sâmbătă, 27 martie 2021
joi, 25 martie 2021
Exodul românilor
Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.
- Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Citește aici studiul "Impactul exodului creierelor în România. Soluții posibile.
miercuri, 24 martie 2021
Circula pe net, 2
Circul pe net.
Vești deloc îmbucurătoare. Imagini dintr-un Spital COVID-19, cutremurătoare.
Nu sunt adeptul lui Arafat dar luați în considerare sfatul lui. Eu era să o mierlesc dacă mai rămâneam acasă doua, trei zile, bolnav fiind de COVID-19 de care nu aveam cunoștință.
Arafat: Multă lume vine într-o stare destul de gravă la spital. Dacă simţim că ceva nu e în ordine, avem greutate în respiraţie, tuse - trebuie consultat medicul imediat
"Ce ne spun colegii noştri şi observăm pe teren este că multă lume vine într-o stare destul de gravă de acasă la spital. Comparativ, situaţia de acum cu situaţia de acum câteva luni este că mai multe persoane se testează, ştiu că sunt pozitivi, rămân acasă. Astăzi ni s-a atras atenţia că sunt unii care poate se testează cu teste antigen, nu le fac bine, ies negative, cred că sunt negativi, dar ei sunt cu simptome respiratorii şi ajung la spital tardiv, unde în final se dovedeşte că sunt pozitivi. Deci acest lucru trebuie populaţia să fie foarte atentă la el. Revenind la aspectele care sunt foarte importate, şi anume să nu asculte recomandări, să nu asculte afirmaţii care nu sunt bazate ştiinţific şi care nu vin din partea unor autorităţi abilitate şi din partea unor medici care se ocupă direct de aceste cazuri şi care sunt împreună cu părerile lor care vin pe bază ştiinţifică", a declarat Raed Arafat, miercuri seară, la Antena 3.
El a afirmat că medici de la Oradea au constatat că unii pacienţi refuză tratamentul cu oxigen, iar în acest context Raed Arafat a făcut un apel la toţi care au acasă pulsoximetre să se adreseze medicilor atunci când constată că saturaţia de oxigen începe să scadă.
"Aceste situaţii pun viaţa oamenilor în pericol. Dacă simţim că ceva nu e în ordine, avem greutate în respiraţie, sunt probleme, tuse, trebuie consultat medicul imediat. Cei care măsoară oxigenarea şi au pulsoximetre, în momentul în care văd că pulsoximetria scade şi ajunge la 93, 92, să se consulte cu medicul, să nu stea acasă până ajunge la 80, să nu stea acasă până ajunge la 70, pentru că atunci ajung prea târziu la spital şi ajung imediat într-o stare gravă care necesită internare direct în terapie intensivă sau pe secţiile care au oxigen ca să fie trataţi acolo şi pierd o fereastră importantă unde pot să primească tratamente şi medicamente la momentul potrivit", a adăugat medicul.
Arafat a subliniat importanţa respectării regulilor de protecţie sanitară.
"România a mers foarte bine cu campania de vaccinare, dar asta nu înseamnă că am ajuns la mal, că totul e foarte bine şi că situaţia e rezolvată. (...) În acest moment avem două fronturi: frontul vaccinării şi frontul protecţiei împotriva răspândirii virusului, acestea trebuie abordate foarte serios", a adăugat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Mor oameni vaccinați. Cifre de groază? Oare situația nu e cumva mult mai gravă? Nu doresc nimănui să treacă printr-un spital COVID-19.
Valeriu Gheorghiţă: „Vorbim de 89 de decese înregistrate la pacienţii diagnosticaţi cu COVID şi care fuseseră vaccinaţi”
în rândul celor care au fost diagnosticaţi cu COVID şi nu erau vaccinaţi, rata de fatalitate a fost de 2,4%, practic mai mult de două persoane din o sută diagnosticate cu COVID au decedat, iar în cealaltă parte, uitându-ne la rata de fatalitate la persoanele care erau diagnosticate cu COVID şi fuseseră şi vaccinate, această rată de fatalitate este de 0,02%", a explicat el. Gheorghiţă a subliniat că beneficiile vaccinării sunt indiscutabile.
Valeriu Gheorghiţă a fost întrebat, miercuri seară, la B1 Tv, despre decesele a 89 de persoane care au fost vaccinate, unele cu o doză, iar altele cu ambele
"Avem aceste analize detaliate efectuate de colegii noştri de la Institutul de Sănătate Publică. (...) De la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie şi până astăzi, au fost diagnosticate cu COVID-19 peste 299.000 de persoane, deci aproape 300.000 de persoane, cu o medie zilnică de circa 3.400 de cazuri de COVID-19. Numărul de decese înregistrate în aceeaşi perioadă de timp, din aceste cazuri, a fost de circa 7.471, practic cu o medie zilnică de 85 de decese, de la debutul campaniei de vaccinare. Din toate aceste decese - 7.471, 89 sunt la persoane diagnosticate cu COVID şi care aveau în istoricul recent vaccinarea. Uitându-ne la aceste cazuri, 89 de decese, 77 erau persoane care aveau doar o singură doză primită, iar timpul de la prima doză până la diagnosticul de COVID era de 12 zile, deci, practic, diagnosticul a fost stabilit înainte de cele 14 zile în care încep să apară anticorpii, începe să apară răspunsul imun protector. Celelalte 12 cazuri erau la persoane care aveau ambele doze primite, iar timpul mediu de la cea de-a doua doză şi până la diagnosticul de COVID era de 10 zile, practic, înainte ca beneficiile maximale de după vaccinare să apară", a explicat Gheorghiţă.
