Zona poartă numele lui Filaret, Mitropolit al Ungrovlahiei la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Parcul Carol I, monument istoric, a fost amenajat între anii 1900 şi 1906, la iniţiativa lui Ion Lahovari, pentru a servi drept spaţiu al Expoziției Generale Române, organizate cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Academicianul Constantin Istrati, a cărui statuie se află în partea dreaptă a aleii centrale, s-a ocupat de această operaţiune.
În această splendidă oază de linişte şi verdeaţă din Capitală, realizată iniţial de peisagistul francez Eduard Redont, se găsesc valoroase monumente istorice.
Impozantul Mausoleu din Parcul Carol a fost construit în perioada anilor 1959-1963, după planurile arhitectului Ovidiu Maitek.
Două sculpturi monumentale, numite Gigantii, se află la întrare în parc, una sculptată de Paciurea, cealaltă de Stork.
Un alt monument este Fântâna Cantacuzino realizată în 1870, în timpul edilului George Grigorie Cantacuzino.
Primul muzeu tehnic din România, aflat de asemenea în incinta parcului, a fost fondat în anul 1909 de către inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului Transportului din Berlin.
Ascunsă printre arbori, Fântâna 1906 din Parcul Carol I este un monument ridicat de Serviciul Minelor şi Carierelor pentru Expoziţia Generală Română din 1906.
Nu departe de aceasta se află Arenele Romane, un teatru de vară cu o capacitate de 5.500 de locuri, ridicat de către arhitectul Leonida Negrescu şi inginerii Elie Radu și George Constantinescu.
În apropierea Parcului se afla Castelul Vlad Ţepes, inaugurat tot în anul de graţie 1906, realizat la sugestia Regelui Carol I, un mare admirator al domnitorului român. Edificiul copiază la o scară mai mică Cetatea Poenari.
De numele Regelui Carol I este legată şi construcţia în stil moldovenesc a Bisericii Schimbarea la Faţă- Bărbătescu Nou, aflată pe strada Cuţitul de Argint.
Pe aceeaşi stradă se află Institutul Astronomic al Academiei Române, instituţie fondată în aprilie 1908.
La intrarea principală în Parcul Carol I se află o impresionată fântână arteziană, numită Fântâna Zodiac. Arhitectul acesteia este Octav Doicescu, iar mozaicurile cu cele 12 semne zodiacale reprezintă opera sculptorului Mac Constantinescu.
La câţiva paşi de Fântâna Zodiac se află, se pare, singura stradă în trepte din Bucuresti, strada Xenofon, veche de peste 200 de ani, cu o lungime de aproximativ 100 de metri. În capătul de sus al acesteia se află rotonda Şuter după numele lui Adolf Şuter, arhitect elveţian, prieten bun al Regelui Carol I. Acesta, sedus de panorama Bucureştiului şi-a ridicat un castel cochet. În prezent, clădirea este hotel de 5 stele.
Regele Carol 1 a făcut o promisiune poporului român încă de la urcarea pe tron: aceea de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea folosi primul drum de fier românesc. Astfel, în toamna anului 1869, primul tren care a plecat din Gara Filaret, l-a avut ca pasager pe însuşi Regele Carol I. Locomotiva se numea Mihai Viteazul.
În clădirea cu o arhitectură în careu formată din parter şi etaj, funcţionează astăzi Autogara Filaret.