România plină de bombe

Polițiștii români au descoperit 12.000 de tone de azotat de amoniu depozitate necorespunzător, după tragedia din Beirut

• Cea mai mare parte a cantității de azotat de amoniu a fost descoperită în Portul Constanța.

Aproape 12.000 de tone de azotat de amoniu depozitate necorespunzător au fost descoperite de polițiști. Totul în cadrul unei acțiuni a polițiștilor desfășurată în toată țara, în perioada 27 iulie - 8 septembrie.

Vorbim despre unul dintre cele mai folosite îngrășăminte și unul dintre cele mai periculoase materiale explozibile. De altfel, chimiștii spun că o astfel de substanță este foarte, foarte periculoasă, în special în apropiere de combustibil lichid precum benzina sau motorina.

După tragedia din Beirut, polițiștii români au început o anchetă la nivelul depozitelor pentru a vedea în ce condiții este ținută marfa.

Tare mă tem că s-a născut un avorton după nouă ani de construcții în subsolul Bucureştilor. Vezi fluxul de călători care a scăzut la sub jumătate.

Inaugurarea metroului din Drumul Taberei a amintit bucureștenilor de cele mai bune glume dezvoltate pe seama acestui subiect (Video)

• Lucrările pentru metroul din Drumul Taberei au durat aproape nouă ani.

Un român din Drumul Taberei și-a botezat câinele "Metrou" și acum se plimbă cu Metrou în fiecare seară.

Aşa ar începe legenda magistralei 5. "Metrou" a făcut multe drumuri la ceas de seară în cei nouă ani de când autorităţile se chinuie să scoată la plimbare adevăratul metrou.

Aproape 3.300 de zile au trecut de la semnarea primelor hârtii pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură post decembristă.

Timp suficient pentru ca 16 miniştri ai Transporturilor să promită, iar 200 de mii locuitori din Drumul Taberei să nu creadă şi să facă haz de necaz: "Locuitorii din Drumul Taberei merg la vrăjitoare ca să le ghicească când vor avea metrou".

Probabil nici ele nu au putut citi minţile miniştrilor pentru afla termenul exact. Aşa că, bucureştenii s-au resemnat şi au ajuns la o concluzie: "România ar putea găzdui refugiaţii în tunelurile de metrou din Drumul Taberei, pentru că oricum nu va circula niciodată metroul pe-acolo".

Cu acelaşi umor la purtător, au continuat să spere: "Director de șantier tentat să zidească pe cineva în subteran, pentru a finaliza lucrările la Magistrala de Metrou Drumul Taberei".

Până la urmă, nu a mai fost nevoie de meşterul Manole, iar rugile locuitorilor din zonă au fost ascultate. 15 septembrie a devenit ziua în care Drumul Taberei s-a unit cu Bucureştiul: "Din 15 septembrie se deschide metroul Drumul Taberei. Pentru siguranta călătorilor, pentru o perioadă, trenurile de metrou vor circula doar online".

Că doar e pandemie şi ne-am obişnuit cu toţii să funcţionăm în online. În încheiere, într-o notă puţin mai serioasă, vă spunem că Transfăgărăşanul, Tunelul Canalul Mânecii sau Empire State Building au fost construite în mai puţin timp decât magistrala 5.

Când în Drumul Taberei se dădea, intens, cu bormaşina în subteran, în lume se întâmplau lucruri interesante. Spre exemplu, Rover-ul Curiosity și-a început misiunea pe Marte, a fost obținută prima imagine a unei găuri negre, iar misiunea Kepler a luat sfârșit după mai bine de nouă ani de la lansare.

În plus, au fost lansate cinci filme Star Wars şi toate sezoanele din Game of Thrones.

După nouă ani, saga magistralei 5 se încheie, iar metroul poate deveni chiar obicetiv turistic: "Dragi turişti din Ardeal, acesta este metroul din Drumul Taberei, construit între 2011 şi 2020. - No, binie, dar care-o fo graba?".

Batistuță mănâncă jar. I-a albit părul și face spume la gură. Oare îl mai crede cineva?

Rareș Bogdan: Una din marile noastre păcăleli a fost să credem că Robert Negoiță nu poate fi învins/ Nicușor Dan are 6% peste Gabriela Firea. Nu cred că scandalul de ieri îl va coborî

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat, marți seară, la B1TV, că PNL s-a păcălit atunci când a crezut, din start, că Robert Negoiță nu poate fi învins la Primăria sectorului 3:

"Una din marile noastre păcăleli din campania asta a fost să credem că Robert Negoiță nu poate fi învins. Negoiță are 34-38% în sondaje. Dacă mergeam cu candidat unic, îl spulberam", a declarat Rareș Bogdan.

El a mai transmis că nu crede că scandalul în care este implicat Nicușor Dan de două zile îl va coborî în opțiunile electoratului. Bogdan a a mai spus că Dan a depășit-o pe Gabriela Firea în sondaje și are un avans de 6%:

"Nicușor Dan are 6% peste Gabriela Firea, nu cred că scandalul de ieri și azi îl va coborî pe Nicușor Dan. Noi am fost extrem de raționali și am optat pentru domnia sa, sigur că va conta mobilizarea, prezența la vot, dar Nicușor Dan va câștiga alegerile", a mai spus Rareș Bogdan, marți seară, la B1TV.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Se demisionează și la ambasadori. O știre plină de lapte și miere despre un american fericit

Ambasadorul SUA în Ungaria și-a anunțat demisia

David Corstein, ambasadorul SUA în Ungaria, a anunțat marți că va renunța la funcție începând cu 1 noiembrie.

Acesta a transmis pe site-ul ambasadei că „a fost o onoare și un privilegiu să servesc o țară pe care o iubesc într-o țară pe care am ajuns să o prețuiesc".

