"Un român din doi a evitat să își monitorizeze starea de sănătate în pandemie



Senatoarea Diana Șoșoacă a inițiat un proiect de lege prin care vrea să combată „antiromânismul" prin închisoare! Antiromânismul este, în viziunea politicianului, percepția referitoare la români exprimată ca ură împotriva acestora. Legea vizează și cenzura mass-media!
Diana Șoșoacă a depus pe 28 iulie un proiect de lege prin care vrea condamnarea cu până la 5 ANI DE ÎNCHISOARE a celor care distribuie sau pun la dispoziția publicului știri, informații și materiale considerate „antiromânești", scrie newsweek.ro.
Senatoarea Șoșoacă menționează că, în viziunea sa, „antiromânismul este considerat ca fiind percepția referitoare la românii exprimată ca ură împotriva acestora, precum și manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva românilor. indreptate împotriva românilor sau a ne-românilor, a proprietaților românilor, a instituliilor comunităților româanești sau a lăcașurilor de cult ale românilor."
Șoșoacă face referire la Emil Cioran, care „a încercat să nu mai fie român, a devenit chiar cel mai mare stilist al limbii franceze, a refuzat să mai vorbească limba română sau să mai revină vreodată în țara natală, dar în ultimul an de viață, bolnav fiind de Alzheimer, a uitat… limba franceză."
„Prezenta iniţiativă legislativă se impune a fi adoptată având în vedere discriminările și jignirile la care sunt supuși românii atât în străinătate, cât și pe plan naţional, atât de către străinii care ne vizitează, cât, mai ales, de minorităţi sau chiar de către românii lipsiţi de orice normă de civilizaţie și respect la adresa României și a cetăţenilor români.
În contextul adoptăriiîi legii antisemitismului nr. 157/2018 §i a legii antitigănismului nr. 2/2021, este inacceptabil să nu adoptăm o lege a antiromânsimului, când din ce în ce mai multe acțiuni sunt îndreptate împotriva poporului român,
limbii românee, României, ajungând să avem păreri depreciative la adresa noastră ca popor, deși istoria ne arată că ar trebui să fim unii dintre cei mai mândri din lume", susține Șoșoacă în expunerea de motive de 22 de pagini.
„Art. 4 – Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de știri și informații, materiale antiromanești constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 5 – (1) Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum și deţinerea în vederea răspândirii de simboluri antiromanești constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
2) Cu aceeași pedeapsș se sancţionează și utilizarea în public a simbolurilor antiromanești.
(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.
Art. 6 – (1) Constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiromânesc, precum și aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup", prevede proiectul de lege depus la Senat de Diana Șoșoacă.
România se confruntă cu o situație alarmantă. În ciuda faptului că primăriile pun la dispoziție locuințe de serviciu și cabinete, peste 200 de localități din mediul rural nu au medic de familie.
Pe de altă parte, unele comune nu doar că au medici de familie, dar au și policlinici cu cabinete de diverse specialităţi, informează Știrileprotv.
Deși au existat numerose încercări pentru a găsit un medic de familie, comuna Monor, din Bistrița-Năsăud, nu are medic de familie din anul 2015. Doritorii ar beneficia de cabinet şi o locuinţă de serviciu.
31 Jul, 20:40 | Actualitate
31 Jul, 20:25 | Actualitate
31 Jul, 20:11 | Actualitate
„1,2,3 camere mari, baie, o debara acolo, aici are beci" arată dotările locuinței de serviciu un reprezentant al Primăriei.
Vasile Haja, purtător de cuvânt Primăria Monor: „Merg până la Bistriţa, sunt 40 de km. Eram nemulţumiţi că nu vine destul de repede, dar uite ce am ajuns să vedem că nu avem medic, că vine doar de două ori pe săptămână."
Aproximativ jumătate dintre localnici au fost preluați de medicul de familie din localitatea vecină, iar acesta vine în sat de două ori pe săptămână.
Dr. Gabriel Munteanu, medic de familie: „În urmă cu câţiva ani am decis ca o dată, de două ori pe săptămână, să vin în localitate, să consult persoanele care nu se pot deplasa la Şieu."
Ioan Mera – localnic: „Ar fi bine să fie cum a fost odată aici: medic de familie. Să poată interveni cât de rapid, şi un om care are probleme să sănătate să poată apela la dumnealui."
212 localități din mediul rural nu au medic de familie și există 665 de posturi de medic de familie vacante."