Revoluție, lovitură de stat? Un grup preconstituit a coordonat măcelul?

Adevărul.ro informeaza:

Dosarul Revoluţiei, pas în spate: Curtea Supremă cere Parchetului Militar să refacă o parte din rechizitoriu

Astel, judecătorii Curţii Supreme au admis excepţiile invocate de Asociaţia „21 Decembrie 1989", condusă de Doru Mărieş, în Dosarul Revoluţiei (1045/1/2019/a1). 

Reamintim că pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

 

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

 

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

 

 

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii, arată

g4media.ro

. Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

 

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

 

 

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

 

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

 

 

1045/1/2019/a1 - Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de Asocia?ia „21 Decembrie 1989" în calitate de reprezentant al persoanelor vãtãmate Stancu George, Bancilã Elena, Balalau Adriana, succesorii pãrţii civile Vinersar Florin, respectiv Vinersar Elena Georgeta, Vinersar Silviu Alexandru şi Vinersar Mihai Sebastian, inculpaţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, precum şi excepţiile ridicate din oficiu: 1. Constatã neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din data de 05 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare din perspectiva urmãtoarelor aspecte: - în ceea ce priveşte numãrul total al volumelor de urmãrire penalã ce conşin probele relevate de parchet în susţinerea acuzaţiilor aduse inculpaţilor atât sub aspectul laturii penale cât şi al laturii civile şi care, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014; - verificarea sub aspectul legalitãţii şi temeiniciei a actului de sesizare de cãtre procurorul ierarhic superior; - descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea şi analiza mijloacelor de probã, identificarea şi stabilirea identitãţii persoanelor vãtãmate, pãrţilor civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzaţiile aduse fiecãrui inculpat din cauzã; - nelegalitatea „depoziţiilor" persoanelor ascultate în faţa Comisiilor senatoriale şi care au dobândit calitatea de suspecţi/inculpaţi în cauzã; - nelegalitatea administrãrii unor depoziţii de martori/persoane vãtãmate, dupã redeschiderea urmãrii penale în cauzã; - nelegalitatea administrãrii mijloacelor de probã constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorialã privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultã din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivã ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 - 31.12.1989, datate mai 1991. 2. Constatã cã numãrul volumelor de urmãrire penalã înaintate instanţei este de 2995, iar parte din acestea conţin un numãr mai mare de acte de urmãrire penalã decât cele menţionate de parchet. Constatã cã dosarul nr. 200/P/2007 ce are în con?inut un numãr de 234 volume de urmãrire penalã – incluzând şi volumul 163 bis, lipsã fiind volumul cu nr. 174 menţionat în adresa parchetului (renumerotate de instanţã de la nr. 2762 la nr. 2995) -, a fost ataşat prezentului dosar şi îl exclude din ansamblul probator. 3. Exclude din materialul de urmãrire penalã: - actele intitulate „declaraţii" ce conţin relatãrile fãcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei Senatoriale; -Rapoartele întocmite de Comisia Senatorialã privind evenimentele din Decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; -Sinteza aspectelor ce rezultã din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; -punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989; - documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N.; - „Cartea revoluţei române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu; - documentele de arhivã ale Statului Majori General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991. 4. Exclude din materialul probator urmãtoarele acte de urmãrire penalã: - declaraţiile persoanelor vãtãmate: Fãgãdar Emanoil, Petrescu Nicolae din data de 06.06.2008 (filele 15-16, 23-24, vol. 1519), Voina Simona Eleonora din data de 5 iunie 2008 (filele 25-27, vol. 1519), Glogoveţan Gheorghe, Silaghi Andrei, Bîscã Adriana Maria din 05.06.2008 (filele 108-110, 111-112, 113-115 vol. 1519), Muntean Ioan din 7.06.2008, Groza Ioan, Marian Mircea, Culda Dorel din 4 iunie 2008 (filele120 -125, 172-176, vol. 1519), Lazurca Ana din 5 iunie 2008 (filele186-188, vol. 1519), Pal Andrei, Sabãu Simona Maria din 6 iunie 2008 (filele 201 -206,vol. 1519), Cordea Aurel din 4 iunie 2008 (filele 16-18, vol. 1520), Herlea Olimpiu din 5 iunie 2008 (filele 22-24, vol. 1520), Babiţchi Siegfrid Ingo din 6 iunie 2008 (filele 28-30, vol. 1520); - actele intitulate „declaraţii martor" sau „declaraţii" (formular tipizat sau olografe) de la filele 18, 22-24, 29-34, 36, 106, 238, vol. 1506, plicul ce conţine menţiunea „glonţ extras din maşina d-nului Secu Alexandru cu antetul R.S.R. – M.A.I.", fila 41 din vol. 1506, actele intitulate „declaraţii" (olografe sau formular tipizat) de la filele 9-12, 23-36, 102-103, 120-124,141-142,143-149, vol. 1507, actele intitulate „declaraţii" (olografe) - filele 21-24, vol. 1508; - declaraţiile de persoane vãtãmate/pãrţi civile şi succesori ai acestora faţã de care prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a solicitat redeschiderea urmãririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în ceea ce priveşte soluţia de clasare datã în legãturã cu plângerile formulate de mai multe persoane (pct.2 din rechizitoriu), confirmatã prin încheierea nr. 443 din 27 noiembrie 2019, pronunţatã de judecãtorul de camerã preliminarã din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penalã, în dosarul nr. 2705/1/2019; - procesul verbal şi declaraţia persoanei vãtãmate Dragovei Ion, ambele din data de 27 iunie 2018 (filele 102-108, vol. 1907), procesul verbal şi declaraţia pãrţii civile Fecioru ªtefan, ambele din data de 8 august 2018, (filele 121-123 vol. 1908), procesul verbal şi declaraţia persoanei vãtãmate Gorgoş Ion, ambele din data de 8 august 2018 (filele 136-138 vol. 1908), procesul verbal şi declaraţia de martor a numitei Niţã Florica (filele 92-93, vol. 1910), procesul verbal şi declaraţia persoanei vãtãmate Panac Daniela Elena, ambele din data de 3 iulie 2018 (filele 68- 70, vol. 1910), declaraţia pãrţii civile Dãnilã Felicia (filele 12-16, vol. 1906), procesul verbal şi declaraţia de martor a numitului Ciola Hugo Armand din 23 iulie 2018 (filele 110-112, vol. 1906). 