Mesajul complet transmis de ambasadorul David Corstein:

„Cu un profund sentiment de mândrie, precum și cu tristețe, i-am informat pe președintele Trump și ministrul de externe Szijjarto că voi renunța la funcția de ambasador al SUA în Ungaria începând cu 1 noiembrie. A fost o onoare și un privilegiu să servesc o țară pe care o iubesc într-o țară pe care am ajuns să o prețuiesc, dar relația noastră bilaterală reprezintă mai mult decât o singură persoană. Lucrând cu întreaga echipă de la Ambasada SUA la Budapesta, atât americani, cât și maghiari, sunt mândru de cât de mult am realizat împreună în consolidarea legăturilor țărilor noastre ca aliați. Deși îmi va fi dor de Ungaria și de toți prietenii și amintirile minunate pe care mi le-am făcut aici, echipa mea de la ambasadă, Ungaria, și poporul maghiar vor rămâne mereu în inima mea".

sursa foto: Facebook US Embassy Budapest

Criza hârtiei igienice în Pandemie la americani. Nu mai au cu ce să se șteargă la popou.

Vremuri crunte: Americanii au început să se aprovizioneze cu hârtie igienică din Mexic

Cererea de hârtie igienică a fost atât de mare în perioada pandemiei încât pentru a putea menţine rafturile pline, o serie de mari lanţuri de magazine din SUA, inclusiv CVS, Piggly Wiggly, Safeway şi 7-Eleven, au început să cumpere mărci din străinătate, în principal din Mexic, transmite AP.

Retailerii spun că în pandemie au fost trebuia să dea dovadă de creativitate şi să înceapă să lucreze cu noi furnizori pentru a putea să pună la dispoziţia cumpărătorilor ceea ce au nevoie. Însă experţii se aşteaptă ca mărcile de hârtie igienică din Mexic şi alte ţări să fie doar o prezenţă temporară, până când producătorii americani vor putea să facă faţă cererii.

Citește și: CTP îl desființează pe Nicușor Dan: Va da o soluție nepripită, îndelung socotită și profund greșită

Americanii utilizează mai multă hârtie igienică decât orice alte ţară, subliniază Patrick Penfield, profesor de logistică la Universitatea Syracuse şi de aceea Mexicul poate să livreze cantităţi mai mari spre SUA. În plus, magazinele americane au apelat la importuri din Mexic şi pentru alte produse în perioada pandemiei, precum dezinfectat de mâini, atunci când în SUA au existat deficienţe în aprovizionare.

Bineînţeles că americanii cumpără produse care sunt fabricate peste tot în lume însă cea mai mare parte a hârtiei igienice pe care o utilizează este "Made in the U.S". Hârtia igienică este un produs ieftin şi ocupă foarte mult spaţiu în camioane şi nave astfel că nu are sens să o imporţi din alte ţări. Însă în perioada pandemiei rafturile cu hârtie igienică s-au golit astfel că unii cumpărători au fost uimiţi să vadă mărci cu care nu erau familiarizaţi, unele venind chiar din Trinidad şi Tobago, scrie agerpres.ro.

Citește și: O primă victorie pentru Liviu Dragnea în justiție. Judecătorii au stabilit că i-a fost încălcat dreptul la muncă în penitenciar

Ericka Dodge, purtătoare de cuvânt la Hannaford, un lanţ de magazine deţinut de grupul Ahold Delhaize, spune că firma a fost nevoită să lucreze cu noi furnizori pentru a putea să se aprovizioneze rapid cu hârtie igienică.

În plus, unii producători americani au încetat să fabrice mai multe feluri de hârtie igienică, precum cele cu mai multe straturi sau cele cu aromă de aloe, pentru a se putea concentra pe modele de bază pe care să se aducă cât mai rapid pe rafturile magazinelor. Însă Ericka Dodge spune că şi modelele mai scumpe încep să revină treptat pe rafturi.

Citește și: Ciolacu: ‘Facem un ultim apel către organele abilitate să se autosesizeze în cazul domnului Nicușor Dan’

Profesorul Patrick Penfield se aşteaptă ca producătorii americani să aibă probleme în a face faţă cererii în următoarele trei până la cinci luni. Unul dintre motive este şi faptul că acum oamenii merg mai mult la toaletă acasă în loc să meargă la birou sau şcoală.

Potrivit firmei de cercetare de piaţă Nielsen, vânzările de hârtie igienică sunt cu 22% mai mari în acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Citește și: Ultim moment! Marcel Ciolacu: ‘Am luat decizia ca PSD să meargă singur la aceste alegeri’ .

Haos, sărăcie, dezinteres total, generații de copii, amărâte

Haosul din Educatie, o bariera in plus pusa de autoritati tinerilor. Profesor: "Ne nenorocim generatiile de copii"

Incapacitatea autoritatilor de a asigura conditiile minime necesare desfasurarii orelor de curs in sistem online, in ceea ce priveste asigurarea unor conexiuni la internet care sa faca posibile aceste ore, in pregatirea cadrelor didactice pentru sustinerea orelor de curs si nu in ultimul rand, lipsa tabletelor si a calculatoarelor pentru copiii din mediile dezavantajate reprezinta o bariera ce va nenoroci generatii intregi, sustin profesorii.

Mai mult, faptul ca autoritatile locale nu respecta dreptul elevilor la burse, unele primarii acordand burse de cativa lei pe luna, reprezinta atat o problema de dreptate sociala, prin incalcarea unui drept fundamental al copiilor - accesul la
educatie

, dar si un dezastru din punct de vedere pragmatic, statul irosind capitalul uman al viitoarelor generatii.

