Ambasadorul SUA s-a întâlnit cu ministrul justiției, la final de mandat: A luat sfârșit vechea domnie a corupției, nepotismului și criminalității organizate
Ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, spune că statul de drept a fost consolidat în România, iar epoca în care domneau "corupția, nepotismul și criminalitatea organizată" s-a încheiat, convingere cu care a plecat și de la recenta întâlnire cu noul ministru al Justiției, Stelian Ion. Cei doi au avut o întrevedere miercuri, potrivit unei declarații de presă emise sâmbătă de diplomatul american care își încheie mandatul.
"A fost o întâlnire detaliată și productivă, în care am discutat despre cooperarea extrem de solidă dintre mărețele noastre țări, stadiul mai multor propuneri în curs de lucru și despre noi inițiative pe tema statului de drept. (...) România și Statele Unite au o legătură incredibil de puternică și specială. În timpul întrevederii noastre, am reiterat această legătură și angajamentul nostru de colaborare pentru a ne asigura că infracțiuni precum crima organizată, corupția endemică, traficul de persoane și infracțiunile legate de drepturile de proprietate intelectuală nu vor fi tolerate în România".
After meeting with the new 🇷🇴Justice Minister Stelian Ion, I am convinced that the old reign of corruption, cronyism, and organized crime that sought to steal the hope and future from generations of Romanians is over. - https://t.co/kb7NzRLOMhpic.twitter.com/Zb9E4APz0I
El a transmis că, în opinia sa, statul de drept a fost consolidat.
"A luat sfârșit vechea domnie a corupției, nepotismului și criminalității organizate, care încerca să fure speranța și viitorul generațiilor de români. Statul de drept a fost consolidat în România și în continuare viitorul său este unul strălucit", a declarat ambasadorul american", a conchis diplomatul.
Covid-19 - Enquête en Norvège sur les effets secondaires du vaccin Pfizer
La Norvège a commencé les vaccinations contre le Covid-19 fin décembre, juste après l'autorisation délivrée par l'Agence européenne des médicaments.@pixabay
13 de 23 décès constatés suite à une injection du vaccin Pfizer pourraient être dus aux effets secondaires annoncés par le groupe pharmaceutique, selon l'agence norvégienne des médicaments. Toutes les personnes avaient plus de 80 ans et étaient malades.
La Norvège a déclaré que les vaccins Covid-19 pourraient être trop risqués pour les très vieux et les malades en phase terminale, la déclaration la plus prudente à ce jour d'une autorité sanitaire européenne alors que les pays évaluent les effets secondaires réels des premiers vaccins pour obtenir l'approbation.
Les responsables norvégiens ont déclaré que 23 personnes étaient décédées dans le pays peu de temps après avoir reçu leur première dose de vaccin. Parmi ces décès, 13 ont été autopsiés, les résultats suggérant que les effets secondaires courants pourraient avoir contribué à des réactions graves chez les personnes âgées fragiles, selon l'Agence norvégienne des médicaments.
"Pour les personnes les plus fragiles, même des effets secondaires relativement légers peuvent avoir des conséquences graves", a déclaré l'Institut norvégien de santé publique. "Pour ceux qui ont une durée de vie restante très courte de toute façon, les avantages du vaccin peuvent être marginaux ou non pertinents"
La recommandation ne signifie pas que les personnes plus jeunes et en meilleure santé devraient éviter de se faire vacciner. Mais c'est une indication précoce de ce qu'il faut surveiller alors que les pays commencent à publier des rapports de surveillance de la sécurité des vaccins. Emer Cooke, le nouveau chef de l'Agence européenne des médicaments, a déclaré que le suivi de la sécurité des vaccins Covid, en particulier ceux qui reposent sur de nouvelles technologies telles que l'ARN messager, serait l'un des plus grands défis une fois les vaccins largement déployés.
Norvegia lansează o anchetă după decesul a 23 de bătrâni care au primit vaccinul Pfizer: Ar putea fi doar o coincidență, dar nu suntem siguri
de N.O., Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, 13:55
După ce 23 de pacienți în vârstă au murit în Norvegia după imunizarea cu vaccinul antiCovid produs de Pfizer-BioNTech, țara a lansat o anchetă detaliată, relatează The Guardianși Business Insider.Reacțiile adverse la vaccin ar fi putut contribui la moartea unor pacienți mai în vârstă și slăbiți, ia în calcul Agenția Norvegiană a Medicamentului.
