Celor din familie, prietenilor, cunoscuților și necunoscuților din țară și din afara ei, vă dorim un:
sâmbătă, 1 mai 2021
Dobrogea, istorie zbuciumată
Cum a ajuns teritoriul dintre Dunăre şi mare sub stăpânirea României
Devenită oficial parte a României în urmă cu 143 de ani (însă considerată mereu un teritoriu românesc, indiferent de cine a stăpânit-o), Dobrogea are o istorie pe cât de veche şi de bogată, pe atât de presărată de turbulenţe majore.
De la marile culturi ale neoliticului şi până în secolul al XIX-lea, acest teritoriu dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut prefaceri constante, cel puţin din punct de vedere cultural şi etnic. A avut o istorie zbuciumată, fiind rând pe rând stăpânită de mari imperii, care s-au războit pentru provincie deşi nu avea niciun fel de resurse naturale, ci doar o poziţie strategică.
Strict din punct de vedere istoric, în Antichitate pe teritoriul Dobrogei au locuit deopotrivă geţi, sciţi, greci. O vreme a făcut parte din marele Imperiu Persan, apoi a fost călcată de trupele macedonene. În ultimul secol de dinaintea erei creştine, în Dobrogea stăpâneau căpeteniilor geţilor. Nu a durat mult până când romanii au ajuns să cucerească Dobrogea şi să o includă în sistemul provincial imperial.
Au urmat, începând cu secolele III-IV dHr, invaziile barbare, cu alte prefaceri etnice şi politice pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. În zorii Evului Mediu, Dobrogea s-a aflat fie sub stăpânire bizantină, fie sub cea bulgară, în funcţie de cum evolua situaţia politică şi militară din Balcani. Către secolele IX-X, Dobrogea obţine un statut de independenţă parţială, fiind atestate aici mai multe mici formaţiuni statale slave, bulgare şi româneşti.
Dar a fost o perioadă scurtă, teritoriul fiind din nou disputat de marile puteri care făceau legea în Balcani. În Evul Mediu, Dobrogea deja devenise un teritoriu multi-etnic cu comunităţi de slavi, bulgari, români, turci.
De-a lungul istoriei, Dobrogea a ajuns şi în stăpânirea voievozilor Ţării Româneşti, precum Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş sau Mihai Viteazul, pentru ca mai apoi, timp de câteva secole, să rămână sub stăpânire otomană.
Otomanii au oferit independenţă confesională creştinilor din Dobrogea, dar numărul musulmanilor a crescut mult, aceştia devenind majoritari în multe părţi ale acestui ţinut. Totodată aici se aflau şi importante comunităţi slave. Fiind un teritoriul marginal pentru otomani, zona a decăzut din punct de vedere al civilizaţiei şi culturii, transformându-se într-o ţară a păstorilor şi satelor pescăreşti.
Existau câteva târguri rurale precum Babadagul sau Medgidia. Conform statisticilor oferite de Ion Ionescu de la Brad în secolul al XIX-lea, românii erau uşor minoritari în Dobrogea. Mai precis, conform acestei statistici, în Dobrogea locuiau 15.764 de familii dintre care 47.58% erau musulmani, 23.19% români,14% bulgari şi 11% slavi. În categoria musulmanilor intrau şi grupurile de tătari şi cerchezi, aduşi de otomani în scop defensiv.
Acesta era teritoriul Dobrogei atunci când a izbucnit războiul ruso-turc din 1877-1878, război care avea să transforme ţinutul dintre Dunăre şi Mare din provincie otomană în provincie românească.
Principatele Române Unite (până atunci stat vasal Imperiului Otoman) au participat la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 (menţionat în istoria României ca Războiul de Independenţă), iar trupele române s-au evidenţiat în bătăliile dure din Balcani, în special cele din faţa redutelor Griviţa şi Plevna.