5. Ia act cã pãrţile civile Stînea Mircea, Brumar Vasile, Suciu Gheorghe-Vasile, Ban Minodora, Ban Alexandru-Vasile, Ban Florin Iulian, Boantã Iulian, Bragã Cristian Nicolae, Bragã Lucian-Ioan, Bragã Paraschiva, Bustan Aurelia, Bustan Gabriela-Bianca, Cîrstea Marin, Cîrstea Floarea, Chiran Ruxandra, Chircã Adrian, Radu (fostã Cioran) Elena, Cioran Alexandru Victor, Rusch Elena Lacrima, Coca Florica, Coca Marius Ioan, Coman Georgeta, Coman Gheorghe-Iulian, Coman Daniel-Laurenţiu, Coman Daniela, Coman Mihai, Pãtroi (fostã Coman) Elena-ªtefania, Croitoru Maria, Croitoru Tiberius-Daniel, Drãculeţ Elena, Drãculeţ ªerban Cristian, Farcaş Angelica, Farcaş Irina Brânduşa, Farcaş Mihai Viorel, Farcaş Petru Cristian, Gîndilã Gabriel, Ionescu Elena, Ionescu Constantin, Ionescu Rozana, Ionescu Virginia Elena, Ionescu Roxana (fostã Roxana-Constantina), Istrate Ana, Istrate Mihai, Cocoş (fostã Istrate) Magdalena, Cristian Florina, ªoşa Mariana, Lodromãnean Diana, Lodromãnean Ioana, Muntean Maria, Muntean Ioan, Neagoe Anişoara, Neagoe Gheorghe, Ghiuriţan Doina, Nemeş Doina Maria, Nemeş Ioan, Niţã Maria, Onişor Ana, Onişor Mihai Lucian, Onişor Viorel-Marius, Onu Anuţa, Pãiş Doina, Pãiş Iancu Vasile, Pãiş Ioan, Radu Maria-Gabriela, Sãrac Victor, Vîju (fostã Severin) Valeria, Severin Cristina-Maria, Stan Ana, Stan Ioan-Severus, Stan Mircea-Ciprian, Stuparu Mariea, Şandor Maria, Bardas (fostã Şandor) Crinuţa, Prunean (fostã Şandor) Olimpia, Vasiliu Elena, Vasiliu Vasilica-Elena, Doca Viorica-Elena, Voicu Maria, Voicu Doru-Augustin, Bud Mircea, Chircã Adrian, Chircã Maria, Comãnici Remus, Cune Costel, Drãgoiu Constantin, Horschager Simon-Sigfried, Mãnişor Romu, Mãrgeanu Adrian Alexandru, Mãrginean Vasile, Mureşan Mircea, Negrilã Ioan, Nuţã Elena, Coza Ioana-Raluca, Albert Narcisa-Elena, Ordean Ioan – prin tutore Ordean Maria-Teodora, Pãltineanu Ioan Liviu, Prie Ioan, Radu Maria, ţigãran Ion, Zelinschi Victoria, Zelinschi Dumitru, Zdîrcu Marius-Adrian, Zdîrcu Sorin-Ioan, Bleahu Dumitru, Brumar Vasile, Comşa Nicolae, Dragomir Constantin, Frântu Ion, Giuran Doina, Henning (fostã Moraru) Adrian Constantin, Lãzureanu Mihai Dan, Manea Mihail, Mateş Ioan, Mureşan Doruţ, Muşeţ Nicolae, Pantin Lucian Ivan, Pãltineanu Ioan Liviu,Smaranda Laurenţiu, Stanciu Valeria, ªionean Ioan, ªoaitã Lucian Radu, Tomuţã Maria, Roman Claudia Maria, ţurloiu Vasile Marcel, Tudor Rodica Emilia, Tudor Mãdãlin-Cristian, Dãnilã Felicia, persoanele vãtãmate Mureşan Mircea, Mãrginean Daniel, Dãscãleanu Vasile, Rus Viorel, Suciu Gheorghe Vasile, şi numiţii Klein Ana Iuliana – succesoare a persoanei vãtãmate Tomuţã Ioan Silvestru, Rittinghaus Maria Luisa – succesoare a persoanei vãtãmate Crãciun Ovidiu, Radu Elena – succesoare a persoanei vãtãmate Radu Dragoş, Bustan Alexandra-Lavinia – succesoare a persoanei vãtãmate Bustan Gheorghe, Chiran Ruxandra -succesoare a persoanei vãtãmate Chiran Petre Silviu, Chiran Iuliana - succesoare a persoanei vãtãmate Chiran Petre Silviu, Rusch Elena Lacrima – succesoare a persoanei vãtãmate Cioran Victor, Gîndilã Ligia - succesoare a persoanei vãtãmate Gîndilã Dan Gheorghe, Hienz Ioan-Wilhelm - succesor al persoanei vãtãmate Hienz Reinhold Wilhelm, Istrate Iacob - succesor al persoanei vãtãmate Istrate Nicolae, Schenk (fostã Muntean) Daniela-Maria  – succesoare a persoanei vãtãmate Muntean Ioan, Roman Cosmin-Ioan – succesor al persoanei vãtãmate Roman Ioan, Sãrac Laurenţiu – succesor al persoanei vãtãmate Sãrac Victor, Vasiliu Daniela – succesoare a persoanei vãtãmate Vasiliu Vasile, Voicu Alin – succesor al persoanei vãtãmate Voicu Nicolae, reprezentate de apãrãtor ales, avocat Briciu Vasile, partea civilã Ştefan Daniela, reprezentatã de apãrãtor ales, avocat Aramã Iurie, în substituire pentru avocat Cojocaru Claudia, pãrţile civile Cîşlaru Niculina, Pletea (fostã Cîşlaru) Luminiţa, Petre (fostã Cîşlaru) Ana-Maria şi Cîşlaru Ionel Sorin, reprezentate de apãrãtor desemnat din oficiu, avocat Dascãlu Costel Adrian, în substituire pentru avocat Gheorghiţã Claudia şi partea civilã Costache Ilie, reprezentatã de apãrãtor desemnat din oficiu, avocat Dascãlu Costel Adrian, au renunţat la cererile şi excepţiile formulate în cauzã. Transmite încheierea motivatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiei Parchetelor Militare, pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. 3 Cod procedurã penalã, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul sã procedeze la remedierea neregularitãţilor actului de sesizare şi sã comunice dacã menţine dispoziţia de trimitere în judecatã a inculpaţilor ori solicitã restituirea cauzei. Cu drept de contestaţie odatã cu încheierea pronunţatã conform art. 346 Cod procedurã penalã. Pronunţatã în camerã de consiliu, azi, 9 octombrie 2020.

Jupoaie-l pe iobag! Statul în palmă, barbă în cot.

Un pacient a câştigat procesul cu spitalul care i-a cerut să-şi plătească operaţia

Plătitor de impozite la sănătate din 2008 şi neapelând la servicii medicale de stat de atunci, Andrei Aron a fost chemat în judecată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj pentru a îşi recupera cheltuiala făcută, cei de acolo invocând că medicul s-ar fi accidentat singur.