Doctorii din Norvegia au fost rugați să facă evaluări mai minuțioase a pacienților în vârstă și cu boli asociate care așteaptă să fie vaccinați, scria vineri British Medical Journal.
"Ar putea fi o coincidență, dar nu suntem siguri", a spus Steinar Madsen, directorul medical al Agenției Norvegiene a Medicamentului.
"Nu există o conexiune certă între decese și vaccin".
Agenția a anchetat 13 decese până acum și a concluzionat că reacțiile adverse comune la vaccinurile ARN, precum febra, greața, diareea, ar fi putut contribui la finalurile fatale ale pacienților cu o stare de sănătate precară.
"Există o posibilitate ca aceste reacții comune adverse, care nu sunt periculoase la pacienți mai tineri, mai în formă, să agraveze boli preexistente la bătrâni", a spus Madsen.
"Nu putem exclude că reacțiile adverse care au loc în primele zile după vaccinare (precum febră și greață) să fi putut contribui la un curs mai grav și un final fatal la pacienți cu boli preexistente".
Toți cei decedați erau pacienți bătrâni, de peste 80 sau 90 de ani, din aziluri.
Anchetă în Norvegia după decesul a 23 de bătrâni care au fost vaccinaţi anti-COVID-19
„Ar putea fi doar o concidenţă, dar nu suntem siguri", a declarat Steinar Madsen, directorul medical al Agenţiei Norvegiene a Medicamentului.
Pentru a lămuri lucrurile şi a preveni riscurile, Agenţia Norvegiană a Medicamentului a decis să deschidă o anchetă în aceste cazuri, relatează The Guardian.
„Nu există o conexiune certă între decese şi vaccin", a subliniat Steinar Madsen.
Agenţia a anchetat 13 decese până acum. „Există o posibilitate ca aceste reacţii comune adverse (la vaccinurile ARN, precum febra, greaţa, diareea, n. red.), care nu sunt periculoase la pacienţi mai tineri, mai în formă, să agraveze boli preexistente la bătrâni", a spus Madsen.
Toţi cei decedaţi erau bătrâni cu vârste cuprinse între 80 şi 90 de ani, din aziluri.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: Adevarul.ro
Căsuţe cu cărţi amplasate în zona Rânca pentru turiştii care vin în vacanţă
„Căsuţa de lectură“ este o acţiune desfăşurată de către Casa de Cultură din localitatea Novaci, pe raza căreia se află o parte din staţiunea Rânca. Turiştii care vin în zona Rânca pot să împrumute o carte pentru a se bucura de lectură pe timpul vacanţei.
„Datorită reusitei proiectului în anii 2019 si 2020, am hotărât ca în anul 2021 să ne extindem activitatea si în staţiunea Rânca. Asteptăm noi donatori! Nu aruncaţi cartile, pentru alţii sunt o binecuvântare!", au transmis voluntarii novăceni şi profesorul Elena Basarabă, coordonatorul proiectului.
Cărţile care sunt puse la dispoziţia iubitorilor de lectură provin din donaţii. Astfel, organizatorii acţiunii culturale îi aşteaptă cu donaţii pe cei care doresc să facă o faptă bună.
„Mulţumim donatorilor de carte, respectiv domnului Constantin Ţicărău atât de îndrăgostit de aceste meleaguri, încât a ales să locuiasca la Rânca în diverse perioade din an, cât şi donatoarei din Drăgăşani, care trecând spre Rânca ne-a adus cărţi fără a-si lăsa numele! Felicităm cititorii care au înţeles să returneze cărţile citite! Mulţumim celor care au crezut în iniţiativa noastră!“, este mesajul postat pe pagina de Facebook „Casa de Cultură Novaci“.
În oraşul Novaci sunt mai multe căsuţe cu cărţi. „În acest moment casuţa de lectură cea mai eficientă, din zona statiei de autobuze Novaci, conţine carte şcolară. Dragi tineri, petreceţi timpul liber citind! Lectura trebuie să facă parte din vieţile voastre, vă lărgeşte perspectiva asupra lumii în care trăiţi, vă hrăneşte spiritul si imaginatia.Lectura este o formă a fericirii! Învăţati să fiţi cu adevărat fericiti, citind!“,au mai informat organizatorii.