În cele din urmă, Imperiul Otoman a pierdut războiul şi a fost semnată Pacea de la San Stefano între ruşi şi turci. Prin această pace, turcii erau obligaţi să recunoască independenţa României, Serbiei, Muntenegrului şi totodată autonomia Bulgariei. În plus, turcii plătea despăgubiri de război în valoare de peste 1 milion de ruble.
Totodată, în prima formă a tratatului, Dobrogea revenea Rusiei. Însă ruşii au recurs la o stratagemă care a dus într-un final la trasarea unei alte graniţe, îndelung contestată şi în zilele noastre. Mai exact, deşi putea integra Dobrogea în imperiul lor, ruşii au folosit provincia (lipsită de resurse naturale şi lăsată în debandandă şi paragină de retragerea otomană) ca monedă de schimb.
Au oferit Dobrogea României şi au luat în schimb trei judeţe aflate în sudul Basarabiei. Este vorba despre Cahul, Ismail şi Bolgrad, care rămăseseră în stăpânire românească, după ce restul Basarabiei a fost anexat, la începutul secolului al XIX-lea de Imperiul Ţarist. Practic, ruşii şi otomanii au retrasat graniţele după cum au crezut de cuviinţă, scopul fiind acela de a obţine pentru ei cele mai „atractive" dintre teritoriilor locuite de români.
Cu totul ciudat, autorităţile din acea vreme au încercat să refuze să preia Dobrogea în administrare, considerâmd că, fiind un teritoriu părăsit de populaţia musulmană, jefuit cumplit de cerchezi, într-o debandadă totală, multi-etnic, multi-confesional, aducea multiple provocări administrative pentru un stat tânăr, format de doar câţiva ani.
Mai ales pentru reprezentanţii Partidului Conservator, Dobrogea era doar „o ţară băltoasă", cu multe probleme şi fără miză economică. Spre deosebire de judeţele din sudul Basarabiei, pe care tocmai le pierdeau în favoarea ruşilor. Românii se aflau însă într-o situaţie delicată. Pe de o parte trupele ruseşti încă nu părăsiseră teritoriul Principatelor, iar un refuz categoric al tranzacţiei ar fi însemnat o posibilă acţiune în forţă a ţariştilor.
De altfel, chestiunea Dobrogei a stârnit un scandal politic uriaş în ţară. Iată ce scria Mihai Eminescu, în „Timpul". „Misiunea României este pe malul stâng al Dunărei, n-are ce căta pe malul drept, unde, deşi locuiesc mulţi români, totuşi majoritatea populaţiunei este de ginte slavă".
Mai apoi, un alt oficios conservator, „Presa". nota. „Pentru a ţine în respect şi în ordine populaţiunile sălbatice ale Dobrogei, ne va trebui să întreţinem acolo o armată considerabilă".
Carol I şovăia. Scandalul era în floare. Conservatorii îi cereau prinţului Carol să abdice dacă va ceda complet Basarabia. Într-o şedinţă de Senat, Costache Epureanu, un lider conservator, acuza Guvernul că s-ar fi înţeles demult cu ruşii pentru acest schimb, urmând un scandal public uriaş, chiar dacă ministrul de externe şi primul ministru, Kogălniceanu respectiv Ion C. Brătianu, au respins aceste zvonuri. În oficiosul conservator „Timpul", principele Carol şi miniştrii erau acuzaţi de trădare naţională. Cu toate acestea, lucrurile au fost tranşate la nivel înalt.
Rusia dorea cu orice preţ Cahul, Ismail şi Bolgrad. Şi le-a obţinut, la Congresul de la Berlin din 1878, orchestrat de Marile Puteri europene şi condus de cancelarul german Otto von Bismarck, România a fost primită doar ca stat observator, fiind acceptată doar la o singură şedinţă, cea care o viza în mod direct.