Profesoara Cristina Tunegaru este de parere ca in acest moment haosul din Educatie nenoroceste toate generatiile de copii care se afla pe bancile scolilor, neexistand conditiile necesare pentru desfasurarea unor ore de curs in care elevii sa invete sau sa inteleaga ceva.

"Nu e vorba deloc doar de copiii din mediile rurale, mai sarace. Stim deja, s-a tot vorbit de toata povestea cu conexiunea la internet, cu tabletele care vor veni, sunt toate legende. Vorbim de aceste lucruri de luni de zile si cu toate aceasta nu s-a intamplat absolut nimic. Suntem in momentul in care abia acum unele
scoli

trebuie sa scrie proiecte europene pentru a primi aceste tablete. Imaginati-va cand vor ajunge aceste tablele la copii? Probabil la sfarsitul anului scolar, asta in cel mai bun caz. Vorbim de inca un an pentru copiii acestia din familii dezavantajate, este pur si simplu catastrofal. Copiii acestia vor fi pierduti pentru totdeauna.

Pe de alta parte, sa stiti ca nici copiii din scolile urbane - si vorbim de scoli spre medii, sau chiar bune -, nu au parte de o educatie de calitate. Chiar si scolile acestea, nu au o conexiune buna la internet, deci nu pot sustine ore in sistem hibrid - si stim deja ca sunt cateva mii de scoli in scenariul galben ce trebuie sa sustina ore online. Eu am tinut ore online din martie pana in iunie si stiu cat de greu este sa faci o ora buna. O ora care sa fie accesibila, copiii sa auda ce spui, sa vada ce scrii - nu este asa de usor. Iar din pacate, scolile nu au fost pregatite", a declarat aceasta.
Sistemul hibrid se va dovedi un esec

In opinia profesoarei, sistemul hibrid gandit de catre autoritati se va dovedi un adevarat esec, lucru valabil nu doar pentru scolile din mediul rural sau zonele sarace ale tarii, ci si pentru
licee

bune din Capitala.

"Cred ca sistemul hibrid va fi un esec, ca in perioada urmatoare vom vedea ca nu se pot sustine ore in sistem hibrid. Nu din vina scolilor sau a profesorilor, pur si simplu nu a existat niciun sprijin pentru scoli. Nici de la Ministerul Educatiei, de-a lungul anilor si nici in ultimele sase luni, nici de la Consiliile Locale, adica cei care aveau obligatia sa sprijine scolile cu resursele materiale, sa deschida posturi, sa angajeze oameni. Solutiile se puteau gasi, insa ele trebuiau gandite din timp. In acest moment fiecare scoala carpeste pe ici pe colo cu ce poate.

Va spun, din discutiile cu colegii mei, ca au fost scoli in Bucuresti unde nu s-au putut tine orele in sistem hibrid, unde transmisiunea directa nu s-a putut realiza, chiar si la licee bune nu a existat o conexiune suficient de buna pentru desfasurarea orelor in acest sistem. Deci s-au blocat la primul pas. Nici macar nu mai are rost sa vorbim ca nu exista tablete pentru copii sau
profesori

care nu vor sa-si dea acceptul de a fi filmati, noi ne-am blocat la conexiune. Imaginati-va cati pasi trebuie sa facem pentru a realiza o ora cat de cat decenta, care sa le permita copiilor sa inteleaga ceva, sa invete ceva.

Apoi, cele mai multe scoli care merg in scenariul verde au ales sa reduca durata orelor de curs. Nu se mai fac ore de 50 de minute, ci ore de 30 de minute, de 25 de minute sau chiar ore de 15 minute la anumite discipline. In 30 de minute nu poti sa faci o ora eficienta, chiar daca vorbim de clase de 15-20 de
elevi.

Din pacate, astfel nu facem decat sa ridicam o piedica in fata acestor copii vulnerabili, pentru care scoala e singura speranta, singura sansa sa scape de saracie si sa aiba un viitor mai bun. Nu stiu ce vom face peste doua sau trei saptamani, cand ne vom da seama ca sistemul hibrid nu functioneaza. Vom trece iar cu totii in sistem online unde ni se va cere sa tinem ore pentru care nu am fost pregatiti. Suntem la acelasi nivel la care eram in luna martie. Nu s-a schimbat nimic intre timp.
S-a vorbit de cursuri pregatitoare pentru profesori, care sa ii invete cum sa tina cursuri online

, dar am auzit vorbindu-se doar din partea ministrului Educatiei, a prim-ministrului, dar nu am auzit niciun profesor care sa fi urmat acele
cursuri

. Adevarul este ca nu s-a facut formare reala a profesorilor pentru online. Nu s-a facut absolut nimic. Nici macar nu s-au dat ghiduri despre cum sa faci o ora online eficienta, cum sa-i stimulezi pe copiii aceia", a precizat Cristina Tunegaru.

Aceasta a subliniat ca orele in sistem hibrid, cu o parte din elevi in
clasa

si restul acasa se vor dovedi un adevarat esec in ceea ce priveste calitatea actului educational.

"In schimb, ne asteptam acum ca profesorul, sa zicem ca trecem de toate problemele de ordin tehnic, sa lucreze in acelasi timp cu jumatate de clasa fata in fata si jumatate de clasa acasa. E pur si simplu aberant. Va lucra cu cei din fata lui. Iar copiii care il urmaresc acasa vor avea rolul de spectatori, nu vor fi deloc implicati activ. Asta in situatia ideala in care pot auzi ce se discuta la clasa, pot vedea ce se scrie la tabla. Cand acesti copii se vor intoarce la scoala, profesorul va trebui sa reia lectiile cu ei pentru ca vor avea multe lipsuri acumulate in aceasta pauza", a mai subliniat aceasta.
Burse de ajutor social in valoare de 4,5 lei pe luna

Ministrul Educatiei,
Monica Anisie

, a declarat cu ocazia primei zile de scoala ca peste 87% din elevi au tablete sau laptopuri si pot astfel participa la cursurile online. Dincolo de zecile de mii de elevi despre care autoritatile recunosc astfel ca nu au mijloacele tehnice de a lua parte la orele online, Societatea Academica Romana impreuna cu Avocatul Poporului au atras atentia intr-un raport ca in 2.139 de comune, orase si municipii din Romania (67,22%) nu se acorda niciun tip de burse scolare, iar in alte 863 (27,12%) bursele se acorda doar partial, fiind incalcate in mod sistematic si generalizat prevederile art. 82 din Legea educatiei.