El a menţionat că vârsta medie a persoanelor decedate era 72 de ani şi, de asemenea, toate aveau comorbidităţi.
"Însă dacă ne-am uitat şi am analizat rata de fatalitate la persoanele care au fost diagnosticate cu COVID care au fost vaccinate, respectiv persoane nevaccinate, practic, în rândul celor care au fost diagnosticaţi cu COVID şi nu erau vaccinaţi, rata de fatalitate a fost de 2,4%, practic mai mult de două persoane din o sută diagnosticate cu COVID au decedat, iar în cealaltă parte, uitându-ne la rata de fatalitate la persoanele care erau diagnosticate cu COVID şi fuseseră şi vaccinate, această rată de fatalitate este de 0,02%, adică două persoane din 10.000. Deci beneficiile vaccinării sunt indiscutabile. Din păcate, sigur, nu putem vorbi de o protecţie de 100%. Sunt cazuri şi au mai fost menţionate, circa 5% din populaţia oricărei ţări nu dezvoltă răspuns imun protector nici după boala naturală, nici după vaccinare", a adăugat Valeriu Gheorghiţă.
El a reiterat că vaccinarea unei persoane aflate în perioada de incubaţie a virusului sau cu o infecţie asimptomatică nu influenţează evoluţia bolii.
"Ce trebuie menţionat este că vaccinarea la o persoană care se află în perioada de incubaţie sau cu o infecţie asimptomatică la momentul în care este vaccinată nu influenţează în niciun fel evoluţia naturală a bolii şi nici conduita terapeutică. Practic, diagnosticul, tratamentul este similar şi evoluţia bolii este cea care este dictată mai degrabă de factorii de risc individuali ai pacientului: de vârstă, de bolile cronice asociate, de tipul tulpinii, mai nou vorbim de tulpina britanică care se pare că se asociază cu o creştere a agresivităţii şi cu o creştere a mortalităţii", a afirmat el.
Întrebat dacă vaccinarea în sine ar fi putut interveni în evoluţia stării de sănătate a pacienţilor, el a spus: "Vorbim de 89 de decese înregistrate la pacienţii diagnosticaţi cu COVID şi care fuseseră vaccinaţi. Vorbim, în total, de peste 1.800.000 de persoane vaccinate, în momentul de faţă, în România. Dacă analizăm cele două categorii mari de pacienţi - cei cu COVID nevaccinaţi care au avut evoluţie nefavorabilă şi au decedat, respectiv cei cu COVID vaccinaţi şi care au avut, la fel, o evoluţie nefavorabilă, diferenţa este de cel puţin 100 de ori rată de fatalitate mai mare la cei nevaccinaţi. Deci în niciun caz nu putem să emitem această supoziţie, este hazardat să facem acest lucru, tocmai pentru că nu avem semnal că în rândul celor vaccinaţi avem o creştere a ratei de mortalitate comparativ cu cei nevaccinaţi. Repet, acest diagnostic de COVID a fost stabilit în primul rând înainte ca beneficiile vaccinării să ajungă la valoarea scontată, la ceea ce ne doream, practic, înainte de apariţia anticorpilor şi majoritatea persoanelor vedem că erau persoane care primiseră o singură doză", a conchis Valeriu Gheorghiţă.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
Blsgoveștenia, Ziua cucului, Buna Vestire
Tradiţii de Buna Vestire sau Blagoveştenia. Obiceiuri pentru a alunga energiile negative din casă
BUNA VESTIRE 2021. Buna Vestire este o sărbătoare creştină care se celebrează pe data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.
Tradiţia spune că de Buna Vestire oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.
În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se consideră că puii ar putea ieşi cu două capete şi patru picioare.
Ziua cucului
În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de ziua cucului, pentru că pasărea care vesteşte lucruri importante pentru viaţa oamenilor cântă pentru prima dată în acel an. Cântecul lui va răsuna până la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pave şi îndeplineşte multe misiuni.
Dar atunci, el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta şi se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Cântecul cucului anticipează un eveniment important pentru oricine-l aude.
Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii se pregătesc pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte mai multe condiţii: este îmbrăcat în haine de sărbătoare, nu este supărat, flămând şi are bani buzunar.
Se spune că, dacă auzi primul cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzi cântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este un semn de rău augur. Dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta este un semn că în acel an vei avea bucurii. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :"Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!".
În orice context, pentru vârstnicii care aşteaptă un răspuns referitor la câţi ani mai au de trăit, fiecare cântec cu-cu echivalează cu un an de viaţă.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
marți, 23 martie 2021
Știrul. Întoarcerea la natură.

-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...