Au participat Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu. Aceştia au protestat printr-un memoriu privind afacerea schimbului impus cu Dobrogea, mai ales că Rusia încălca tratatul de la Livadia, privind integritatea Principatelor Române. Ruşii s-au arătat dispuşi să ofere despăgubiri pentru încălcarea tratatului, dar nu au renunţat la judeţele din sudul Basarabiei.
Cu toată opoziţia clasei politice româneşti, situaţia era clară. Sfătuit şi de tatăl său, Carol I, acceptă schimbul. România devenea independentă şi primea Dobrogea, adică teritoriul format din insulele Dunării, sangiacul Tulcea, dar şi teritoriul de la vest de Silistra şi până la Mangalia. Totul era consfinţit prin forma finală a Tratatului de la Berlin din iulie 1878, la articolele 22-46.
În toamna lui 1878, administraţia şi trupele române au fost retrase din sudul Basarabiei. În schimb, armata română, în octombrie 1878 se pregătea să preia teritoriul Dobrogei. Carol I a dat şi o proclamaţie către dobrogeni prin care îi asigura de bună credinţă dar şi de respectarea drepturilor etnice şi confesionale.
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă", se arată (fragment) în proclamaţie.
Imediat după ocuparea Dobrogei, a reînceput intregrarea acesteia în sistemul administrativ românesc. A fost abolită dijma otomană şi a fost introdus sistemul de taxe românesc. Dobrogea pustiită (se estimează că aproximativ 60% din populaţia turcică a părăsit zona odată cu retragerea otomanilor) este repopulată, în special cu populaţie românească.
Balansul etnic se schimbă. Astfel, primarul Constanţei raporta, în 1913, că în Dobrogea erau 32.4% români,19.6% bulgari, 11% lipoveni. Musulmanii încă totalizau un 29.2% din totalul populaţiei în Dobrogea, adică erau al doilea grup etnic.
Conform datelor recensământului din 2002, cele două judeţe din partea românească a Dobrogei au o populaţie de 971.643 de locuitori. Dintre aceştia, 883.620 (90,94%) sunt români (inclusiv aromâni). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 tătari, 21.623 lipoveni şi restul greci, ucraineni şi bulgari.
Mai trebuie spus şi că, din punct de vedere politic şi geografic, Dobrogea nu înseamnă doar teritoriul din interiorul graniţelor României, ci are o suprafaţă de 23.400 kmp şi este împărţită între trei state: România, Ucraina şi Bulgaria. La extremul Nord, 338 kmp aparţin Ucrainei (insulele de la sudul talvegului braţului Chilia şi insula Şerpilor, confiscate României, de URSS, în 1948). Partea considerată Dobrogea de Nord, de 15.570 kmp aparţine României (judeţele Tulcea şi Constanţa), iar Dobrogea de Sud (sau Cadrilaterul), de 7.412 kmp, aparţine în prezent Bulgariei (după ce iniţial a fost parte a României, conform tratatului de la 1878).
Vă recomandăm să citiţi şi:
O femeie din Constanţa s-a aruncat de pe acoperişul unui imobil. Victima a ajuns la spital
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
joi, 29 aprilie 2021
Îngrășământ natural la îndemâna orcui.
Ca să obții o infuzie din coji de ouă, vei avea nevoie de un borcan de trei litri pe care să îl umpli numai 1/3 cu coji de ouă. Apoi, trebuie să acoperi cojile de ouă cu apă, astfel că trebuie să torni peste cojile de ouă 2 litri de apă.
Cojile de ouă se lasă la infuzat trei zile, după care se va simți un miros specific de sulf, moment în care poți strecura soluția ce s-a obținut. Apoi, te poți apuca în voie să fertilizezi răsadurile de roșii și castraveți.
Și infuzia de urzici reprezintă un îngrășământ bogat pentru roșiile și castraveții din grădină. Tot ce trebuie să faci este să torni un litru de apă fierbinte peste 50 de grame de urzici. Acest amestec se lasă la infuzat vreme de două ore, după care această soluție poate să fie strecurată și se pot uda cu ea răsadurile de roșii și de castraveți.