"La nivel national, respecta in mod integral dreptul elevilor la burse scolare doar 180 de autoritati publice locale din 3182 obligate sa acorde burse (5,66%). In unele comune sau orase sunt consilii locale care acorda burse si de la 4-5 lei/luna, valori care nu doar ca nu raspund nevoilor elevilor, ci, mai mult decat atat, reprezinta o lipsa crasa de respect. Cateva exemple graitoare sunt:

-comun Calui (jud. Olt) - bursa de ajutor social in valoare de 4,5 lei/luna;

-comuna Horea (jud. Alba) - bursa de ajutor social in valoare de 7 lei/luna;

-mun. Dragasani (jud. Valcea) - bursa de ajutor social in valoare de 10 lei/luna.

Pe langa faptul ca sunt orfani, sufera de boli grave, sunt navetisti sau traiesc sub limita saraciei, elevii din aceste localitati sunt tratati in mod batjocoritor de niste edili care isi doresc doar sa puncteze faptul ca respecta dreptul la burse scolare", arata raportul SAR.

Reprezentantii SAR au atras atentia asupra faptului ca doar in anul 2018 circa 138.000 de elevi au abandonat scoala si au cerut Guvernului sa aprobe cuantumuri minime pentru aceste burse.

"Neacordarea burselor scolare pentru elevi, drept prevazut de Constitutie si Legea Educatiei, mai ales a celor de ajutor social, are efecte puternice in asigurarea accesului liber la educatie si a unor sanse egale de dezvoltare pentru toti copiii. Conform studiului nostru, 70% dintre autoritatile locale refuza sa le respecte elevilor din medii sociale defavorizate dreptul la burse sociale, din aceasta cauza multi ajungand sa abandoneze scoala. Numai in anul 2018 au parasit sistemul formal de educatie un numar de 138.000 de copii din clasele I-XII si invatamantul profesional. Este enorm, iar primarii care refuza sa le ofere sprijinul pe care Constitutia ii obliga, precum si Guvernul care inchide ochii si intoarce spatele, sunt autorii morali ai tragediei acestor 138.000 de copii.

Totusi, situatia nu este mai buna nici in acele 30% dintre comunele, orasele si municipiile care acorda burse sociale. Sunt locuri in tara unde elevii beneficiaza de burse sociale la niste valori dispretuitoare", a declarat Claudiu Alexandru Manda, Coordonator advocacy, in cadrul Societatii Academice din Romania.
Pandemia doar a facut mai vizibila saracia din mediul rural

"Lipsa unei educatii reale va avea efecte serioase pe termen lung, si ele s-au vazut in migratia din ultimii ani, in saracia care persista in mediul rural. Acum, cu fenomenul prin care trecem, aceasta pandemie, ele au devenit doar mai vizibile. Problemele exista. Nimeni nu crede ca inainte se facea prea multa scoala in mediul rural si dintr-o data acum nu se mai face nimic pentru ca trebuie sa faca pe internet. La tara mergea cine nu putea sa ajunga la oras, era suplinitorul suplinitorului, erau niste copii care veneau din familii atat de sarace care practicau agricultura de sub-existenta - iar scoala, chiar si gratuita, avea astfel costuri de oportunitate pentru unele comunitati atat de ridicate incat nu puteau fi asumate, si atunci nu-i trimiteau pe copii la scoala.

Din pacate aceste lucruri existau si inainte de pandemie. Lipsa educatiei reale, de calitate, diferenta asta teribila, intre mediul rural si cel urban, si intre liceele bune si cele mai putin bune. Liceele bune sunt liceele unde merg copiii care ori au o inteligenta peste medie si au parinti care sunt dispusi sa acopere costurile mai mari asociate cu aceste licee - hai sa luam si auxiliarele alea, hai sa luam si ore la copil etc. Copiii invata unii de la altii, si daca esti intr-un mediu cu copiii care au ceva de invatat acasa, care au niste resurse, vor exista rezultate mai bune. Aceste diferente nu exista insa doar de acum, pandemia aceasta doar le evidentiaza mai mult. Din pacate nu putem avea un
invatamant

cu mult mai grozav decat economia pe care o avem, si nici economia nu poate fi cu mult mai grozava daca invatamantul nu-i bun", a declarat Radu Nechita, conferentiar universitar la Universitatea Babes-Bolyai.

De altfel,
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) sustine, intr-un raport dat publicitatii recent

ca pierderile de invatare de pana acum vor cauza o scadere a veniturilor pe tot parcursul vietii elevilor actuali, scadere ce va creste daca pierderile de invatare vor continua. OECD arata, in raport, ca acestea se vor resimti si in economiile tarilor si atrage atentia: "impactul viitor al pierderilor de invatare trecute si viitoare trebuie luat in considerare cand se decide modelul mixt de invatare la clasa sau de acasa, sau daca ar fi inchise din nou clasele, local sau regional".

