marți, 9 noiembrie 2021

A dat roade strategia riscantă fără carantină a Suediei? Atenție, cu A mare! Pentru guriști și specialiști.

Suedia a avut mai puține decese decât majoritatea Europei și are și acum o rată redusă a infecțiilor, cifrele indicând că strategia ei riscantă, fără carantină, a dat roade, potrivit Rador care citează Daily Mail.

Țara scandinavă a devenit un excentric pe scena internațională anul trecut, când a sfidat sfaturile științifice și a refuzat să imite restul lumii în ce privește închiderea societății pentru a limita răspândirea virusului.

Iar acum, pe lângă faptul că economia Suediei și-a revenit mai rapid decât a oricărei alte țări din UE, cele mai noi date arată că s-a descurcat mai bine și în ce privește decesele provocate de pandemie.

Suedia a înregistrat aproape 1.500 de decese confirmate per milion de locuitori conform platformei Our World in Data, bazate pe cercetările Universității Oxford, o rată mai mică decât media europeană de 1.800.

Regatul Unit - nevoit să îndure în trei rânduri o carantină națională, pe lângă alte interdicții similare regionale - a înregistrat 2.100 per milion, iar Belgia și Italia au depășit și ele 2.000.

Dacă analizăm mortalitatea în exces din cursul pandemiei, Suedia se clasează abia pe locul 21 din 31 de țări europene, cu un exces de decese din martie 2020 până acum de 5% față de cât ar fi fost de așteptat. Pe de altă parte, Regatul Unit, Italia și Spania au avut un exces de decese de aproximativ 10% în cursul pandemiei.

Statisticienii spun că mortalitatea în exces oferă cea mai mare acuratețe pentru măsurarea bilanțului pandemiei, întrucât nu e influențată de disparitățile de testare dintre țări și include și decesele provocate indirect de ea.

De asemenea, Suedia are în prezent o rată mai mică de infectare decât majoritatea statelor UE, cu numai 100 de indivizi per milion testând pozitiv zilnic, pe când Austria are 800, Belgia și Italia 700 și Regatul Unit 500.

Dacă Suedia a optat să nu introducă o carantină totală la începutul pandemiei, e adevărat că iarna trecută a introdus măsuri mai stricte și legal obligatorii, odată cu creșterea numărului de cazuri și de morți.

Chiar dacă pare că Suedia s-a descurcat mai bine decât Europa continentală, în raport cu vecinii ei a evoluat considerabil mai rău.
Norvegia și Finlanda, spre exemplu, au înregistrat cam 200 de decese per milion de locuitori de la începutul pandemiei, de șapte ori mai puțin decât Suedia.

În Danemarca rata e aproximativ 400. Toate aceste trei țări au avut restricții mai dure pe mai tot parcursul pandemiei și e probabil ca ele să fi jucat un rol.

Examinând mortalitatea în exces, Norvegia și Danemarca au înregistrat mai puține decese decât ar fi fost normal, iar Finlanda a depășit în cursul pandemiei doar cu un pic peste 1% mortalitatea uzuală.

Epidemiologul Raghib Ali de la Universitatea Cambridge a declarat pentru MailOnline: "Poți considera sau nu strategia Suediei o poveste de succes în funcție de țările cu care o compari. Crezi că ar trebui să aibă o rată similară [a deceselor] cu vecinii ei, Finlanda, Norvegia și Danemarca, sau cu alte țări precum Germania și Olanda? În funcție de categoria pe care o alegi va rezulta că a procedat mai bine ori mai rău."

Dr Ali a declarat că o învățătură care reiese din sistemul de izolare voluntară al Suediei este aceea că el demonstrează puterea micilor schimbări de comportament ale oamenilor.