Și ceaiul negru se poate folosi ca fertilizant natural pentru plantele tinere de roșii și de castraveți. Ca să obții o soluție din ceai negru, trebuie să torni trei litri de apă fierbinte peste 100 de grame de frunzulițe de ceai negru, iar amestecul se lasă apoi la infuzat vreme de trei zile. După ce cele trei zile au trecut, se strecoară soluția obținută și se diluează cu cinci litri de apă stătută, după care este numai bună de udat răsadurile.
La ce mai poți folosi coaja de ouă
Coaja de ouă este o sursă excelentă de calciu. Se curăță bine, se spală și se pune în cuptor pentru a se usca bine. Se pisează apoi coaja în mașina de cafea până rezultă un praf alb. Acest praf alb este perfect adăugat în aluaturi, cereale și în mâncare. Nu are gust, însă reprezintă o sursă foarte bună de calciu. Acest praf este bun și ca să cureți suprafețele.
Spirala ascendentă din războiul atipic dintre Rusia și țările UE pe tema expulzărilor de "diplomați" cu misiuni speciale ( unii le zic spioni).
Spirala expulzărilor de diplomați continuă. Bulgaria declară persona non grata un diplomat rus, Moscova amenință cu represalii
Bulgaria a declarat joi un diplomat rus „persona non grata", la o zi după formularea unor noi acuzații la adresa Moscovei: autoritățile bulgare suspectează șase cetățeni ruși că ar fi autorii unor explozii produse în fabrici și depozite de armament între anii 2011 și 2020. Ministrul bulgar de externe a avertizat totodată că „acţiuni suplimentare de răspuns ar putea fi luate în zilele următoare".
Șefa diplomației bulgare, Ekaterina Zaharieva, a convocat-o la o discuție pe ambasadoarea Rusei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, și a cerut Moscovei să coopereze „pe deplin" în cazul anchetelor în care este suspectată implicarea unor cetățeni ruși. Este vorba despre cele patru explozii, dar şi despre o tentativă de otrăvire a comerciantului de arme bulgar Emilian Gebrev. Sofia vrea ca cei care au comis aceste fapte să fie găsiţi şi aduşi în faţa justiţiei.
Bulgaria întreţine tradiţional relaţii economice strânse cu Rusia, dar din octombrie 2019 mai multe cazuri de spionaj au provocat fricţiuni între Sofia şi Moscova.
Parchetul bulgar a anunțat miercuri că adună probe privind posibila implicare a şase cetăţeni ruşi în patru explozii care au avut loc între 2011 şi 2020 la depozite de arme în Bulgaria, unde erau stocate muniţii destinate să fie exportate în Georgia şi Ucraina. Cele patru incidente ar avea legătură cu o încercare de otrăvire a comerciantului de armament, Emilian Gebrev. Trei cetățeni ruși suspectați că lucrează pentru serviciul de informații al armatei ruse, GRU, sunt acum dați în urmărire pentru că ar fi fost implicați în tentativa de asasinat. Alți trei s-au aflat în Bulgaria în perioada în care a avut loc tentativa de asasinat și exploziile de la fabricile de muniție și armament. Acestea au avut loc în 2011, 2015 și 2020.
Rusia va răspunde la expulzarea unuia dintre diplomaţii săi de către Bulgaria, a reacţionat imediat Ministerul de Externe rus, citat de agenţia de presă Interfax, scrie Agerpres.
Caruselul expulzărilor de diplomați între Uniunea Europeană și Rusia riscă astfel să continue.
Odată cu anunţul de joi, opt diplomaţi ruşi şi un asistent tehnic de la Ambasada rusă din Sofia au fost expulzaţi în total.