Potrivit raportului OECD, cercetarile legate de economia educatiei arata ca fiecare an de scoala determina o crestere medie de circa 7,5-10% a veniturilor obtinute pe tot parcursul vietii de beneficiarul educatiei. "Altfel spus, daca se pierde o treime dintr-un an de invatare, acele venituri ar scadea cu circa 3%."

Masurarea bruta a realizarilor scolare este mai putin importanta decat problema pierderilor de abilitati cognitive ce rezulta din inchiderea scolilor.

"O forta de munca mai putin abila inseamna si rate mai mici de crestere economica la nivel national. Pierderea unei treimi de an de invatare efectiva pentru elevii afectati de inchiderea din prima parte a anului 2020 va determina, pe baza datelor istorice, o scadere a PIB-ului unei tari cu 1,5% in medie, pana la sfarsitul secolului. Daca scolile redeschise (unde vor veni si noi elevi) nu se vor ridica la standardele anterioare pandemiei, impactul asupra bunastarii economice viitoare va fi proportional mai mare", arata documentul citat.

OECD subliniaza ca impactul cel mai puternic se va resimti in randul copiilor deja dezavantajati, ceea ce se va traduce intr-o crestere a inegalitatilor in societate.

Harta alegerilor locale 2020. Lista cu toti candidatii la consiliile judetene si la primariile marilor orase din Romania

Închisoare

Furtul de lemn vine cu închisoare şi cu confiscarea mijlocului de transport folosit

Legea nr. 197/2020, care a modificat radical Codul silvic, a intrat în vigoare la sfârşitul săptămânii trecute. Practic, este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic care vine cu înăsprirea serioasă a regimului anumitor infracţiuni silvice. 

 

Una dintre cele mai importante modificări aduse legislaţiei silvice este extinderea infracţiunilor şi înăsprirea tratamentului penal al unor fapte legate de traficul de material lemnos. Astfel, transportul de lemn, fără documente, va fi considerat infracţiune dacă volumul de material lemnos depăşeşte 10 metri cubi. Fapta va fi încadrată penal indiferent de mijlocul de transport folosit. Pedeapsa pentru o asemenea faptă este amenda sau închisoarea de la şase luni la un an, alături de confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului. De asemenea, foarte important, vor fi confiscate şi mijloacele de transport folosite în astfel de infracţiuni, precum şi orice alte bunuri care au fost utilizate la săvârşirea faptei.

Pănă acum, transportul de material lemnos fără documente era considerat contravenţie şi era pedepsit cu amendă. 

 

 

Legea 197/2020 a introdus un regim penal mai dur şi pentru tăierea, fără drept, de arbori, din fondul forestier naţional, atât proprietate publică, precum şi privată. Astfel, sancţiunea pentru această infracţiune va fi 

închisoarea de la şase luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării infracţiunii. 

Apoi, aceeaşi faptă va fi pedepsită cu închisoare de la un an la trei ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută mai sus şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. 

 

În fine, tăierea, fără drept, de arbori va fi pedepsită cu închisoare de la doi la şapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui petru cub de masă lemnoasă pe picior, la fel, la data constatării infracţiunii.

 

Înainte de modificarea adusă Codului silvic, tăierea ilegală de arbori era considerată infracţiune numai dacă avea loc cu repetiţie, adică după ce aceeaşi persoană era prinsă de mai multe ori că fură masă lemnoasă. 

 

 

Totodată, a fost înăsprit regimul penal al furtului de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale, precum şi al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier naţional. Şi această infracţiune va fi pedepsită tot gradual, în funcţie de cantitatea de material lemnos sustrasă. Astfel, hoţii de lemne vor putea primi închisoare de la şase luni la un an dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. 

 

Dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita de mai sus şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa cu închisoarea este cuprinsă între un an şi trei ani. 

 

În fine, hoţii vor primi închisoare de la doi la şapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă.

 

 

În plus, atât în cazurile de tăieri ilegale de arbori, cât şi în cele de furt de masă lemnoasă doborâtă natural, limitele de pedeapsă vor fi majorate cu jumătate, dacă faptele vor fi comise de o persoană care are asupra ei o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă, dacă fapta a avut loc în timpul nopţii sau dacă infracţiunile au avut loc în păduri situate în arii naturale protejate de interes naţional. De pedepse majorate vor avea parte şi pădurarii care sunt surprinşi că au săvârşit astfel de infracţiuni. 

 

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a explicat că noua reglementare vine şi cu alte modificări ale Codului silvic. „Între altele, tăierile la ras vor fi interzise în rezervaţiile naturale, iar avizul de transport va deveni obligatoriu şi pentru rumeguş, biomasă, coaja arborilor sau orice rest de lemn. Oricum, vom continua să implementăm măsurile pentru protecţia pădurilor şi stoparea tăierilor ilegale, printre care se află noul SUMAL, achiziţia sistemului de monitorizare cu hărţi satelitare, începerea studiului ştiinţific pentru identificarea şi punerea sub protecţie a 40.000 de hectare de păduri virgine şi consolidarea capacităţii gărzilor forestiere", a precizat ministrul Costel Alexe. 

 Adevărul.ro 

14 Septembrie, 2020

Toamna se numara bobocii. Mult succes tuturor elevilor si profesorilor in noul an scolar.

Sanatate parintilor, copiilor, bunicilor si dascalilor !

Cu drag, nepoților

Toxic, intoxicație..... Ce spunea un înaintaș celebru..

„Elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, ci un om care-şi exercită puterile proprii ale inteligenţei”. Cât de actuale sunt observațiile revizorului școlar Eminescu

Auzim foarte des, din gura multora, faptul că suntem contemporani cu Caragiale. Realitatea din jur ne-o confirmă, din păcate, la tot pasul.