Unul dintre locurile mai puţin călcate de turişti care oferă o astfel de panoramă este malul opus barajului său. Pentru a ajunge aici, amatorii de excursii în natură îşi pot începe traseul din zona parcării motelului.
De pe partea sudică a versantului pe care se află vechiul motel, se dezvăluie panorama lacului, mărginit pe malul stâng de case, pensiuni şi campinguri şi pe malul drept de dealurile acoperite cu pădure. Partea nordică a versantului a rămas acoperită cu pădure. O potecă anevoioasă, peste care s-au prăbuşit trunchiuri de copaci, coboară prin ea până la ţărm.
De aici turiştii pot admira barajul de beton ridicat în anii ´60, aflat la circa 500 de metri, peste ape. Locul este însă preferat mai degrabă de pescari, iar datorită liniştii de care este înconjurat, animalele sălbatice ca mistreţi şi căprioare îşi fac adesea simţită prezenţa.
Aflat la mai puţin de 10 kilometri de Hunedoara, barajul Teliuc - Cinciş a fost construit în timp record la începutul anilor ´60, într-o vreme în care combinatul siderurgic din Hunedoara, pe care urma să îl deservească, se afla în plină dezvoltare, fiind unul dintre cele mai mari din sud-estul Europei, iar mii de oameni erau angajaţi la exploatările miniere de fier din zonă.
Lacul Cinciş. Google Earth. Locul de unde se vede panorama barajului - marcat cu o săgeată galbenă
Lacul de acumulare are o întindere de peste 250 de hectare şi o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă şi a înghiţit în anii ´60 vetrele satelor Cinciş, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni, aşezări vechi din Ţinutul Pădurenilor, cu o istorie de peste jumătate de mileniu, unele păstrătoare ale unor vestigii antice.
Barajul Lacului Cinciş, considerat un baraj de importanţă deosebită, a fost construit în numai 14 luni, în perioada 1962 - 1963, şi inaugurat în 1964. Structura sa este din beton, având grosimea la bază de 14 metri şi la coronament de 4,5 metri şi un volum total de 43,5 milioane de metri cubi.
Barajul, în anii 60. Ilustrată.
Are forma unui arc care leagă doi versanţi, o lungime de 221 de metri şi o înăţime de 48 de metri, ridicându-se la circa 300 de metri deasupra nivelului mării. În baraj, s-a înglobat o conductă metalică cu Ø=800 mm, pentru a servi ca golire de fund. Barajul a mai fost prevăzut cu o priză de apă pentru alimentarea Combinatului Siderurgic Hunedoara. La construcţia sa au fost efectuate săpături – 36.250 m³; betoane 62.000 m³. Iar pentru prepararea betonului, din lipsa nisipului în amplasament, s-a folosit nisip de concasaj produs la faţa locului.
Lacul Cinciş, văzut de la motel. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Construcţia barajului Cinciş a dus la dispariţia a cinci sate din Ţinutul Pădurenilor, aflate pe valea râului Cerna. Localnicii au fost strămutaţi, iar peste 100 de case, împreună cu bisericile, şcolile şi cimitirele din vechile aşezări au ajuns sub ape. Cele mai multe dintre clădiri au fost demolate, iar sătenii au fost mutaţi pe deal, unde şi-au ridicat case noi. Şi mormintele au fost mutate pe deal, la Cinciş, însă multe au rămas sub lac. Ruinele a două biserici, una ortodoxă şi cealaltă romano-catolică au rămas abandonate în coada lacului Cinciş.
A treia biserică, veche din vremea Huniazilor, a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape, chiar dacă localnicii s-au opus distrugerii acesteia.
Barajul Cinciş, în anii 80. Vedere.
Dramele localnicilor au fost ascunse de autorităţile comuniste care se mândreau cu proiectul de anvergură al barajului. În anii următori, barajul din beton şi lacul de acumulare au devenit atracţii turistice pentru români. Localnicii s-au împăcat în cele din urmă cu regretele aşezărilor înghiţite de ape. Mulţi dintre ei se mândresc că în apropierea satului lor se află barajul, deşi în ultimii ani malurile lui au devenit mai puţin accesibile, fiind înconjurat de tot mai multe vile, pensiuni şi terenuri private. În deceniile următoare înfiinţării sale, Cincişul a devenit unul dintre cele mai populare locuri de agrement din judeţul Hunedoara. Din păcate, şi unul dintre cele mai murdare. Malurile şi apele lacului sunt împânzite cu deşeurile lăsate de localnici, turişti şi pescari.