La sfârşitul lunii septembrie, doctorul Aron a câştigat la Judecătoria Câmpulung procesul neobişnuit intentat de spitalul din Cluj. Argumentul principal a fost cel că legea invocată de către spitalul din Cluj nu mai este constituţională din 2019. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

„În vara lui 2017, eram la Rânca la o competiţie de automobilism. Era o competiţie organizată, cu licenţă, cu viză medicală, absolut tot. Eram concurent în campionatul naţional de viteză în coastă şi am avut un accident. Se mai întâmplă astfel de accidente... Am avut o fractură de coloană de coloană în două locuri. Prima oară m-au transportat la spital la Târgu Jiu, deoarece era în zonă. După aceea am reuşit să găsesc loc la Cluj, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, spital de stat.

Am fost operat, doctorii de acolo au fost foarte profesionişti. A fost o experienţă unică în viaţă la un spital de stat, au fost foarte ok şi serviciile. Am fost operat de către doctorul Maior, care e o somitate în neurochirurgie", spune Andrei Aron.

Medicul stomatolog din Câmpulung spune că nu i s-a cerut vreun ban înainte de operaţia suferită pe 13 iunie 2017, însă „dacă mi-ar fi spus, aş fi plătit fără probleme. Aveam şi cardul de sănătate la mine, am avut şi concediu medical". Nici la externare nu i s-a cerut vreun leu.

Spitalul din Cluj l-a chemat în judecată în luna mai a acestui an, la aproape trei ani de la operaţie, cerându-i suma de 11.258 lei, la care se adaugă dobânda legală începând din 16 iunie 2017, data externării.

În cererea din judecată, cei de la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă au spus că pe 26 octombrie 2017 i-au trimis lui Andrei Aron o notificare de plată prin care i-au solicitat să achite cheltuielile de spitalizare, „în condiţiile în care este vorba de o autoaccidentare". Practic, cei de la spital l-au acuzat că şi-ar fi produs singur accidentarea.

Andrei Aron spune că a primit notificarea de la spital în octombrie 2017, după care şi-a sunat avocatul, care i-a spus: „Nu au cum să îţi ceară aşa ceva". Drept urmare, Andrei Aron nu a răspuns la notificarea spitalului. „Bănuiesc că cei de la Cluj, văzând că a fost un concurs organizat de Federaţia Română de Automobilism, şi-au zis că poate am asigurare. Eu aveam asigurare de concurs. După ce am primit notificarea de plată de la spital în octombrie 2017 am luat legătura cu firma de asigurări şi le-am spus ce mi se cere. Şi cei de la firma de asigurări mi-au spus că doar dacă aş fi plătit eu operaţia şi aş fi avut chitanţă ei mi-ar fi dat banii înapoi", adaugă medicul stomatolog din Câmpulung Muscel.

În cererea de chemare în judecată, cei de la spital au invocat 320 alin. 1 din legea nr. 95/2006, ce preciza că „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată".

Numai că între timp legea s-a schimbat. Prin decizia 818 din 5 decembrie 2019 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial în iunie a.c.), aceasta a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „precum şi daune sănătăţii propriei persoane" din cuprinsul art.320 alin.(1) din Legea nr.95/2006 este neconstituţională. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Prin Decizia nr. 22/ 06.11.2017 în dosarul nr.1440/1/2017 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, în materie civilă a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical de care a beneficiat în cadrul unităţii medicale respective, potrivit legii, în limitele pachetului de bază ori minimal, după caz, în situaţiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau şi-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părţilor".

După cum spune Radu Grajdan, avocatul lui Andrei Aron, „Forma iniţială a art. 320 alin. 1 din legea nr. 95/2006 a fost aberantă. Acum s-a modificat. Când îţi faci rău fără intenţie, e absurd sa plăteşti din buzunar îngrijirile medicale..., cât timp plăteşti CASS-uri..."

„Cei de la spitalul din Cluj au pierdut procesul pe neconstituţionalitatea acestei legi", spune medicul Andrei Aron, care adaugă: „Această experienţă mi-a lăsat gustul realităţii. Eu ştiu că lucrurile sunt în halul ăsta, prost făcute. S-a uitat de drepturile legale ale pacienţilor. Procesul câştigat de mine ar trebui să creeze un precedent ce poate fi de folos şi multor altor pacienţi. Sunt foarte mulţi pacienţi care nu ştiu că au drepturi. Cine se gândeşte că un ditamai spitalul din Cluj acţionează în judecată pe un pacient de la Câmpulung şi nu acţionează în judecată corect? Legea invocată de cei de la spital e neconstituţională din 2019. S-au făcut de râs cei care au făcut acţiunea în instanţă, nu au ştiut că s-a schimbat legea".

Vă mai recomandăm şi:

Medic ortodont: „Copiii se întorc la şcoală cu mai multe probleme dentare“

Medic: „Psihoza în România s-a concentrat mai mult pe internare decât pe Covid"

Dacă războaie convenționale n-or să mai fie de ce cumpărăm armament și tehnică de luptă? Se împovărează un popor pe generații și se dezvoltă țările furnizoare de armament în schimbul unor șepcuțe.

VIDEO Klaus Iohannis: 'Inamicul, de data aceasta, probabil nu mai vine cu tancul, ci cu dezinformarea. Nu o să vină cu arme de foc, ci cu atacuri de tip cyber'

Autor:

Cristi Șelaru, Redactor

Publicat: 07/10/2020 18:44

Actualizat: 07/10/2020 20:42

Sursa foto: Inquam Photos - George Călin

Klaus Iohannis a vorbit despre noua strategie națională de apărare a țării și a pronosticat că Europa nu va mai cunoaște războaiele clasice din secolul trecut, în care au avut loc două războaie mondiale, ci alta va fi modalitatea de atac.

”În CSAT am stabilit o nouă strategie de apărare, o nouă paradigmă. Vechea pleca că în viitor va avea loc un război în Europa. Ea nu mai e de actualitate. Nu credem că în viitorul apropiat vom avea un război de tipul războaielor mondiale pe care le-am avut în secolul 20. Trebuie să ne adaptăm strategia, lucrurile au devenit mult mai complicate. Inamicul, de data aceasta, probabil nu mai vine cu tancul, ci cu dezinformarea. Nu o să vină cu arme de foc, ci cu atacuri de tip cyber. Toate trebuie bine prevenite. Întreaga legislație trebuie modificată. Nu e o noutate.

Citește și: Scandalul momentului în lumea medicală! Adrian Streinu-Cercel și Monica Pop, replici devastatoare pentru președintele Societății ATI, Șerban Bubenek

Acum, încet, dar sigur, ne apropiem de o situație foarte bună. Avem strategia națională, avem banii pregătiți, 2% din PIB, timp de un deceniu, și trebuie finalizată întreaga acțiune cu modernizarea legislației. Aștept ca noul Parlament să se apuce de aceste chestiuni care sunt necesare.”, a spus Klaus Iohannis.