Foarte puţini ştiu însă cât de contemporani suntem cu Eminescu... Pe de altă parte azi, din pricini mai mult sau mai puţin conjuncturale, toată lumea pare că se pricepe la politică şi învăţământ, mai nou şi la sănătate.

Mă voi opri în cele ce urmează la problema învăţământului pentru că îmi este familiară şi voi încerca să expun aici nu propriile păreri, care au mai puţină importanţă, ci mă voi folosi de opiniile celei mai strălucite minţi a românilor din secolul al XIX-lea, făcând cel mult unele apropieri cu situaţii ale vremurilor noastre. La final îmi veţi spune dacă vă simţiţi sau nu contemporani cu cel pe care toată naţia îl consideră „poetul nepereche", sintagmă prea des uzitată şi tocmai de aceea ocolită în ultimul timp. Şi sper că veţi conchide că merită să adăstăm mult mai mult asupra textelor didactice şi pedagogice ale lui Eminescu, având poate mai multă reţinere în a ne exprima cu uşurinţă asupra a ceea ce foarte lejer, ca să nu spun neglijent, numim azi „învăţământ", „educaţie" şi vom încerca mai mult să găsim repere reale şi, de ce nu, soluţii, în opiniile omului polivalent care a fost Eminescu. 

Poate vom învăţa să dăm la o parte balastul mai vechi adăugat în anii de dictatură şi cel modern al ultimilor 30 de ani când, din dorinţa de nou cu orice chip, de copiere a nu ştiu ce modele din afară sau din ambiţia de autoimpunere a unor cadre didactice, şcoala românească a fost târâtă tot mai departe de fundamentul şi esenţa sa. Sper să nu se creadă că recomand să ne întoarcem la ceva învechit şi mărturie îmi stă tocmai faptul că până la Spiru Haret, Eminescu a fost mintea care a văzut cel mai clar problemele învăţământului și aș vrea să le aduc aminte acest lucru cititorilor.  

Cei doi ani şi jumătate de revizorat şi profesorat ai lui Eminescu poate vor părea mult prea puţini multora dintre cei ce aud de el în calitate de etalon de competenţă în acest domeniu. Poate, dacă nu luăm în calcul meticulozitatea, răbdarea, pasiunea cu care făcea totul şi mai cu seamă, extraordinara capacitate de analiză şi sinteză cu care aborda orice domeniu în care se implica.

Voi pleca de la definirea rolului şcolii, pe care Eminescu o face într-un studiu intitulat chiar „Educaţie şi învăţământ": „....şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care-şi esercită puterile proprii ale inteligenţei întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte până-n gradul cel mai mare aparatul fizic fie-n vigoare, fie-n îndemânare." Să fim sinceri cu noi şi să vedem în ce măsură acum 150 de ani omul acesta ne spunea adevărul în faţă despre şcoala zilelor noastre. Şi conchidea cu ceea ce cel mai adesea, mulţi dintre noi, furaţi de imaginea exacerbată a propriului ego, uităm să avem în vedere, punându-ne pe noi în prim plan şi nu pe copil: „Caracterul...unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie însuşi profesorul. Odată interesul inteligenţei trezit pentru obiecte, odată simţirile şi judecata deprinse la observaţie, elevul ajunge prin proprie gândire la rezultatele care nu stau în carte."  

Vizitând şi inspectând diverse şcoli din mediul rural al timpului, Eminescu face constatări şi recomandări exacte referitor la unele probleme care seamănă foarte bine cu cele ale zilelor noastre. Astfel, problema frecvenţei elevilor o vede strâns legată de cea a felului în care administraţiile locale sunt preocupate de bunul mers al şcolilor: „Dacă frecvenţa este mică, cauza e a se căuta numai în netrebnicia administraţiei comunale, care priveşte şcoala ca un lucru de prisos, închiriază un local nesuficient, în care pot încăpea abia treizeci de copii, lasă şi acest local descoperit şi în stare proastă, nu cumpără hărţile şi ustensilele necesare şcoalei şi prevede peste tot sume nensemnate în bugetul ei pentru şcoală, încât tot bugetul şcoalei e cât a treia parte din leafa d-lui primar. Voind a cere lămuriri de la d-nul primar în această privinţă, d-nia sa a găsit de cuviinţă de-a se depărta din sat, lăsând pe-un membru al consiliului comunal şi pe-un ajutor de notar în locul său ca să-mi deie lămuririle cuviincioase.", scrie revizorul Eminescu într-un proces-verbal din 24 august 1875. Cât de actuală vi se pare situaţia?!...

După inspecţia şcolii din Totoieşti, conchide găsind doar 15 elevi prezenţi din cei 40 înscrişi: „Răspunsurile mi s-au părut mecanice, încât ar fi de dorit ca învăţământul să aibe mai multă viaţă. Cu deosebire însă, trebuie ca copiii să nu înveţe nimic pe de rost ce n-au priceput pe deplin. Deprinderile gramaticale îndelungate trebuie să precedeze orice definiţie scrisă. Când cetesc copiii ceva, trebuie să se facă luători de seamă la înţelesul celor ce au cetit şi să povestească cu cuvintele lor cuprinsul bucăţilor de lectură." La polul opus se află situaţia de la şcoala din comuna Gropniţa, unde, deşi se aflau doar 12 elevi prezenţi, „cetirea e curgătoare şi logică, adică se cunoaşte că copiii pricep bine ceea ce cetesc. Problemele aritmetice au fost rezolvate cu multă claritate. Cunoştinţele istorice ale copiilor sunt esacte şi pe deplin pricepute de către dânşii." 