Vom călători în UE doar cu "pașaport de vaccinare"? Precedentul "Carnetului Galben"
Crearea unui pașaport de vaccinare european ar putea fi unul dintre cele mai fierbinți subiecte de pe agenda liderilor UE, care sunt presați din toate direcțiile să ia o decizie în acest sens. Un asemenea certificat ar reprezenta însă un precedent cu efecte pe termen lung asupra circulației persoanelor în spațiul comunitar.
În timp ce campaniile de imunizare a populației avansează în țările UE, mai rapid sau mai încet (în general, mai încet decât în Israel, SUA sau Marea Britanie) o întrebare legitimă își face tot mai des loc pe agenda europeană: ce se va întâmpla după vaccinare?
Va trebui să așteptăm, nu se știe cât timp, pentru ca toate țările să atingă o imunitate de turmă acceptabilă sau vom începe să profităm treptat de avantajul faptului că unii oameni nu se mai îmbolnăvesc de COVID-19 și nici nu mai transmit virusul?
Iar una dintre cele mai importante discuții din acest punct de vedere se referă la călătoriile în spațiul intracomunitar, pe baza unui certificat care să ateste faptul că persoana respectivă a fost imunizată în fața COVID-19, așa-numitul "pașaport de vaccinare."
Subiectul nu este deloc nou, dar a fost pus pe tapet zilele trecute de premierul Greciei Kyriakos Mitsotakis care, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, a cerut crearea unui certificat de vaccinare valabil la nivelul Uniunii Europene pentru a ajuta la relansarea călătoriile transfrontaliere.
Deloc întâmplător, propunerea vine din partea premierului unei țări al cărui turism reprezintă o cincime din PIB. Dar la fel de bine ar fi putut veni și din partea unor asociații patronale din turism, restaurante, industria aviatică și așa mai departe. Sau chiar a unui cetățean obișnuit al UE.
Până la urmă, de ce ne vaccinăm?
Oamenii care se imunizează împotriva COVID speră, pe bună dreptate, că se vor putea întoarce la "privilegiile" dinaintea pandemiei: cum ar fi să călătorească, să meargă la restaurant, la evenimente sportive și culturale. Iar în același timp, statele membre, companiile, prestatorii de servicii în general, doresc din tot sufletul să-și reia activitățile din 2019. Măcar o parte din ele.
Întrebarea "ce facem după ce ne vaccinăm?" este însă mult mai complicată. Și, în mod evident, Comisia Europeană, care s-a trezit cu scrisoare premierului grec pe masă, nu poate să dea un răspuns tranșant. Cel puțin nu acum.
Chestionați de un jurnalist într-o conferință de presă pe marginea scrisorii premierului Greciei, purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, Eric Mamer și Stefan de Keersmaecker, au explicat că problema va fi discutată la Consiliul European de săptămâna viitoare, împreună cu șefii de state și de guverne din UE:
"Nu suntem într-o fază în care să putem exprima puncte de vedere cu privire la acest subiect. Există multe, multe întrebări ridicate în contextul pandemie, printre care și "Ce vom face după ce oamenii vor fi vaccinați?" Toate acestea sunt supuse discuțiilor cu statele membre".
De altfel, în legătură cu crearea unui așa-numit "pașaport de vaccinare" la nivel european, HotNews.ro a trimis de nouă zile un set de întrebări la Comisie, dar nu primit încă niciun răspuns.
Deocamdată, ce face Comisia Europeană în această privință este să lucreze la un sistem care să asigure interoperabilitatea între certificatele digitale de vaccinare. Cu alte cuvinte, dacă te-ai vaccinat în România să poată afla acest lucru și funcționarii din Belgia, de exemplu.
Sigur că un sistem unic, la nivel european, de evidență a persoanelor vaccinate nu poate fi decât util. Rămâne însă în continuare întrebarea: și la ce-mi folosește acest lucru dacă tot nu pot să călătoresc?