Aceste tensiuni se amplifică în condiţiile în care expulzările de diplomaţi ruşi se înmulţesc în Europa în urma unor acuzaţii de spionaj, atacuri cibernetice şi ingerinţă electorală care sunt formulate de țările UE și NATO la adresa Moscovei.
Cei mai mulți diplomați ruși declarați personae non gratae, 18 la număr, au fost în Cehia, dar și alte state au luat măsuri similare. Printre ele, România, Slovacia, Estonia, Lituania și Polonia.
România a expulzat luni un oficial din Ambasada Rusiei la București. Autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a lui Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București. Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24 că Alexey Grishaev desfășura „activități de spionaj".
În ziua în care autoritățile din Bulgaria au anunțat că suspectează șase cetățeni ruși agenți GRU de implicarea în atacuri cu bombă la fabrici de muniție și armament de pe teritoriul țării, au apărut pe internet imagini cu cetățeanul rus expulzat zilele trecute din România pentru acuzații de spionaj militar, relatează Digi24.ro.
Alexey Grishaev, fost adjunct al atașatului militar al ambasadei Rusiei la București (foto sus), apare întrun clip care poartă titlul „Caracatița spionilor ruși în Europa de Est", în mai multe fotografii alături de ambasadorul Valeri Kuzmin dar și de persoane despre care se susține că ar fi contactele românești ale spionului, respectiv cetățeni români de la care ar fi încercat să obțină informații.
Grishaev ar fi agent GRU – serviciul de informații al Armatei Federației Ruse, și ar fi urmărit să obțină de la persoane din România informații din domeniul militar, despre activitatea forțelor NATO și despre interesele aliaților europeni și americani ai României.
El a fost declarat persona non grata pe teritoriul României și a fost expulzat. Ambasadorul Rusiei în România a avut o reacție virulentă față de pierderea lui Grishaev, iar purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Rusiei a amenințat cu expulzarea simetrică a unui oficial român de la Moscova.
Editor : Luana Pavaluca
După o pandemie nenorocită urmează taxe și impozite de tot felul. Mai marii lumii se gândesc la cei bogați, românii la toți amărâții. Costul cu parcările de domiciliu în București, spre exemplu, vor exploda.
Face au Covid-19, l’idée d’une taxation des plus riches fait son chemin à travers le monde
Publié aujourd’hui à 05h07, mis à jour à 20h59Lecture 5 min.
La crise sanitaire a accru les inégalités et vidé les caisses des Etats, posant la question d’une hausse des impôts. Mais faut-il taxer les plus fortunés ? le capital ? les profits ? Les économistes divergent.
Pour lutter contre les effets de la crise liée au Covid-19, les vaccins pharmaceutiques, qu’ils se nomment Pfizer, Moderna ou Spoutnik V, ne suffiront pas. L’ordonnance rendue, le 1er avril, par le Fonds monétaire international (FMI), dans son rapport sur les finances publiques, est sans appel : une autre « vaccination mondiale s’impose d’urgence », et elle consiste en « une injection d’égalité pour tous » face aux conséquences de la crise. Dans cette seringue-là, ni ARN messager ni molécules chimiques, mais une potion amère pour certains : celle de la fiscalité.
Le FMI cite au rang des remèdes envisageables l’augmentation de la progressivité de l’impôt, l’alourdissement de l’impôt sur les successions et les donations ainsi que de la fiscalité foncière, l’impôt sur les « excédents de bénéfices des entreprises », voire l’instauration ou la restauration d’un impôt sur la fortune. De plus, « pour aider les pays à répondre aux besoins de financements liés à la pandémie », les dirigeants pourraient examiner la possibilité d’une « contribution temporaire au titre de la reprise post-Covid-19, prélevée sur les hauts revenus ou sur la fortune », suggère l’institution financière, qui sort du costume de gardienne de l’orthodoxie libérale dont elle a longtemps été créditée.