Este, de fapt, problema cea mare şi a învăţământului de astăzi, cu elevi care citesc prea puţin, nu ştiu să se exprime cursiv în cuvinte proprii, iar apoi evoluând în acest fel în clase mai mari, cad pradă fie învăţării pe de rost a diferitelor comentarii de texte, (care mai nou, zice-se au dispărut!), fie bombardamentului cu texte necunoscute, multe dintre ele pline cu o imagistică foarte complicată, pe care copiii nu o pot înţelege, vizualiza şi deci explica (fiindcă asta li se cere!), ajungând în cele din urmă fie la a repeta ca papagalii sintagme-model de descâlcire a unor asemenea „imagini artistice", cum au fost învăţaţi la clasă, fie la a se exprima în limbaj propriu dar cu fraze ilogice şi care nu au nicio legătură cu textul de la care s-a plecat. În acest proces sigur vor sfârşi prin a urî literatura şi cititul, în legătură cu care au fost îndrumaţi de la început rău, au ajuns să nu înţeleagă mai nimic dintr-un text citit, adică au devenit ceea ce numim azi „analfabeţi funcţional".

Pentru a nu se ajunge la aşa ceva, Eminescu cerea atunci ca cititul să se facă după cărţi speciale de lectură, recomandând în acest sens la clasa I „Metoda nouă" de Ion Creangă, precum şi cărţi de citire anume editate. Şi extindea recomandările pentru toate clasele, pentru a preîntâmpina pericole mai mari: „Lectura trebuie făcută în toate clasele pe cărţi regulate de citire, iar nu pe manuale de geografie, catehii sau altele. Făcându-se lectura pe asemenea manuale, în genere scrise de autori proşti, c-o ortografie rea şi c-o limbă imposibilă, se-ntâmplă ca copiii, în clasa a treia să citească mai rău decât în întâia, în care au metoda nouă cu limba limpede şi înţeleasă." Cu siguranţă şi aici are dreptate, căci atunci, dar şi acum, fenomenul menţionat este prezent. În ziua de azi, numai cine nu a vrut nu s-a trezit peste noapte autor de manuale regulate sau auxiliare care umplu ghiozdanele copiilor, le deformează coloana şi se hrănesc în chip atroce cu timpul lor, materialele servind cel mai adesea intereselor personale ale cadrelor didactice care-şi dau diferite examane de promovare în carieră sau îşi hrănesc orgoliul adesea fără limite, şi mult prea puţin nevoilor de la clasă ale elevilor.

Privind manualele scolastice ale timpului său Eminescu le mătură pur şi simplu atunci când începe să prezinte manualul lui Creangă, metodele simple şi „umane" ale autorului care ajunge în final „să disciplineze şi nu să siluiască sufletele copiilor".

Astăzi nu ne putem plânge de lipsa cărţilor de pe care copiii pot citi, dar câte corespund cu adevărat particularităţilor de vârstă ale lor, principiu didactic peste care s-a trecut cu tăvălugul indiferenţei de zeci de ani deja, câte nu păcătuiesc fie printr-o tematică inadecvată, fie prin abundenţa de neologisme ori, dimpotrivă de arhaisme. Şi textele acestea fac parte din lectura recomandată, multe din ele apar chiar în paginile manualelor şcolare.

La vremea sa, pentru ca pericolul în care se aflau copiii care nu deprindeau cititul logic să nu devină unul major, Eminescu cerea măsuri radicale, recomandând repetarea anului chiar, mai cu seamă de la clasa I, dacă nu sunt îndeplinite cerinţele de lectură, căci aceasta este menirea clasei I. Spune acest lucru într-un proces-verbal al unei inspecţii făcute în satul Stânca: „Instrucţia am găsit-o slabă. Citirea chiar merge rău în toate clasele. De aceea domnul învăţător nu va mai înainta în clasa a II-a pe nici un elev, care nu va şti a citi perfect, căci aceasta este menirea clasei întâi." Vă amintiţi că ani la rând în România nu a fost permisă repetenţia, mai cu seamă la clasele mici. Aceasta era privită în mod total greşit de către toţi factorii - elevul, părintele, invăţătorul însuşi sau oficialităţile, ca o ruşine sau ca o pedeapsă, nu ca pe o metodă de fixare a unor deprinderi, de ajutorare a copilului în a-şi însuşi tehnica lecturii şi a înţelegerii textului citit sau de a socoti cu mai mare uşurinţă şi de a lucra într-un ritm mai lent, mai potrivit nevoilor lui de moment, fără de care nu va putea progresa mai târziu. Iată rezultatul!.... În anii 80 am fost martora unei scene în care unei profesoare, unic întreţinător de familie, i s-a refuzat completarea catedrei după ce a fost întrebată câţi corijenţi şi repetenţi a lăsat în anul şcolar anterior, inspectorul care o interpela acuzând-o furibund că aceasta nu este calitate a muncii, ci iresponsabilitate!....

Să mai spun că metoda de a vedea astfel lucrurile se mai perpetuează şi astăzi şi este văzută ca normalitate sub pretextul de a nu stresa elevul sau din dorinţa de a raporta un procent cât mai mare de promovabilitate din partea unor şcoli?!... Înţeleg însă conducerile acelor şcoli, cadrele didactice şi chiar părinţii acelor elevi la ce riscuri de stres şi inadaptabilitate la cerinţele societăţii în care vor ajunge peste ani acei copii, îi expun?!...

A nu se crede cumva că Eminescu-i cocoloşea pe dascălii care lucrau fără tragere de inimă sau nu se preocupau mereu de a aduce noul în lecţiile lor lucrând în sprijunul elevilor. Îi dispreţuia clar pe aceia care se comportau „ca nişte somnoroşi fără vocaţiune, care se pun pe carte până ce pot trece vrun concurs, şi după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic şi dictează numai an cu an acelaşi caiet vechi şi unsuros, unor urechi nouă".