Țări și organizații care-și doresc un pașaport de vaccinare
"Carnetul galben" este recunoscut internațional și dovedește vaccinarea împotriva febrei galbene. FOTO: Alamy/ Profimedia
Un exemplu ar fi Ungaria al cărui guvern spune ar putea solicita vizitatorilor să-și dovedească statutul de "cetățean vaccinat", iar acest lucru s-ar putea face printr-o aplicație. "Nevoia cetățenilor de a oferi dovezi că au obținut protecție împotriva coronavirusului crește în întreaga lume", a spus un purtător de cuvânt al guvernului.
Pe de altă parte, Spania și-ar dori mai degrabă un sistem în care să fie înregistrați cei care au refuzat vaccinul, iar aceste date să fie împărtășite cu celelalte țări membre ale UE.
În Islanda se practică deja un sistem de "favorizare" a călătorilor care sunt imunizați față de COVID-19. Cei care merg în această țară nu mai sunt obligați să se testeze și să stea în carantină dacă prezintă un certificat din care să reiasă că au imunitate la boală, fie prin vaccinare, fie pentru că au fost bolnavi și au dobândit imunitate postinfecțioasă.
La rândul ei, Estonia a semnat un acord cu Organizația Mondială a Sănătății pentru a dezvolta un certificat digital de imunizare care să permită schimbul transfrontalier de date privind vaccinarea. În această săptămână, premierul estonian Jüri Ratas a declarat că a invitat și Finlanda să participe și la acest sistem.
Ar mai fi de menționat aici și un exemplu din afara blocului comunitar: Israelul, care conduce în topul țărilor cu cea mai rapidă creștere a ratei de vaccinare raportat la populație, a lansat o aplicație care ar permite persoanelor vaccinate să participe la evenimentele sportive, culturale sau să călătorească.
Printre promotorii unui pașaport de vaccinare ar mai trebui să menționăm actorii din industria aviatică, precum IATA (International Air Transport Association) care lucrează deja la "IATA Travel Pass" sau compania aeriană australiană Qantas, ai cărei oficiali au catalogat pașaportul de vaccinare drept "o necesitate".
În fața argumentelor că s-ar crea discriminare între cetățeni, unii susținători invocă faptul că în acest moment există deja un pașaport de vaccinare recunoscut la nivel internațional. Este vorba despre așa-numitul "Carnet Galben", cel care dovedește imunizarea împotriva febrei galbene (și a altor boli).
De altfel, în multe țări tropicale din America de Sud sau Africa nu poți intra dacă nu prezinți acest carnet la punctul de trece a frontierei. În Statele Unite există chiar o propunere ca vaccinarea anti-COVID19 să fie trecută în "Carnetul Galben". Dacă tot există un pașaport de vaccinare recunoscut deja la nivel internațional de ce nu l-am folosi și pentru a dovedi vaccinarea anti-COVID-19?
Ca să călătorești în Europa însă nu ai nevoie de "Carnet Galben" așa că asocierea între vaccinul de febră galbenă și cel de COVID-19 rămâne una exotică pe aceste meleaguri.
Vaccinarea anti-COVID19 nu este una obligatorie nicăieri în lume (spre deosebire de vaccinarea împotriva febrei galbene). În UE, nici nu poate fi vorba despre așa ceva, chiar dacă ar exista, să zicem, unii lideri care și-ar dori acest lucru.
Să ne uităm, de pildă, la Markus Soder din Germania, văzut de unii ca un potențial succesor al Angelei Merkel. Acesta și-a exprimat recent dorința ca angajații publici care îngrijesc persoanele vârstnice să fie obligați să se vaccineze.
Deci atâta vreme cât oamenii nu sunt obligați să se vaccineze cum a-i putea să le condiționezi călătoriile de acest statut? În plus, ce-ar mai însemna Uniunea Europeană fără libertatea deplină de mișcare a cetățenilor?
În același timp, există serioase semne de întrebare, în toată UE, referitoare la precedentul periculos pe care l-ar putea reprezenta o măsură în care cetățenii vaccinați să fie tratați diferențiat față de cetățenii nevaccinați.
"Crearea unui pașaport de vaccinare (imunitate) reprezintă o provocare de ordin administrativ, medical, juridic și politic"
Protest anti-lockdown în Londra. Unul dintre afișe se referă la pașapoartele de imunitate. FOTO: Alamy/ Profimedia
L-am întrebat pe Mihai Sebe, coordonatorul Serviciului de Studii Europene din cadrul Institutului European din România, care ar fi problemele pe care le-ar putea întâmpina introducerea unui pașaport de vaccinare în UE:
Ar fi legal în interiorul Uniunii Europene ca persoanele vaccinate din țările membre să poată călători, iar cele care nu au dobândit încă imunitate în fața COVID-19 să nu poată intra într-o altă țară UE?