"Chiar dacă Suedia nu a avut o carantină impusă de guvern, a avut totuși un soi de carantină voluntară care a fost foarte bine respectată. Ce am învățat de la Suedia - și de la Regatul Unit - este că un comportament voluntar al populației poate trece țările de vârful valului fără restricții obligatorii, chiar dacă acestea, de unele singure, nu pot preveni focarele mari

Vitamina C este deosebit de importantă pentru organism, mai ales după o anumită vârstă

Mulți am luat suplimente cu vitamina C când am simțit că ne paște o răceală. Sezonul rece a început, așa că am făcut probabil și stocuri suficiente. Dar pe măsură ce avansăm în vârstă vitamina C poate face mai multe pentru noi decât să combată o răceală, informează EatThis, NotThat!

"Vitamina C este esențială pentru o sănătate bună când îmbătrânim și are roluri importante în organism, contribuind la imunitate și la formarea colegenului necesar", afirmă Amy Goodson, medic nutriționist și membră în comitetul de experți al publicației.

Este un antioxidant


Cei peste 50 de ani pot beneficia de efectele antioxidante ale vitaminei: "Funționează ca un antioxidant care ajută la întărirea sistemului imunitar și protejează celulele de radicalii liberi, molecule dăunătoare care afectează organismul în timp", spune Goodson. Mai ales că organismul combate cu mai puțină eficacitate radicalii liberi după o vârstă. Așa că vitamina C este importantă pentru o bătrânețe sănătoasă.

Poate fi un obstacol pentru apariția ridurilor


Goodson mai spune că vitamina C este un supliment care stimulează formarea colagenului când îmbătrânim: "Îmbătrânind, producția naturală de colagen scade. Unele cercetări au arătat că un consum mai mare de vitamină C poate fi asociat cu o probabilitate mai mică de apariție a ridurilor și de uscăciune a pielii, dar și cu un aspect mai plăcut al ei".

Protejează ochii


Chiar dacă sunt necesare mai multe studii cu acest subiect, tot mai multe cercetări urmăresc legătura dintre vitamina C și protejarea ochilor de boli ale vârstei cum sunt cataracta și degenerescența maculară. Harvard School of Public Health găsește promițătoare aceste subiecte, deși nu s-au făcut încă studii pe oameni privind suplimentele de vitamina C și prevenirea cataractei.

Câtă vitamină C să luăm?


Dozele recomandate de specialiști sunt de 90 de miligrame/zi pentru bărbați și de 75 de miligrame/zi pentru femei la vârste adulte. Se mai recomandă să nu depășim 2.000 de miligrame/zi ca să nu deranjăm stomacul și să evităm o indigestie. Nu este o problemă, întrucât majoritatea suplimentelor de vitamină C sunt de 500 sau 1.000 mg/capsulă. Vorbiți cu doctorul înainte să depășiți doza.

Voi simțiți parfumul de odinioară?


Gara de unde am plecat în lume. Eram câțiva colegi de clasă din liceu.  Opt ore am făcut  cu personalul pana-n București unde ne înscrieam la examenele de admitere pentru facultate.Toti am întrat cu brio, electronică, geologie, termotehnică, matematică,  chimie. Sa fie mai mult de o jumătate de secol de atunci! Amintiri frumoase!

Perele și varza murată. Butoiul cu vitamine.




Mi-s tare dragi perii. Avem câțiva în curtea noastră, soiuri diferite. Urmăresc cu interes literatura de specialitate. Fructele din soiul Curé au parfumat casa de la țară. Cu ele pregătesc micul dejun, uneori. Le călesc cu ceapă într-o omletă delicioasă. Nu uit de varza murată, parfumată cu cimbru și busuioc, ingrediente, de obicei, din gradina proprie sau cumpărate de la angrosiști din Puchenii Moșneni. Vă vând un secret: pe fundul butoiului unde acresc varză, alături de hrean, mărar uscat, cimbru uscat adaug busuioc uscat care ferește moarea să facă floare. Compoziția sare/apă este o lingură/litru. Un deliciu pentru sarmale sau consumul "raw" zilnic. Aveți vitamine în butoiul dumnevoastră! Era să  uit, la micul dejun adaug și  un păhărel de țuică de casă din producția  proprie sau un pahar de bere, asta cumpărată de la magazinul din colț. Slana, nu uit niciodată să iau câteva feliuțe din ea. Poftă bună!