Cât o fi costat tratamentul antiCovid-19 pentru locatarul de la Casa Albă? Pentru prostimea mondială , bolnavă de același virus, se așteaptă aprobări. Câtă nemernicie!

Compania farmaceutică Eli Lilly a solicitat miercuri autorităţii de reglementare în domeniul sănătăţii din SUA să autorizeze în procedură de urgenţă monoterapia sa cu anticorpi pentru tratarea Covid-19, intenţionând că solicite luna viitoare o aprobare similară pentru o terapie combinată, cu două dintre medicamentele sale cu anticorpi, transmite Reuters.

Citește și: BREAKING - RECORD de cazuri noi de Covid-19, în ultimele 24 de ore: 2958

Producătorul de medicamente a anunţat miercuri date pozitive ale unui studiu clinic de fază medie referitor la o terapie combinată cu anticorpi, care a ajutat la reducerea perioadelor de spitalizare şi a vizitelor la urgenţă ale pacienţilor cu Covid-19, informează News.ro.

Datele corespund rezultatelor unui studiu clinic din septembrie, la care a fost testat un tratament unic cu anticorpi numit LY-CoV555.

Mai mulţi producători de medicamente testează tratamente cu anticorpi pentru pacienţii cu Covid-19, obiectivul fiind prevenirea progresiei simptomelor.

Niciunul dintre aceste medicamente nu este autorizat pentru utilizarea în sistem de urgenţă în Statele Unite, dar o combinaţie experimentară a doi anticorpi, aflată în dezvoltare de către Regeneron Pharmaceuticals se află între tratamentele administrare preşedintelui Donald Trump pentru infecţia sa cu Covid-19.

Eli Lilly anticipează ca 100.000 de doze de LY-CoV555 să fie disponibile în octombrie şi aproximativ 1 milion de doze în trimestrul al patrulea. Eli Lilly estimează că va livra 50.000 de doze ale terapiei combinate în trimestrul al patrulea.

Cămășile negre și revoluția. Atacuri teroriste. Marii mutilați.

Pronunţare în Dosarul Revoluţiei. Drama ofiţerului care a rămas infirm: Erau trăgători antrenaţi pentru lupta de gherilă urbană, cu armament care nu exista în dotarea Armatei

În cazul în care cercetarea penală va fi considerată corectă şi completă, dosarul va fi trimis spre judecare. În caz contrar, se va întoarce la procurori. La 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată Dosarul „Revoluţiei din decembrie 1989", în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016. 

 

Căpitanul (r) Costinel Venus Mirea este unul din eroii Revoluţiei române din decembrie 1989. El a fost împuşcat în timp ce se afla în misiune de luptă împotriva a doi terorişti care trăgeau dintr-un bloc asupra civililor şi unităţii sale militare. Unul din cei doi l-a lovit cu un glonţ de calibru sub 6 mm, care l-a lăsat paralizat pe viaţă. Gloanţe de acest tip nu se aflau în dotarea Armatei Române la acea dată. În schimb, le avea Securitatea - după cum o demonstrează procesele verbale găsite recent la CNSAS. Cei pe care îi urmarea ofiţerul erau îmbrăcaţi în combinezoane negre, echipamentul luptătorilor USLA a Securităţii, conform Fundaţiei Gheorghe Ursu. 

 

De 30 de ani, Costinel Mirea se deplasează într-un cărucior. Este unul din puţinii revoluţionari răniţi consideraţi „mari mutilaţi“. Acest lucru însă nu l-a împiedicat să încerce să afle cine l-a împuşcat, lăsându-l invalid pe viaţă. Mai mult: cine au fost autorii crimelor şi atacurilor diversioniste şi din alte oraşe, în urmă cărora au fost ucişi şi răniţi colegi de-ai săi. Vorbind cu aceştia, s-a convins că atacurile au avut peste tot acelaşi tipic cu cele de la Craiova; că au fost plănuite cu minuţie şi executate cu precizie de luptători antrenaţi pentru lupta de gherilă urbană.

 

„Împotriva celor doi terorişti diversionişti îmbrăcaţi în combinezoane negre, pe care îi urmăream în ziua de 24 decembrie 1989, şi care au tras asupra mea în jurul orei 12:00 pe terasă de pe casă liftului de pe blocul 42 de pe Strada Caracal din Craiova. Îmi bazez această plângere pe probatoriul aflat în Dosarul Penal nr. 505/P/1990. Precizez faptul că probele administrate în dosarul 505/P/1990 contrazic teza centrală a Rechizitoriului SPM din această cauză, respectiv că victimele de după 22 decembrie 1989 ar fi rezultat exclusiv din focul fratricid indus de conducerea FSN de atunci. Probele dovedesc că glonţul care m-a rănit, că şi majoritatea focurilor de armă trase în acea perioada asupra unităţii militare unde activăm şi asupra altor militari şi civili au fost trase cu intenţia de a produce victime şi panică în armata şi populaţie, de către trăgători antrenaţi pentru lupta de gherilă urbană, cu un armament special şi sofisticat, care nu există în dotarea Armatei în acea vreme. Probele din dosarul menţionat, pe care le prezint şi analizez în detaliu mai jos, arată că este exclus că în cazul meu, ca de altfel într-un număr considerabil de alte cazuri , să fi fost vorba de foc fratricid. Cel care a tras asupra mea a fost unul din cei doi terorişti în combinezoane negre care trăseseră asupra unităţii noastre militare si pe care i-am urmărit în ziua de 24 decembrie 1989 pe terasa blocului 42 de pa Strada Caracal din Craiova“, explică eroul Revoluţiei.

 

 

Iată un mic fragment din plângerea penală a lui Costinel Mirea 

 

În decembrie 1989 eram locotenent major la unitatea militară 01047 din Craiova (regimentul 26 mecanizat infanterie), comandantul unui pluton TR (militari cu termen redus). Unitatea se află pe partea de sud a străzii Caracal, vizavi de Şcoala Gimnazială nr. 29 Nicolae Romanescu şi de blocurile de 4 etaje 28-30 aflate la numerele 83-87 ale străzii respective. În continuarea acestor blocuri de 4 etaje, la aproximativ 100 de metri direct spre est de unitate se află blocurile turn (de 10 nivele) 41, 42, 43. Adiacent spre sud-est de UM 01047, deci vizavi de blocurile 41-43, se află Spitalul Clinic de Urgenţă Militar "Dr. Ştefan Odobleja" Craiova. În seară zilei de 22 decembrie 1989 a început să se tragă asupra UM 01047 focuri de armă din blocurile turn 41, 42 şi 43, din şcoală gimnazială, şi din blocurile cu patru nivele de vizavi, dar şi din alte laturile de sud şi est.