42 milliardaires français
De fait, la note du FMI survient dans un contexte où l’idée de taxer les riches pour compenser le coût de la crise fait son chemin, sur fond de changement radical de politique économique aux Etats-Unis. A la mi-avril, l’économiste français Thomas Piketty avait appelé, dans Le Monde, à la mise en place d’un impôt mondial de 2 % sur les grandes fortunes supérieures à 10 millions d’euros, qui permettrait de rapporter 1 000 milliards d’euros par an.
Informații militare din teatrele calde, din apropierea frontierelor românești
Rusia susține că şi-a retras trupele mobilizate la graniţa cu Ucraina. Kievul spune că e doar o retragere parțială
miercuri, 28 aprilie 2021
Zona metropolitana București - Ilfov, proiect de modernizare feroviară.
Transportul public feroviar pentru București-Ilfov, gândit pe 16 rute
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Irinel Scrioșteanu a prezentat proiectul rețelei feroviare destinate transportului urban și metropolitan în zona București-Ilfov, proiect care, spune scretarul de stat, este „în dezvoltare”.
doru.cireasa@clubferoviar.ro
Calea ferată ar urma să fie coloana vertebrală a unei strategii integrate de transport metropolitan, potrivit unei prezentări făcute de el în jurnaluldeilfov.ro.
„Este vorba despre 16 rute: 5 pentru trenuri urbane, una pentru trenul „orbital” și 10 rute pentru trenuri metropolitane”, spune el.
Aceste servicii vor fi puse la punct pe măsură ce infrastructura este îmbunătățită și materialul rulant adecvat este livrat autorității publice.
Demersul face parte dintr-un pachet complex care include, spre exemplu, în prima etapă, începută deja, întocmirea studiilor de fezabilitate pentru reabilitatea Gării de Nord, inclusiv a infrastructurii feroviare din interiorul Gării de Nord; în a doua etapă – întocmirea, sub coordonarea CFR, a unui studiu de fezabilitate care să identifice măsurile de modernizare a celor aproximativ 600 km de cale ferată din regiunea București-Ilfov, în paralel cu pregătirea documentațiilor tehnico-economice pentru introducerea serviciilor de tren metropolitan, sub egida Consiliului Județean Ilfov, Primăriei Capitalei, primăriilor de sector și primăriilor ilfovene în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și CFR și în etapa a treia – realizarea, în principal, de intervenții de reînnoire a căii ferate, pentru creșterea vitezei de trafic, reabilitarea tuturor gărilor pe rutele trenurilor metropolitane și realizarea altora noi, unde este cazul, precum și achiziția de trenuri.
Care vor fi cele 16 rute
Strategia privind intoducerea trenurilor urban/metropolitan/tren-tramvai în regiunea București-Ilfov cuprinde un număr de 16 rute, cu puncte de plecare/sosire într-o gară din Capitală și una dintr-o localitate din Ilfov. Avem astfel:
- TUBIf01 (tren urban București-Ilfov) Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra – 27 km (sunt menționate în studiu: modernizarea stațiilor – peroane, pasaje pietonale, clădiri etc, Gara de Vest, Jilava, Sintești și Vidra, construirea de stații noi – Valea Cascadelor, Brașov, Vasile Milea, Răzoare, 13 Septembrie, Rahovei, Spătaru Preda, Veseliei, Pieptănari, Toporași, Al. Anghel, reînnoire linie între Gara de Vest și Vasile Milea, construire de linie nouă între Vasile Milea și Progresu, electrificare catenară între Gara de Vest și Vasile Milea și între Vasile Milea și Progresu, o stație de transformare electrică, achiziție de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TUBIf02 Gara de Nord – Gara de Vest – Progresu – 32 km (cu menționarea necesității modernizării trecerilor la nivel de pe intervalul Gara de Nord – Bucureștii Noi și achiziție de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TUBIf03 Gara de Nord – Pantelimon – Progresu – 45 km (achitiție de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TUBIf04 Gara de Nord – Chiajna – Gara de Vest – 30 km (unde se impune modernizarea stațiilor București Obor, Bucureștii Noi și Chiajna, construcția de stații noi – Dna Ghica, Dobroești, Ram. Pantelimon, Andronache, Petricani, Monitorul Oficial, A1, construcție de pasaje rutiere denivelate la intersecțiiile Obor – Dobroești, Ram. Pantelimon – Andronache, Petricani cu Băneasa și Bucureștii Noi cu Chiajna, creșterea