Mihai Sebe: Orice posibilă restricție referitoare la libera circulație a persoanelor trebuie să țină seama, printre altele, de recomandările din documentul Covid-19 Orientări privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale 2020/C 86 I/01 care indică faptul că orice restricții ar trebui să fie: transparente, motivate în mod corespunzător, proporționale, relevante și specifice modurilor de transport și nediscriminatorii.
De asemenea trebuie ținut seama și de faptul că vaccinarea este voluntară și ne-obligatorie precum și de durata de timp necesară pentru implementarea pe scară largă a procesului de vaccinare.
Plecând de la cele de mai sus orice restricționare a dreptului la liberă circulație trebuie să fie atent analizată pentru a evita o încălcare a libertăților fundamentale.
Cum s-ar putea crea totuși un pașaport de vaccinare (imunitate) pentru cetățeni care să respecte totuși regulile UE? De exemplu, păstrarea stării de urgență sau de alertă în toate țările până când TOATE țările din UE dobândesc imunitate de turmă ar fi o soluție?
Crearea unui pașaport de vaccinare (imunitate) reprezintă o provocare de ordin administrativ, medical, juridic și politic. Orice pas în această direcție trebuie să fie atent discutat și nu poate fi adoptat decât în urma unui consens la nivel european.
Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat recent rezervele personale cu privire la această idee subliniind "s-ar crea un cadru de discriminare care este, pur și simplu, inacceptabil." Certificatul de vaccinare trebuie folosit doar pentru motive medicale, orice altă utilizare nefiind recomandată: "să folosim aceste certificate de vaccinare ca să împărțim populația Europei în două, cei care au fost deja vaccinați și cei care încă nu au fost vaccinați, nu mi se pare un lucru bun."
Merită menționat faptul că la nivel european există o preocupare, de dinaintea pandemiei de COVID-19, de a realiza un "card comun de vaccinare pentru cetățenii UE, care să poată fi accesat cu ajutorul sistemelor electronice de informații și care să fie recunoscut pentru utilizare transfrontalieră" (COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Consolidarea cooperării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, COM/2018/245 final).
Comisia Europeană, în strânsă cooperare cu statele membre, urmând să analizeze fezabilitatea creării acestui card comun de vaccinare. Totodată, principial, starea de alertă respectiv starea de urgență au fost adoptate la nivelul fiecărui stat membre în funcție de situația epidemiologică concretă la nivel național, corelarea lor la nivel comunitar necesitând încă odată o cooperare strânsă între toate statele membre.
Ce credeți că se va întâmpla: țările membre ale UE vor aștepta ca toate statele să dobândească imunitate de turmă și doar în acel moment vor ridica restricțiile de călătorie sau le vor ridica treptat, mai întâi pentru persoanele vaccinate și apoi pentru ceilalți?
Ridicarea restricțiilor de călătorie ar trebui făcută în baza unui consens european, respectându-se o serie de reguli comune, fundamentate științific și agreate politic. Orice fel de decizie în acest sens ar trebui să fie transparentă, publică și proporțională spre a evita perturbări ale circulației la nivel european și afectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Adoptarea unor măsuri unilaterale trebuie să nu ducă la agravarea situației medicale pe teritoriul național sau al celorlalte state membre.
Poate o companie aeriană de pe teritoriul UE să condiționeze urcarea în avion de prezentarea unui certificat de vaccinare?
Condiționarea urcării în avion de prezentarea unui certificat de vaccinare reprezintă o problemă complicată, care are atât valențe juridice cât și politice și medicale. Vaccinul anti COVID-19 nu este obligatoriu iar companiile aeriene trebuie să se asigure că standardele lor se supun atât legislației naționale cât și celei comunitare și internaționale.
Orice posibilă restricționare trebuie așadar să țină seama de cele menționate anterior și de necesitatea de a nu încălca drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, spre a evita discriminarea de orice fel. Accentul trebuie pus pe convingere și voluntariat și nu pe obligativitate și condiționări negative.