 

Au fost focuri “diversioniste" pentru motive care ţin de strategia şi tactică militară: - Erau focuri sporadice. Se trăgea în general foc semiautomat, foc cu foc, la intervale de maxim un sfert de oră. - Nu se trăgea de fiecare dată din aceeaşi poziţie. Din unitate se vedea foc la gură ţevii alternativ, uneori de la etajul opt, apoi, peste un sfert de oră, de la etajul 10 sau de la etajul 9 sau de pe bloc. - Focurile continuau astfel până dimineaţă - Nu s-a încercat în nici un moment luarea cu asalt a unităţii, intenţia tragatorilor fiind evident de hărţuială şi de a crea panică între militari.

Exclud posibilitatea că revoluţionari sau alţi militari să fi tras asupra unităţii noastre. Ideea că tragatorii din blocuri ar fi fost colegi de ai noştri din unităţi M.Ap.N., sau revoluţionari care ar fi tras “din greşeală" către unitatea noastră, crezând că trag spre inamici, din cauza “psihozei teroriste" (cum pretinde Rechizitoriul cauzei), nu se susţine faptic: - în Craiova, în acea noapte, revoluţionarii nu erau încă înarmaţi - în noaptea de 22-23 decembrie, nu există încă nici un militar în misiune în acele blocuri; - oricum, aceştia nu ar fi avut nici un motiv să înceapă să tragă asupra colegilor lor.

 

Ca militar, am putut constata pe viu cum atacurile din acele nopţi urmau cu fidelitate “Sfaturilor pentru cei aflaţi la mare" din Scânteia Tineretului din 18 decembrie: focuri sporadice, la “15 minute interval", “când pe o parte, când pe altă", etc. Pentru noi, că ofiţeri, acesta era un atac desfăşurat conform unui plan bine stabilit, iar nu focuri dezordonate rezultate din haosul şi panică induse prin anunţurile de la televiziune.

 

Tocmai datorită pericolului la care s-ar fi expus, pe timpul nopţii nu acţionau patrule militare în acele blocuri; cu atât mai puţin în noaptea de 22-23, când iniţial nu ar fi avut nici un motiv. Că să fie trimise echipe de cercetare ar fi trebuit să ne dea ordin comandantul. Nu s-a dat ordin în acea noapte să plece nimeni din unitate. De altfel, din nici o mărturie din dosar nu rezultă existenţa unor ordine de cercetare în acea noapte în blocurile respective. În 1994, pe baza anchetelor interne şi ale documentelor militare, autorii cărţii “Armata română în revoluţia din decembrie 1989" confirmă acest fapt: s-a deschis foc real şi simulat, de către trăgători necunoscuţi, din apartamentele unor blocuri de locuinţe şi de pe acoperişurile acestora, din Parcul Poporului şi dinspre Şcoala generală nr.29. Pe timpul respingerii acţiunilor diversioniste din 23.12.1989, unităţile sau înregistrat cu 6 răniţi din rândul militarilor . 

Cât despre revoluţionari, aceştia considerau Armata de partea lor.

 

Ulterior, în momentul când au aflat că se trage asupra unităţilor militare, o parte dintre ei au venit în sprijinul acestora. Un simplu raţionament prin eliminare duce la concluzia că în acea noapte, forţe care nu erau ale Armatei române, şi nici revoluţionari înarmaţi, au deschis, cu intenţie, focul asupra unităţilor militare şi a unor civili. Intenţia nu a fost de cucerire, ci de a crea frică, nesiguranţă şi confuzie. De altfel, numărul tragatorilor implicaţi în această lupta de gherilă a fost, conform declaraţiilor şi a altor martori, destul de redus în comparaţie cu numărul forţelor M.Ap.N. Ţinând însă cont că aceste focuri au produs totuşi victime nevinovate, ele au fost, conform definiţiei şi codului penal , atacuri teroriste. De altfel aşa au fost şi numite, pe scară largă şi pe bună dreptate, la vremea respectivă.

 

Ca lider al organizaţiei de revoluţionari răniţi din judeţul Dolj, eroul de la Revoluţie a adunat un solid material probator într-o carte pe care a publicat-o recent: “Vă mulţumim pentru libertate! 1989-2019". Mai mult, el şi-a studiat cu atenţie dosarul întocmit de procurori la începutul anilor ’90. Tot acest material i-a dovedit, în mod covârşitor, că teroriştii diversionişti au existat în carne şi oase. Că mulţi dintre aceştia, nu numai la Craiova, dar şi în intreaga ţară, aveau combinezoane negre (şi nu erau tanchişti, cum au pretins unii procurori). Că aveau arme speciale, care nu existau în dotarea armatei: arme de calibru redus, cu ţeava scurtă şi pat rabatabil, pentru o mai bună disimulare; arme cu dispozitive de ochire pe timp de noapte; unele cu amortizor de zgomot sau ascunzător de flacără la gura ţevii. Adică exact tipul de arme din procesele verbale amintite, pe care Securitatea le-a predat armatei abia pe 4 ianuarie 1990. Cu zeci de mii de gloanţe lipsă. 

 

De aceea, prin

concluziile scrise

pe care vă invităm sa le consultaţi, Costinel Mirea cere restituirea acestui dosar la Parchet pentru completarea urmăririi penale. El ştie că pentru unii, o astfel de decizie ar putea să pară că îndepărtează momentul dreptăţii. Sau că pentru alţii, şansele unei anchete juste, care să-i găsească pe trăgătorii securişti, ar fi minime. Însă Costinel Mirea nu-şi face astfel de calcule. Aşa cum nu ia în considerare nici “daunele morale şi materiale" pe care le-ar primi din partea statului român în cazul unei condamnări grabnice. “Daune" cu atât mai absurde cu cât partea “responsabilă civilmente", în acest moment, este chiar Ministerul Apărării, adică instituţia fără aportul căreia, cel puţin după fuga dictatorului, Revoluţia română din 1989 poate că n-ar fi învins. Ca şi ceilalţi revoluţionari autentici, Costinel Mirea doreşte mai presus de orice, dreptatea. El nu acceptă să se fi jertfit doar pentru nişte “daune morale"; şi cu atât mai puţin, pentru diversiunea juridică care este Rechizitoriul aflat acum în instanţă: o batjocorire a momentului când poporul său s-a ridicat să-şi recâştige libertatea, pe care el însuşi a încercat s-o apere cu arma în mână.

 

Cât despre teroriştii diversionişti care l-au împuşcat,

ofiţerul a formulat o plângere penală

către Procurorul General al României, Gabriela Scutea. Vă invitam să examinaţi şi acest document. Este un probator concludent atât pentru cazul Mirea, cât şi pentru alte victime ale contrarevoluţiei Securităţii din decembrie 1989. Un probator pe care procurorii nu vedem cum ar mai putea să-l ignore.

