie să fie prezentă la masa negocierilor dintre Ucraina și Rusia pentru apărarea celor 500.000 de etnici români și firească reîntregire națională și teritorială. PROPUNERE ÎN PREMIERĂ
UN APEL
În primăvara anului 1940 serviciul secret sovietic NKVD (ulterior KGB) a selectat elita poloneză, vârfurile ei, ofițeri, aristocrați, preoți - așa cum a procedat mai apoi și în România - și a masacrat-o bestial în pădurea Katyń. Peste 22.000 de creștini au fost uciși cu sânge rece, mitraliați sau împușcați în ceafă și aruncați în gropi comune.
Ordinul de execuție emis de NKVD a fost semnat de Levrenti Beria și Nikita Hrușciov, așa cum se arată în actul crimei și au și recunoscut după 1989 Gorbaciov și Elțin, cel care avea să devină lansatorul în politică al fostului agent KGB Vladimir Putin.
La găsirea sinistrelor gropi comune cu cadavre încă nedescompuse, claie peste grămadă, rușii au susținut că ucrainenii, pardon!, nemții i-ar fi ucis pe bieții polonezi. Mulți ruși cred și astăzi această minciună funebră.
Peste numai an, pe 1 aprilie 1941, chiar înainte de Sfintele Paști, în Bucovina românească ocupată de sovietici, aceleași trupe speciale ale NKVD aveau să execute cu aceeași bestialitate ca la Katyn elita țărănească românească anticomunistă, atrasă printr-o capcana informativă în ghearele Armatei Roșii și tăișul săbiilor calmucilor și cazacilor folosiți pe post de gâzi călări.
Față de polonezi, Rusia și-a cerut scuze, după 1990. Față de România, nici până azi. Despre Masacrul de la Fântâna Albă se minte sfruntat și acum, chiar de la cel mai înalt nivel diplomatic rus încartiruit la București, la fel cum se mințea pe vremurile sovietice despre Katyń.
Din păcate, în ciuda anilor trecuți și a transformării URSS în Federația Rusă, ni se arată că rusul își schimbă părul, dar năravul, ba.
Actualul conflict provocat de invazia armatelor rusești într-un stat independent, dincolo de condamnarea acestei acțiuni agresive, este, pentru Romania și pentru guvernanții români, un exemplu grav și cu consecințe periculoase, la fel cum este pentru toate țările limitrofe ale conflictului ruso-ucrainean.
Avem încă vie memoria nefastă a acelui lider german Adolf Hitler, care - în conivență cu Stalin putem spune - a aprins focul războiului, a distrus valori mondiale ulterior si a costat omenirea milioane de victime. Cea care a suferit cel mai mult până la urmă a fost chiar Germania lui Hitler.
Statisticile și cercetările de ultimă decadă au fost cutremurătoare: din 10 germani care au fost mobilizați și au participat în cadrul conflagrației, s-a mai întors la vatră numai unul.
Rusia, care s-a angajat într-o campanie de invazie a Ucrainei, ar trebui să dea înapoi și să nu prolifereze o stare acută antrenând zeci de milioane de oameni, iarăși, într-un Al Treilea Război Mondial, și sărăcindu-și chiar propria populație.
Doresc ca România și conducerea ei să conștientizeze pericolul existent, respectiv angajarea într-un conflict armat și nevoia ca statului român să-i fie respectate, măcar acum, granițele sale istorice.
Doresc, iarăși, ca tineretul tarii noastre să fie conștient și pregătit pentru a face față oricărui eveniment care ar știrbi un metru din teritoriul României de după Versailles.
Doresc, de asemenea, ca România - care depune atâtea eforturi umanitare pentru peste o jumătate de milion de ucraineni de care are grijă ca o mamă bună -, ca țară vecină și co-interesată și din punct de vedere al strategiei naționale și responsabilităților care revin statului român pentru protejarea celor peste 500.000 de români din Ucraina, să fie prezentă în orice fel de Tratat, negociere sau înțelegere care ar aduce pacea și liniștea țării vecine și ar putea avantaja automat și firească reîntregire națională și teritorială.
Radu Ciuceanu
Membru de Onoare al Academiei Române
și fost Deținut Politic timp de 15 ani în temniță grea
Director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului
Data: 1.03.2022
O viață
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...