capacității feroviare în intersecția Dobroești – Ram. Pantelimon, lucrări de reînnoire a liniei între București Obor și Pantelimon, electrificare catenară între București Obor și Pantelimon și achizițe material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TUBIf05 Gara Obor – Jilava – Gara de Vest – 49 km (cu modernizarea stațiilor Pantelimon, București Sud, Berceni, Vârteju, construirea de stații noi – Pantelimon/DN3, Popești-Leordeni/DC13, Popești-Leodeni/DN4, Măgurele, Bragadiru, Bariera Domnești, modernizarea trecerii la nivel de la intersecția Ram. Pantelimon – Pantelimon și achiziția de marterial rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TMBIf06 (tren metropolitan București – Ilfov) Orbital București – 85 km (cu modernizarea stațiilor Chitila, Mogoșoaia și Otopeni și construirea de stații noi la Buciumeni, Tunari și Ștefănești, construirea de pasaje rutiere denivelate la intersecția Chitila – Buciumeni și la intersecția Buciumeni – Mogoșoaia, modernizare treceri la nivel la intersecția Buciumeni – Mogoșoaia, lucrări de reînnoire linie Pmac R1 Buciumeni – Mogoșoaia și Mogoșoaia – Ram. Pasărea, lucrări de reînnoire/modernizare electrificare catenară pe segmentele Pmac R1 Buciumeni – Mogoșoaia și Mogoșoaia – Ram. Pasărea, achiziție de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TMBIf07 Gara de Nord – Aeroport T1 – 19 km (modernizare stații Pajura și Parc Mogoșoaia și achiziție de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf08 Gara Obor – Tunari – Aeroport T1 – 32 km (achiziție de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf09 Gara de Nord – Aeroport T2 – 39 km (achiziție de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf10 Gara de Nord – Chitila – Scroviștea – 36 km (modernizarea stațiilor Buftea, Dârza, Periș și Scroviștea, construirea de pasaje rutiere denivelate la intersecția Buciumeni – Buftea, modernizarea trecerilor la nivel de la intersecția Dârza – Periș și achiziționare de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan);
- TMBIf11 Gara Obor – Brănești – Islaz – 22 km (cu modernizarea stațiilor Pasărea, Brănești Sat, Brănești și Islaz, construire de pasaje rutiere denivelate la intersecția Pasărea – Brănești Sat și achiziționare de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf12 Gara de Nord – Chiajna – Domnești – 19 km (cu modernizarea stației Domneștii de Sus, construirea de pasaje rutiere denivelate la intersecția Domneștii de Sus – Grădinari și achiziționare de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf13 Gara de Nord – Chitila – Săbăreni – 14 km (modernizarea stației Săbăreni și achiziție material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf14 Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea – 40 km (cu modernizarea stațiilor Odăile, Otopeni/DN1, Balotești, Căciulați, Moara Vlăsiei, Grădiștea, creșterea capacității de operare în zona intersecției Gara de Nord – Pajura și a intersecției Pajura – Parc Mogoșoaia, modernizarea trecerilor la nivel în intersecția Odăile – Otopeni/DN1, Balotești – Căciulați și Căciulați – Moara Vlăsiei, lucrări de reînnoire a liniei între Căciulați și Grădiștea, electrificare catenară între Căciulați și Grădiștea și achiziție de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf15 Gara de Nord – Căciulați – Snagov – 44 km (cu modernizarea stației Snagov, construire stație nouă în Ciofliceni, construire pasaje rutiere denivelate la intersecția Căciulați – Ciofliceni, modernizare treceri la nivel în intersecția Ciofliceni – Snagov, lucrări de reînnoire linie între Căciulați și Snagov, electrificare catenară între Căciulați – Snagov și achiziție de material rulant pentru servicii de tren metropolitan);
- TMBIf16 Titan Sud – Tânganu – 12 km (cu modernizarea stațiilor Titan Sud, Titan Sud, gr. C, Tânganu, construcție de pasaje rutiere denivelate la intersecția Titan Sud – Titan Sud, gr, C și Titan Sud, gr. C – Tânganu, modernizare treceri la nivel în intersecția Titan Sud, gr. C – Tânganu, creșterea capacității feroviare în intersecția Titan Sud, gr. C – Tânganu, lucrări de reînnoire a liniei între Titan Sud și Tânganu, electrificare catenară pe porțiunea Titan Sud – Tânganu și achiziție de material rulant pentru serviciile de tren metropolitan).