 

De 30 de ani dezinformarea securistă a lansat "legende" ale Revoluţiei, încercând să mistifice, conform chiar scenariului lui Nicolae Ceauşescu, identitatea teroriştilor diversionişti: turişti ruşi, armata română/DIA, KGB-işti ruşi sau filo-ruşi, etc. Vă invităm să sustineţi, alături de

Fundaţia Gheorghe Ursu

, demersul lui Costinel Venus Mirea. Să cereţi anchetarea şi trimiterea în judecată a celor care, conform concluziilor sale depuse la dosarul Revoluţiei, a probatoriului din plângerea penală pe care a trimis-o Procurorului General şi din cărţile amintite([7],[8]), sunt cei care au tras în noi după 22.

 

Fundaţia Gheorghe Ursu se solidarizează cu Costinel Mirea şi cere pentru el şi pentru ceilalţi mii de eroi care în decembrie ne-au redat libertatea. „Vă invităm la speranţă. Poate că e timpul sa ne mântuim de blazare, cum “atunci ne-am mântuit de frică", după vorba lui Iosif Costinaş, eroul timişorean care a căutat şi el adevărul după 1990.  Să revendicăm dreptatea, pentru acea generaţie de curaj şi sacrificiu, cât mai trăieşte“, spune

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

Adevărul.ro 

Un profesor în calitate de ministru la învățământ este un mincinos notoriu

De ce fuge Monica Anisie de întâlnirea cu vloggerul Selly. "Nu vă e doamnă, aşa, un pic ruşine?"

Vloggerul craiovean, Andrei Şelaru, anunţase pe canalul său de youtube că vineri la ora 15,00 se va întâlni cu Monica Anisie.

„Îi voi cere doamnei ministru să pună bazele unei schimbări reale în educaţie, pentru că ştim că de 30 de ani s-au schimbat doar miniştrii şi companiile care fac manualele...Avem 44% analfabeţi funcţionali, iar dacă nu schimbăm acum direcţia greşită în care ne aflăm o să fie foarte grav, pentru că dintr-o educaţie precară pleacă toate problemele acestei ţări', a fost mesajul lui Selly imediat ce a aflat că Ministrul Edicaţiei a acceptat să fie faţă-n faţa cu el.

    

Dezbaterea urma să fie transmisă live de PRO TV, dar putea fi urmărită şi pe canalul de youtube al vloggerului.

 

Între timp, însă, Monica Anisie s-a răzgândit şi a spus că nu mai vine la întâlnirea cu Selly. "Din cauza cazurilor numeroase de COVID-19, doamna ministru nu poate onora invitaţia de mâine (vineri, 9 octombrie, n.r.). Invitaţia pentru doamna ministru rămâne deschisă după ce situaţia epidemiologică este mai bună, iar cazurile de COVID-19 încep să scadă. De asemenea, pentru că este o emisiune pe teme de educaţie, vă propunem participarea secretarului de stat din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, doamna Mihaela Popa. Vă mulţumim frumos pentru înţelegere", au transmis reprezentanţii Ministerului Educaţiei postului de televiziune PRO TV.

 

Cum a reacţionat Selly când a aflat că Anisie îi trage din nou ţeapă

 

"O să fiu scurt şi la obiect. După ce ieri (miercuri, 7 octombrie) Ministrul Educaţiei, doamna ministru Monica Anisie, le-a confirmat celor de la Pro Tv  că vrea să participe la o dezbatere cu mine, ba chiar a zis că este încântată să ia parte la o astfel de dezbatere, astăzi (joi, 8 octombrie) s-a răzgândit. A spus că, deoarece cresc cazurile de COVID, nu va mai veni şi va trimite în schimb un ministru secretar de stat. Nu vă e doamnă, aşa, un pic ruşine să ne anunţaţi că veniţi şi după aia să ne lăsaţi baltă? Nu e penibil să vă fie frică să vă întâlniţi cu un puşti de 19 ani? Am eu faţă de prost ca să vă cred că motivul real pentru care nu mai veniţi e Covid-ul? Dacă ăsta e cu adevărat motivul, de ce nu facem dezbaterea online? Eu de aici, de la mine de acasă, dumneavoastră de la minister, nu trebuie să ne întâlnim. Şi dacă, într-adevăr e un risc ridicat de Covid, de ce vă trimiteţi secretarul de stat? Adică secretarul de stat să ia Covid-ul, iar dumneavoastră să fiţi în siguranţă. Asta face un lider? Asta înseamnă grija faţă de angajaţii dumneavoastră, persoana care ar fi venit acolo nu s-ar fi expus la aceleaşi riscuri ca şi dumneavoastră?", a întrebat Selly .

 

Vloggerul este convins că nu din cauza Covid-ului nu a mai venit Anisie la întâlnire, ci pentru că-i este teamă. "Am început cu treaba asta ca să nu credeţi vreo secundă că ăsta ar fi motivul real. Cei de la Pro TV au anunţat-o din prima pe doamna Anisie că se vor respecta toate măsurile de siguranţă, distanţarea socială, toată lumea va avea măşti şi aşa mai departe. Deci asta cu Covid-ul e o prostie imensă. Motivul real este că-i este frică de dezbaterea cu mine.Da, ştiu, e penibil să fugi de o discuţie cu un elev după ce ai promis că o să se întâmple. Dar nu e prima oară când îmi iau astfel de ţepe de la doamna Anisie. Cred că mai ţineţi minte, acum câteva luni când m-a invitat la minister ca să discutăm despre reforma educaţională şi s-a răzgândit brusc când a aflat că va fi şi presa la faţa locului", a mai spus Selly pe canalul său de youtube.

 

 

Andrei Şelaru, cunoscut sub numele de Selly, a studiat la Colegiul Fraţii Buzeşti din Craiova, una dintre cele mai bune unităţi  de învăţământ din Oltenia. Anul acesta a susţinut bacalaureatul, iar notele obţinute au fost:  Limba şi Literatura Română – 9.50, Matematică – 9.60, Biologie – 9.70. Media vloggerului a fost de 9.60.

 Craioveanul are 2,83 milioane de abonaţi pe youtube, iar pe instagram a atins deja 1,5 milioane de urmăritori.

 Adevărul.ro 

Nave spion

Mister în Scoția: o navă-spion fără echipaj a eșuat pe o insulă din regiunea bazei submarinelor nucleare britanice

Săptămâna trecută un mic vas fără echipaj a eșuat pe insula stâncoasă Tiree a Scoției, la 100 de mile de baza submarinelor nucleare britanice de la Faslane, scrie Forbes.

Garda de coastă locală n-a reușit până acum să afle cine este proprietarul, dar configurația navei sugerează că se afla într-o misiune secretă.

