România a ajuns ruşinea Europei! Ne-am făcut de râs în toată Uniunea Europeană

Romania a pierdut, miercuri, o mare valoare. Draga Olteanu Matei s-a stins din viata dupa ce a fost internata intr-un spital din Iasi. Se pare ca ultimii ani nu au fost deloc usori pentru indragita actrita.
Draga Olteanu Matei era cunoscuta pentru faptul ca era mereu pozitiva si aducea zambetul pe buze cu fiecare aparitie. Dar putina lume a stiut ce se afla, de fapt, in spatele acestor aparente.
De-a lungul vietii, Draga Olteanu Matei a sustinut sute de spectacole si a avut nenumarate aparitii la TV, dar ultimii ani din viata nu au fost deloc usori. Indragita artista si-a pierdut averea in urma unei escocherii puse la cale de o prietena de-a ei, apoi veniturile lunare nu au fost pe masura prestantei.
Potrivit bzi.ro, Draga Olteanu Matei incasa o pensie de 1700 de lei lunar, dar a fost salvata din punct de vedere financiar de indemnizatia de merit pentru bogata cariera artistica primita de la UNITER, in valoare de 2500 de lei.
UNITER este un mare ajutor pentru artistii din Romania. Organizatia profesionala a mai ajutat-o si pe actrita Aimee Iacobescu, care nu mai este printre noi. Draga Olteanu nu s-a plans niciodata de veniturile mici si considera ca alti pensionari din Romania o duc mult mai rau.
Draga Olteanu Matei a murit in noaptea de marti spre miercuri, 18 noiembrie 2020. Marea actrita a ajuns vineri, 13 noiembrie, la Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi, cu o hemoragie digestiva superioara. Dupa o transfuzie de sange, se stabilizare, ba chiar a vorbit cu medicii. Le-a explicat inclusiv tot istoricul ei medical.
Regiunea Transilvania este inclusă în lista National Geographic a destinaţiilor de vacanţă pentru familie în 2021.
Lista anuală a destinaţiilor, lansată marţi, cuprinde cinci categorii: sustenabilitate, familie, natură, aventură şi cultură. Ea serveşte drept sursă de inspiraţie pentru viitoare călătorii, având în vedere situaţia incertă provocată de pandemie.
Lista "Best of the World 2021" oferă 25 de locuri de luat în seamă, selectate de echipa editorială internaţională.
Cititorul va găsi, potrivit National Geographic, poveşti care descriu „succesul în conservare, realizări în prezervare, rezistenţă culturală şi poveşti ale unor comunităţi care înving obstacole intimidante pentru a prospera în ciuda pandemiei”, notează news.ro.
Categoria „sustenabilitate” cuprinde şase destinaţii din Europa, Africa şi Statele Unite - Alonissos (Grecia), Copenhaga (Danemarca), Noua Caledonie (Franţa), Freiburg (Germania), Gabon (Africa Centrală) şi Denver (Colorado, SUA).
În secţiunea „familie” sunt incluse: England Coastal Path (sud-vestul Angliei), Transilvania (România), Space Coast (Florida, SUA), Hortobagy (Ungaria) şi regiunea indigenă din British Columbia (Canada).
Pentru „aventură” au fost alese: Dominica (Caraibe), Svaneti (Georgia), Parcul naţional Los Glaciares (Argentina) şi depresiunea Danakil (Etiopia).
La categoria „natură”: Isle Royale (Michigan, SUA), Yellowknife (Canada), Cerrado savanna (Brazilia) şi Insula Lord Howe (Australia), iar la categoria „cultură”: Guam, New Mexico (SUA), Bitoria-Gasteiz, Alava (Ţara Bascilor, Spania), Gyeongju (Coreea de Sud), Tulsa (Oklahoma, SUA) şi Tonglu (provincia Zhejiang, China).
Despre Transilvania, National Geographic a scris: „descoperirea realului într-un tărâm celebru pentru fantezie”.
„Unul dintre efectele secundare ale lui Dracula - roman al autorului irlandez Bram Stoker - a fost că a transformat Transilvania, o regiune reală a României, într-un tărâm mitic, «un loc blestemat din acest pământ blestemat, unde diavolul şi copiii lui încă merg cu picioare pământeşti», aşa cum a spus scriitorul. Având în vedere că Stoker nu a văzut vreodată locul cu ochii lui, a compilat meşteşugit informaţia pentru romanul lui din 1897 din cărţi scrise de călători britanici”.
Sunt punctate de National Geographic unele lucruri corecte din romanul lui: frigăruile din carne de vită, mămăliga, vinul dulce de Mediaş, portul popular şi amestecul cultural maghiari - saxoni - secui - vlahi.
„Ce a ratat Stoker e că Transilvania ar trebui cunoscută pentru aerul pastoral vechi european”. Clujul şi Braşovul reprezintă baze pentru explorarea Transilvaniei rurale cu pajişti inflorite, castele ca din cărţile cu poveşti şi sate cu străzi pietruite.
Pentru familii, un sejur la o fermă ar putea reprezenta o şansă de deconectare, de a petrece timpul făcând plimbări în căruţa, drumeţii în Munţii Carpaţi şi ajutând la munci din gospodărie.
Farmecul bucolic al Transilvaniei l-a atras şi pe prinţul Charles, a cărui fundaţie finanţează proiecte de protejare a arhitecturii locale.