Moarea de varză, cum i se mai spune în mod popular în Moldova, este un detoxifiant excelent care ajută, pe lângă eliminarea toxinelor si la vitaminizarea întregului organism, pentru că prin murare, varza îsi păstrează vitaminele si antioxidantii, dar și alte substanțe benefice precum sărurile minerale, fermenții si enzimele.

Murăturile se obtin prin fermentarea acidolactică, naturală, cu tulpini de bacterii probiotice sălbatice, care provin din legume si fructe proaspete, adăugate în saramură, însă specialiștii spun că varza murată este singurul aliment care nu are adaos de probiotic extern, este de fapt un produs endogen.

Structura acidului lactic

Fermentația lactică este un proces biologic, în care glucidele precum glucozăfructozălactoză și zaharoză sunt convertite în energie celulară, iar metabolitul rezultat este acidul lactic.[1][2] Reprezintă forma anaerobă a respirației, care are loc în unele bacterii și celule animale, precum celulele musculare, în lipsa oxigenului. Organismele facultativ anaerobe, precum E.coli, au loc atât respirație celulară, cât și fermentație lactică în prezența oxigenului.

Fermentația lactică are o mulțime de aplicații. Prin această metodă sunt produse astfel de alimente precum iaurtul sau varza acră. De asemenea, în urma fermentării lactice a zahărului, sunt produse crampele stomacale.

Reacții chimiceModificare

Fermentație homofermentativă (rezultă doar acid lactic):

C6H12O6 → 2 CH3CHOHCOOH

Fermentație heterofermentativă (rezultă acid lactic, etanol și dioxid de carbon):

C6H12O6 → CH3CHOHCOOH + C2H5OH + CO2

NoteModificare

  1. ^ Battcock, Mike; Azam-Ali, Sue (). „Bacterial Fermentations”Fermented Fruits and Vegetables: A Global Perspective. Food and Agricullture Oroganization of the United Nations. ISBN 92-5-104226-8. Arhivat din original la . Accesat în .
  2. ^ Abedon, Stephen T. (). „Glycolysis and Fermentation”. Ohio State University. Arhivat din original la . Accesat în .



Pyrus comunis sau păr, numit în unele regiuni și prăsad (Regiunea Moldova) ,este un arbore cu frunze căzătoare din familia Rosaceae, care crește până la 10–20 m înălțime și al cărui fruct este para. Trăiește în medie 65 ani, în cazuri excepționale poate ajunge la 400. Are rădăcină lemnoasă și profundă, trunchiul drept, culoare gri cu coaja crăpată, frunze ovale până la 10 cm lungime, cu contur verde închis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil.

Păr
Pear blossoms.jpg
Clasificare științifică
Regn:Plantae
Diviziune:Magnoliophyta
Clasă:Magnoliopsida
Ordin:Rosales
Familie:Rosaceae
Subfamilie:Maloideae
Gen:Pyrus
Specie:Pyrus comunis

Crește în regiuni cu climat temperat și umed, rezistă bine la frig dar verile calde și secetoase împiedică fructele să crească. Clima cea mai bună se caracterizează prin ierni cu frig dar cu puține înghețuri primăvara și veri cu temperaturi moderate. Înflorește la 7 °C și rezistă până la -18 °C, dar în plin repausul din iarnă și până la -40 °C.

Pere de varǎ

Există o gamă de varietăți adaptate la diferite clime în interiorul zonei temperate și la clime reci din munții tropicali cu media de 13 °C și precipitații medii anuale de 800 – 1000 mm.

Pyrus communis provine din Europa orientală și Asia Mică. În excavațiile arheologice s-au găsit resturile unui arbore domesticit datând din anul 3000 î.Hr. Romanii au îmbunătățit și răspândit cultivarea.

În ziua de azi principalii producători sunt: China, Italia, Statele Unite, Spania, Argentina, Germania, Coreea, Japonia, Turcia și Africa de Sud. Cea mai mare productivitate o are Austria cu 44 tone pe hectar.





Train your brain