Nava a fost identificată ca fiind un Wave Glider, model fabricat de compania americană Liquid Robotics, care este capabilă să navigheze mii de mile și este utilizată atât de US Navy și Britainʼs Royal Navy, cât și de alte agenții guvernamentale și cercetători științifici.

Contactat de Forbes, ministerul britanic al apărării a fost inițial nesigur, dar în cele din urmă a emis o declarație. "Nava nu este a noastră", a spus un purtător de cuvânt.

Ministerul nu a putut răspunde nici dacă vasul eșuat ar aparține lui US Navy. US Navy și producătorul Liquid Robotics nu au răspuns la solicitarea de informații.

Cealaltă posibilitate este că nava ar fi o ambarcațiune științifică. Aceasta este improbabilă din cauza configurației neobișnuite a antenelor. Cefas (Centre for Environment, Fisheries and Aquaculture Science), care a utilizat anterior un Wave Glider pentru a monitoriza rezervele de pește din Marea Nordului, a confirmat că nu este al lor. Un Wave Glider păstrează permanent legătura cu operatorul său prin satelit, așa că se știe mereu unde se află. Vehiculul costă spre 250.000 de dolari, iar senzorii pot adăga mult la preț, așa că un operator comercial sau științific l-ar recupera în mod normal cât mai repede.

Unele caracteristici neobișnuite ale acestui Wave Glider sugerează mai degrabă o misiune militară, nu științifică. Una este culoarea cenușie în locul celei galben deschis obișnuite, cu niciun fanion care să-l facă ușor de observat. Nu există lumini de navigație, care sunt obligatorii pe timp de noapte în conformitate cu legile britanice, nici un reflector radar. Fără aceste accesorii vasul care este plat la suprafața apei este foarte dificil de localizat. Aceasta îl face un pericol pentru navigație, deși în aproape orice coliziune micul vas fără echipaj ar fi cel care ar suferi. Aceasta ar putea explica de ce una din antene este ruptă și cum a sfârșit prin a eșua la un țărm. Întrebarea este totuși de ce un asemenea vas ar naviga pe furiș.

Acest Wave Glider nu are senzori deasupra apei, ca majoritatea navelor pentru cercetare ștințifică, ci doar antenă de comunicații. Toți senzorii sunt sub nivelul apei, ca la sonarul remorcat SHARC utilizat pentru detectarea și urmărirea submarinelor și prezentat în exercițiul britanic Unmanned Warrior în 2018.

Identificarea proprietarului este în responsabilitatea lui Receiver of Wreck (Responsabil pentru Epave). Este o instituție guvernamentală cu o veche tradiție. Pe lângă identificarea proprietarului unei nave salvate și asigurarea că recuperatorii sunt recompensați, Receiver of Wreck este responsabilă pentru "Royal Fish" – balene, delfini și sturioni – considerați a fi proprietatea monarhiei după o lege datând din secolul al 14-lea.

Epoca modernă, cu vase fără echipaj și imposibil de detectat, face lucrurile mai complicate decât odinioară, când era suficient să citești un nume pe bord și să scrii o misivă proprietarului. China acordă anual premii pescarilor care aduc ambarcațiuni fără echipaj găsite în apele teritoriale, care sunt considerate a fi "spioni străini". Unele par a fi de fabricație americană și aflate în misiuni de colectare de informații. (Între timp, drone aeriene neidentificate bâzâie desupra instalațiilor nucleare americane).

Poziția insulei Tiree este și ea semnificativă, aflându-se aproape de ruta principală a operațiunilor submarine britanice de la Faslane.

Ca amănunt suplimentar, o sursă solicitată pentru informații despre pluta misterioasă a menționat ceea ce pare a fi un vas similar, în stare mult mai precară, care a eșuat pe o plajă la mai puțin de 100 de mile în largul Irlandei de Nord în septembrie 2019. Și aceea era cenușie și avea o punte goală, cu antene și alte atașamente rupte. A rămas nerevendicată, indicând că proprietarii nu au vrut să se facă cunoscuți.

În acest moment, tot ce se poate spune este că aceste nave nu sunt ale armatei britanice, dar au operat în apele Regatului Unit și au încercat să rămână nedetectate pe când se aflau într-o zonă cu semnificație strategică considerabilă.

Erau oare operate de o agenție americană, cu sau fără știința britanicilor? Sau erau operate de altcineva?

Oasele

Un scriitor mutat la țară

Scriitorul Marius Chivu: „Sunt multe lucruri de luat în calcul dacă vrei să te muți la țară și foarte multe feluri de a te muta la țară"

Foto: Marius Chivu și mama sa

Scriitorul Marius Chivu s-a mutat la țară, la Slătioara… Nu definitiv, doar de ceva vreme, de fapt de cînd cu pandemia. Acolo sunt părinții săi, acolo a locuit bunica lui maternă. Marius i-a renovat casa, imaginile arată că a ieșit tare frumos și recunosc că e ispititoare ideea de a trăi altfel, de a alege satul ca loc în care viața să arate altfel, să se simtă altfel… Am trăit la țară, știu ce spun.

Marius va scoate și un ghid pentru cei care vor să se mute la țară, se numește „Niște orășeni" care își propune să fie de folos celor care aleg formidabila aventură, cum spune el, de a schimba orașul pe sat.

Marius Chivu, ai plecat definitiv și pentru totdeauna din urban?

Nicidecum. Am plecat din cauza pandemiei și pentru o perioadă nedeterminată. N-am suportat gîndul de a sta în izolare în casă, am preferat să stau „izolat" în natură. Al doilea motiv al plecării din oraș fiind suspendarea tuturor proiectelor mele care presupuneau activități cu public, Seratele cu scrisori, lansările și tîrgurile de carte ș.a. Dintr-odată n-am mai avut ce munci în București, iar la țară se anunța primăvara. Am auzit chemarea pămîntului,.. haha...

De ce la Slătioara?

Pentru că aici am fost crescut de bunici, aici mi-am petrecut toate vacanțele pînă la plecarea la facultate (sînt orășean doar prin adopție), aici trăiesc acum părinții mei și tot aici am renovat casa copilăriei transformînd-o într-o casă de vacanță. Întîmplarea face că terminasem lucrările de renovare vara trecută, astfel că pandemia mi-a oferit timpul și tihna de a mă ocupa de micile lucrări de decorațiune interioară rămase: am vopsit și am dat cu grund, am restaurat piese vechi de mobilier, am montat tablouri și păretare, mi-am construit o bibliotecă, am găsit o croitoreasă în sat care mi-a făcut perdele, draperii, huse.

Ce farmec te reține acolo?