Şi pentru că şi atunci, ca şi acum exista moda celor şcoliţi mai multe sau mai puţine zile în alte ţări de soare pline, apoi veniţi în ţară cu gând de schimbare şi căpătuială, poetul nu ezită să-i atace pe împricinaţi: „Orice canalie care a deprins trei buchii franţuzeşti la Paris, aspiră de-a se face aici în ţară cel puţin ministru." La vremea aceea de-abia se încheia perioada etimologismului latinesc şi era tot mai impetuasă influenţa franceză, în limbă şi nu numai. Astăzi influenţele sunt mai numeroase şi adesea la fel de dăunătoare, fiindcă din diverse motive, românii şi-au pierdut simţul măsurii. Mărturie stau în primul rând sutele de neologisme introduse în ultimii 30 de ani în limbă, de cele mai multe ori ca moft, ca modă, deşi aveau corespondenţi suficient de viabili în limba română.

Eminescu avea o gândire sistemică, deşi poate unora le-ar părea simplistă, dar nu recomanda a copleşi elevul cu o multitudine de cunoştinţe, ci urmărea impunerea principiului „non multa, sed multum", cel puţin în învăţământul primar şi secundar (azi, gimnazial), pentru că aceste niveluri sunt în primul rând niveluri de EDUCAŢIE şi apoi de INSTRUCŢIE prin care cunoştinţele trebuie „bine pricepute şi mistuite", ele „limpezesc conştiinţa" şi „regulează întreaga viaţă intelectuală"... Ce facem noi astăzi?!... Bombardăm copilul cu termeni tehnici şi de specialitate de parcă am vrea să scoatem specialişti în diverse domenii de pe băncile şcolii primare sau gimnaziale. Îmi amintesc că am numărat odată, de curiozitate, aproximativ 60 de asemenea termeni de pe o jumătate de pagină a unui manual de geografie de clasa a VI-a.

Mai sunt foarte multe de spus despre cât de actual şi de prezent este Eminescu în zilele noastre. Închei însă cu o definiţie a lui dată cărţii care ar trebui să-i pună pe gânduri pe toţi cei care se gândesc responsabil la viitor: „O carte de citire nu e numai o enciclopedie naţională; ci, dacă e bună şi cu îngrijire lucrată, precum au început a se lucra, ea revarsă în mii de capete aceleaşi cunoştinţe, fără de nici o silă, căci nu se-nvaţă pe de rost; ea inspiră la zeci de mii de cetăţeni viitori aceeaşi iubire pentru trecutul şi brazda pământului lor; ea preface, după o justă observaţie, o masă de indivizi, ce se-ntâmplă a locui pe aceeaşi bucată de pământ, într-un popor ce menţine o ţară." Eminescu credea în viitor. Noi îl putem materializa.

25 proverbe chinezești

Fa-ti timp si citeste-le deoarece pot fi adevarate lectii pentru un viitor frumos si nu numai:

Am facut o selectie cu cele mai bune proverbe si zicale care au fost impartasite de-a lungul generatiilor din China. Fa-ti timp si citeste-le deoarece pot fi adevarate lectii pentru un viitor frumos si nu numai:

1. Cel care întreabă este prost pentru 5 minute, dar cel care nu întreabă rămâne prost pentru totdeauna.

2. Dacă vrei un an de prosperitate, cultivă grâu. Dacă vrei 10 ani de prosperitate, plantează copaci. Dacă vrei 100 de ani de prosperitate, investeşte în oameni.

3. Dacă eşti răbdător într-un moment de mânie vei scăpa de sute de zile de întristare.

4. În loc să blestemi întunericul, mai bine aprinzi o lumânare.

5. Nu poți opri păsările tristeții să îți zboare pe deasupra capului, însă le poți opri să îți rămână în păr.

6. O pasăre cântă nu pentru că are un răspuns, ci pentru că are un cântec.

7. Florile lasă puţin din parfumul lor pe mâna care le dăruieşte.

8. Doar cei ce au parcursul drumul cunosc prăpăstiile.

9. Perlele nu se află pe malul oceanului. Dacă vrei una, trebuie să te scufunzi după ea.

10. Viaţa unui copil este ca o bucată de hârtie pe care fiecare persoană lasă un semn.

11. O bijuterie nu poate fi lustruită fără frecare, nici omul nu se perfecționează fără încercări.

12. Nu vă fie teamă să creşteţi încet, temeţi-vă doar să staţi pe loc.

13. Un bărbat ar trebui să-şi aleagă un prieten care e mai bun decât el însuși. Există o mulțime de cunoștințe în lume, dar foarte puțini prieteni adevărați.

14. Dacă vrei fericire pentru o oră, trage un pui de somn. Dacă vrei fericire o zi, du-te la pescuit. Dacă vrei fericire pentru o lună, căsătoreşte-te.

Dacă vrei fericire pentru un an, moşteneşte o avere. Dacă vrei fericire toată viaţa, ajută-i pe alţii.

15. Trăiește, păstrează-ți calmul. Va veni timpul și florile vor înflori singure.

16. Dacă stai drept, nu te teme de o umbră strâmbă.

17. Dragostea nu este despre posesie, ci despre apreciere.

18. Evenimentele viitoare îşi aruncă umbra înaintea lor.

19. Toate lucrurile sunt dificile înainte să fie uşoare.

20. Dacă te-ai împiedicat și ai căzut nu înseamnă că mergi în direcția greșită.

21. Nu te teme sa mergi incet. Teme-te sa te opresti.

22. Un om intelept isi ia propriile decizii, un ignorant se ia dupa altii.

23. Usa cea mai bine incuiata este cea pe care o putem lasa descuiata.

24. Sufletele mari au vointa, cele slabe doar dorinta.

25. Doar cei ce au parcursul drumul cunosc prapastiile.