Adevarul.ro
România are în continuare o problemă uriaşă, raportat la celelalte ţări europene, arată datele biroului european de statistică, Eurostat. Ponderea locuinţelor din România care nu au o toaletă în interior este de peste 10 ori mai mare decât media din UE, România fiind de altfel singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe care nu au toaleta în interior, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În 2019, aproximativ 2% din populaţia Uniunii Europene trăia în locuinţe care nu aveau o toaletă în interior, în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu 3,7% în anul 2010.
România conduce topul statele membre care stau cel mai prost la acest capitol. În ţara noastră, 24,2% din locuitori nu aveau o toaletă în interiorul locuinţei. Suntem urmaţi de Bulgaria (13,7%), Lituania (10%), Letonia (8,7%), Estonia (4,7%) şi Ungaria (3,1%).
Cu toate acestea, România a înregistrat progrese semnificative, ţinând cont că în anul 2010 ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior era de 40,9%.
În contrast, ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior este mai mică de 1% în 19 state membre UE, în frunte cu Suedia (unde este aproape de 0%), urmată de Luxemburg, Malta, Olanda şi Slovenia (toate cu 0,1%) şi Germania (0,2%), scrie Agerpres.
Ziua de 19 noiembrie a fost declarată de ONU Ziua mondială a toaletei, cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,2 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la canalizare în condiţii de siguranţă. Se doreşte, de asemenea, abordarea crizei globale de salubritate, pentru a atinge obiectivul 6 de dezvoltare durabilă (ONU): apă şi canalizare pentru toţi până în 2030, conform https://www.worldtoiletday.info/.
În 2020, Ziua mondială a toaletelor se concentrează pe canalizarea durabilă şi schimbările climatice, în condiţiile în care inundaţiile, seceta şi creşterea nivelului mării ameninţă sistemele de salubrizare – de la toalete la fosele septice până la staţiile de epurare. Toată lumea trebuie să aibă salubritate durabilă, alături de apă curată şi facilităţi de spălare a mâinilor, pentru a ajuta la protejarea şi menţinerea securităţii noastre de sănătate şi la stoparea răspândirii bolilor infecţioase mortale, cum ar fi COVID-19, holera şi febra tifoidă.
Sistemele de canalizare durabile reutilizează, de asemenea, deşeurile pentru a stimula în siguranţă agricultura şi pentru a reduce şi captura emisiile pentru o energie mai ecologică, scrie site-ul https://www.unwater.org/.
În primul rând toţi cei care trăiesc în ţări asemenea Republicii Moldova, state îngenuchiate de corupţie, stăpânite de oligarhi, conduse de servitori obraznici, mitocani şi agresivi, puşi la dispoziţia unor centre de comandă dinăuntru şi din afară. Este un motiv de speranţă pentru cei care au vrut o viaţă civilizată, într-un stat bazat pe reguli şi s-au trezit cu ţara confiscată de bandiţi cu legitimaţie de om politic. Pentru cei care sunt în stradă de luni de zile pentru că regimul le-a furat alegerile.
Este o veste bună pentru România care poate relua relaţiile la un cu totul alt nivel cu Chişinăul. Preşedintele Iohannis va putea merge în prima vizită oficială în Republica Moldova. Şi de aici, reluarea proiectelor normale între două state româneşti.
Ucraina are de ce să se simtă uşurată, pentru că, silită să se apere în estul ţării, are atât de mare nevoie de un alt tip de preşedinte la Chişinău, de altă factură şi de orientare diametral opusă faţă de ceea ce a însemnat Igor Dodon.
Este o veste bună şi pentru Uniunea Eurupeană. Europa a investit mult în Republica Moldova , dar rezultatele au fost mai mult decât o dezamăgire profundă. De la un stat care ar fi trebuit să se apropie de Europa, s-a ajuns la un exemplu al eşecului , al abandonării oricărei tentative de reformă, la un parcurs înapoi către URSS. Victoria Maiei Sandu nu înseamnă schimbarea realităţilor din Republica Moldova peste noapte, dar în fotoliul prezidenţial de la Chişinău va sta un reprezentat al familei politice a Popularilor Europeni, ceea ce, faţă de ce au avut moldovenii până acum, chiar este o schimbare radicală şi peste noapte.
Este o veste bună pentru „lumea liberă" aşa cum se spunea pe vremuri. Prea multe veşti rele au venit în ultimii ani pentru cei care cred în valorile democraţiei. Ascensiunea liderilor populişti, demagogi şi iliberali chiar în sânul lumii libere, acapararea puterii de autocraţi, declanşarea de războaie regionale, dezgheţarea conflictelor locale, competiţia la nivel global, apariţia de noi fracturi şi confruntări între puteri, toate s-au aglomerat cu repeziciune în ultimii ani. Criza provocată de pandemie şi problemele uriaşe pe care le generează au amplificat şi mai mult gradul de incertitudine şi de nesiguranţă la scară planetară.
Într-un asemnea context o victorie a unei femei, într-o ţară mică, săracă şi coruptă, de la o margine de lume, ar părea nesemnificativă. Dar nu este deloc aşa. Maia Sandu demonstrează că se poate şi invers. Se poate ca decenţa şi normalitatea să învingă abuzul şi propaganda. Că votul fiecăruia contează şi că puterea votului nu este un slogan. În Republica Moldova cetăţenii au câştigat în faţa minciunii, au restabilit, în primul rând, adevărul despre ei înşişi, în faţa unui regim care a avut ca scop să le fure totul , inclusiv identitatea.
Literar, această expresie face parte din versetul „Carpe diem, quam minimum credula postero”, în traducere: „Trăiește clipa de azi și fii cât mai puțin încrezător în ziua de mâine” (Ode I, 11, 8). Horațiu.