Cînd bunica mea maternă a murit acum patru ani, am avut revelația că nu mai am nici un „martor" al copilăriei mele la țară. Casa bunicilor se degradase constant de la moartea bunicului în urmă cu douăzeci de ani, așa că am decis să o salvez și să o transform, modernizînd-o însă folosind tot ce-mi rămăsese de la ei: mobila construită de bunicul tîmplar, preșurile și cuverturile lucrate de bunica la războiul de țesut, ceramica de Horezu, obiectele vechi și uneltele de tîmplărie ale bunicului, lucrurile personale. Nu am aruncat nimic, am regîndit și integrat totul în casa bătrînească a copilăriei însă după gusturile mele de acum. E o casă cu toate dotările moderne, dar are și un aer muzeal.

Însă dincolo de această formă de nostalgie, e vorba și de natură, căci casa se află la poalele unui deal împădurit: văd frecvent căprioare și vulpi, ziua ascult strigătul păsărilor răpitoare, noaptea aud cucuvelele, mănînc fructe și legume din grădină.

Cu o finanțare privată, am adus la Slătioara o echipă de specialiști care au lucrat la un ghid de bune practici pentru mutatul la țară al orășenilor, ghid metodologic pe care îl va putea prelua ca model oricine altcineva din țară care, ca și noi, simte nevoia să dea un impuls repopulării unui sat.

Te cunoști cu primarul, doctorul, preotul?

Îi cunoșteam dinainte aproape pe toți, dar cu această ocazie i-am cunoscut și pe primar (un om harnic, reales de curînd pentru al treilea mandat), pe bibliotecar și, mai ales, pe lăutarul satului, supranumit Paganini, un om extraordinar de talentat, un povestitor uluitor și un mare mucalit.

Sună romantic ce ai făcut tu… Dar cred că în final nu e chiar așa romantic, ai nevoie de medici, de stomatolog, de teatru și librărie, de toate… Cum faci?

Slătioara are un dispensar dotat cu cabinet stomatologic și se construiește acum un mic spital cu fonduri europene. Școala are terenuri de sport cu suprafață artificială, iar în centrul comunei există supermarket, containere de reciclare a plasticului și Wi-Fi gratuit oferit de Primărie. Casa de cultură are două etaje și a fost renovată acum cîțiva ani: conține o sală de expoziție, o bibliotecă cu șase mii de cărți (e-adevărat că fondul este învechit, dar am pornit o campanie personală de primenire apelînd la bunăvoința cîtorva edituri) și o sală de cinema (e-adevărat că proiectorul nu mai există). Cît despre cărți, toate firmele de curierat livrează în zonă. Cum există semnal 4G, accesul la informație/cultură nu este o problemă. Îți răspund acum la întrebări din biblioteca pe care mi-am construit-o separat de casă, într-un fost grajd:)

Sigur că îmi lipsesc concertele, filmele la cinema, tîrgurile de carte ș.cl., dar, cum spuneam, sînt mutat aici doar temporar. Odată ce voi începe să am proiecte care să necesite prezența mea fizică în București, mă voi întoarce.

Locuiești singur? Ce faci toată ziua?

Da, locuiesc singur, împreună cu mîrtanul Mango – părinții mei stau în satul vecin, la cîteva minute de mers cu bicicleta. Ce fac toată ziua? Dacă în primăvară am plantat 30 de mesteceni și o livadă cu 40 de pomi fructiferi, acum mă ocup de culesul merelor, căci a fost un an foarte roditor. Tata are cazan și la iarnă vom face țuică din ele. Săptămîna trecută am scos cartofii (peste o tonă), iar săptămîna viitoare vom culege porumbul, apoi și via. Seara citesc pînă adorm cu mîrtanul pe mine.

Timpul curge altfel acolo?

Pare că e mai lent cînd nu te uiți la ceas, cînd faci totul în funcție de poziția relativă a soarelui, iar telefonul mobil rămîne în casă ore întregi.

Ce mănînci, de cure alimentare ai? Cum te îmbraci toată ziua?

Tata crește găini, rațe, porci, vaci. Deci mănînc ce producem în gospodărie (ouă, carne, lapte și brînză, cartofi, roșii), plus ce cumpăr de la supermarket. Iar de îmbrăcat, mă îmbrac în hainele „retrase" din garderoba mea urbană – tot Zara, Pull and Bear, Bershka sau H&M.

Care sunt momentele speciale ale vieții la țară?

Cred că cele în care te bucuri cel mai mult de natură: cînd mănînci fructe direct din pom, cînd citești la umbră în grădină, dimineața la cafea cînd asculți păsările, cînd apune soarele și aruncă o lumină ireală peste copaci…

Citți interviul integral pe cristinastanciulescu.ro.

Se retrag bolovanii din lista PSD-lui la Consiliul General al Municipiului București

Ciolacu curăță lista Gabrielei Firea pentru Consiliul General. Petre Roman și Dumitru Dragomir nu vor fi consilieri în București

Surse din conducerea PSD au precizat pentru Digi24.ro că propunerile controversate de pe lista PSD pentru Consiliul General al Municipiului București vor fi retrase. Printre cei propuși de Gabriela Firea pe lista CGMB, forțați să renunțe la mandatul câștigat pe 27 septembrie sunt fostul premier Petre Roman și Dumitru Dragomir, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.

De asemenea, de pe lista va fi retras și fostul antrenor al echipei naționale de fotbal, Anghel Iordnăescu. Fostul fotbalist Daniel Pancu și antrenorul Cornel Dinu renunță și ei la mandatul de consilier general.

Lista este „curățată" de conducerea PSD, care vrea să se distanțeze de numele controversate care se regăsesc pe ea. Înainte de alegeri, conducerea centrală a decis să nu se implice în alcătuirea listelor.

Gabriela Firea declara în campania electorală că s-a consultat cu colegii de la PSD București în legătură cu propunerile făcute.

Întrebată dacă faptul că Petre Roman este acuzat de crime împotriva umanității, în dosarul Mineriadei, nu este o problemă, Gabriela Firea a spus că nu este o hotărâre definitivă a instanței.

„Este condamnat, este în pușcărie? La celelalte partide câte persoane sunt? Deocamdată Justiția își face datoria și este bine să se întâmple așa. Nu avem în niciun caz o hotărâre definitivă și irevocabilă. Sunt persoane cărora nu li s-a îngrădit dreptul de a alege și de a fi ales", spunea fostul primar general.

PSD a obținut după votul din 27 septembrie 21 de consilieri generali. La mandatul de consilier va renunța și Gabriela Firea, care candidează pentru un loc în Senat, la alegerile parlamentare din decembrie.

Potrivit datelor oficiale BEM, PSD va avea 21 dintre cele 55 de mandate de consilieri, urmat de USR-PLUS cu 17 mandate, PNL cu 12 mandate şi PMP cu 5 mandate. Partidele de dreapta vor avea majoritate în Consiliu, iar PSD va fi în opoziție.