Valoarea proiectului
În ceea ce privește planificarea de investiții în sisteme și subsisteme necesare introducerii serviciilor de tren metropolitan în regiunea București-Ilfov, studiul detaliază o valoare totală a investițiilor preconizate de 570 milioane euro. Din aceasta, 176.960.000 euro este pentru sisteme și subsisteme de infrastructură și 393 milioane de euro achiziții material rulant.
Pentru prima categorie de cheltuieli – sisteme si subsisteme de infrastructură – este vorba despre 36 de stații propuse a fi modernizare, 27 de stații noi, 15 puncte în care se vor moderniza trecerile la nivel și 13 în care se vor realiza pasaje rutiere denivelate.
De asemenea, pentru 4 locații se recomandă creșterea capacității de operare (modernizare aparate de cale, introducere de aparate de cale noi, modernizare bretele etc), 8 km de lucrări de construcție de linie nouă, 101 km lucrări de reînnoire/modernizare cale de rulare, 109 km pentru electrificarea catenară și 4 stații de transformare electrică. Investițiile în materialul rulant sunt calculate pentru 69 de vehicule – rame electrice lungi și medii – cu sistem clasic de alimentare prin pantograf sau prin sisteme alternative (e.g. acumulatori, pile pe hidrogen).
Beneficii sigure
Pentru autoritățile publice locale valoare proiectului se traduce și în furnizarea unor servicii publice de transport călători moderne, control asupra dimensiunii serviciului oferit propriilor cetățeni, stații (plus zona acestora) integrate în arhitectura urbană locală, reducerea segregării urban/rural sau eliberarea de capacitate de transport pe trama stradală.
Pentru bugetul de stat, implementarea proiectului înseamnă diminuarea costurilor de exploatare a serviciilor de transport feroviar călători, prin atragerea fondurilor de la bugetele locale, diminuarea costurilor cu întreținerea infrastructurii feroviare prin creșterea productivității liniei, creșterea capacității administrative de implementare proiecte majore prin implicarea echipelor de proiect ale ADITPBI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pt Transport Public București-Ilfov), scăderea costurilor cu accidentele rutiere.
Pentru utilizatori și non-utilizatori sunt punctate integrarea cu oferta de transport public local, creșterea gradului de incluziune socială, economică, culturală a locuitorilor din zona metropolitană București-Ilfov, vehicule feroviare moderne și confortabile integrate cu stații cu peroane ce permit îmbarcarea/debarcarea fără treaptă, stații și zone adiacente sigure și confortabile, eliminarea conflictelor de trafic la trecerile la nivel, creșterea siguranței în trafic.
„Nu în ultimul rând, pe partea de protecție a mediului, vorbim de oferte de mobilitate prietenoase cu mediul și diminuarea călătoriilor cu vehicule individuale motorizate”, spune Scrioșteanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...
