Mutat la țară

Revista Sinteza publică un articol care m-a uns pe suflet. Urmăresc cu interes grupul de pe Facebook. Mă inspiră, aflu idei noi despre traiul la țară. Locuim într-un sat prahovean de peste 16 ani cu mici intermitențe pe parcursul iernii când preferăm căldura de la bloc. Administratorul grupului face o serie de constatări privind traiul în comunitățile sătești :

Andy Hertz despre fenomenul „Mutat la țară”, cu peste 100 de mii de fani. Sau cum se transformă „satul” virtual într-unul real

Cu vreo 40 de ani în urmă, Ceaușescu lua decizia să radă satele de pe fața pământului și să le mute la oraș. În mare parte a și reușit. Comunitatea internațională și câțiva dizidenți români au luat atunci atitudine. Case Regale, scriitori, artiști și jurnaliști au strigat: Nu! Unele sate așa s-au salvat. Dar oamenii lor tot au plecat. Statul le oferea o viață mai bună la oraș. Un salariu, apă care „curge din perete”, creșe pentru copii, cofetării și cinematograf. Părea de nerefuzat. Dar n-a trecut mult și o criză alimentară cumplită a lovit țara. Pentru un litru de lapte sau o pâine oamenii își dădeau în cap. Cei rămași la sate, sleiți de puteri, de munca istovitoare în CAP-uri, prost plătită, obligați să predea anual la stat ouă, carne, lapte, lână, miere și cam tot ce aveau, au fost nevoiți să-i ajute, tot ei, pe cei mutați în blocurile comuniste. Cărau mâncare, papornițe cu de toate, spre rudele de la oraș, că doar nu era să-i lase să sufere de foame. România în felul acesta supraviețuia. Se știa, dacă nu aveai pe cineva la țară, n-o scoteai la capăt.

Dar acest transfer de oameni și hrană între sat și oraș a lăsat în sufletul românilor un sentiment confuz față de locul de unde au plecat. Putea fi mâncare, dar era frig la țară, nu aveai drum asfaltat, nu aveai apă curentă, uneori nici bec în tavan. Fuga de sat era adânc rânduită în mintea lor. Ca un ritual neîntrerupt, părinții, asemenea lui Ilie Moromete, își conduceau mai departe copiii la gară, îi urcau în tren și-i îndemnau: Du-te și trăiește!

Dar se întâmplă că acum, după aproape o jumătate de veac, ei să facă drumul înapoi. Satul „îmbătrânit și depopulat” începe să renască printr-o mișcare pornită, surprinzător, din spațiul virtual. Din „satul” virtual.

Realitatea virtuală se transformă într-o realitate reală. Nu se știe cum s-a întâmplat treaba aceasta, dar satului românesc se pare că i se mai oferă o șansă. Nu l-au ajutat programele sociale îndelung subfinanțate, experții, academicienii sau politicienii, dar îl ajută exact aceia de la care își luase orice speranță: tinerii plecați prin lume, în marile corporații, în firme și cancelarii, prin marile orașele ale planetei.

Când scriu aceste rânduri, grupul „Mutat la țară. Viața fără ceas” are peste 100.000 de membri. Și crește în continuare. Este o nouă realitate, pe Facebook, care alunecă subversiv pe sub cea veche, fără ca ea, cea din urmă, să realizeze măcar ce i se întâmplă.

Grupul „Mutat la țară – Viața fără ceas” a început cu o pagină pe Facebook, s-a transformat neașteptat de repede într-o comunitate cu peste 100.000 de membri și întreg proiectul însumează peste 50 de grupuri dedicate mutării la țară. Ce-i unește pe acești oameni este dorința și plăcerea de a trăi altfel.

Andy Hertz este fondator al acestei comunități, el însuși „Mutat la țară”, într-un sat din Munții Apuseni. A trăit la Londra o vreme, apoi s-a întors și a decis s-o ia de la capăt, acolo unde îi place. Povestea lui este subiectul unei cărți, chiar cu acest titlu: „Mutat la țară. Viața fără ceas”. Acum se bucură cum a crescut mișcarea aceasta, creează noi proiecte, dă interviuri, luptă pentru nevoile lor. Despre toate acestea am vorbit cu Andy, încercând să descriem împreună un fenomen care poate lua amploare în următorii ani. Iar pandemia s-ar părea că a accelerat lucrurile.

Revista Sinteza vă va prezenta și alte cazuri, tineri care lasă în spate marile orașe și se așază într-o curte de țară, cu laptopul pe masa de sub nuc.

Pentru ei și pentru sat, poate că începe o nouă eră. Despre ce poți face la țară, Andy spune: „Există fonduri EU și cunosc oameni care așa au început. Există locuri de muncă în străinătate pentru a aduna bani pentru un început la țară. Există sate în care se aduce pâine de la 100 km distanță, pentru că nimeni nu deschide o brutărie, o patiserie cu cafea bună, care să funcționeze pentru satele din jur, iar cei care ar putea face asta vor să devină milionari, nu să trăiască în pace. Există joburi online part sau full time. Unii fac traduceri online, tot de la țară, iar alții cresc capre – fermă de capre, nu o capră – două. Alții au cumpărat, cu ajutorul fondurilor, solarii mari. Electricienii, zugravii și instalatorii nu fac față solicitărilor la țară. Apoi, centru after-school la țară, sunt și copii pe aici. Ar fi multe idei...”

---

„Mulți cred încă despre viața la țară că înseamnă numai vacanțe școlare, bătrâni și agricultură, ceea ce este total greșit.”

Sinteza: Dragă Andy, când ai decis că experiența ta poate genera inspirație și pentru alții și ai creat grupul „Mutat la țară”?

Andy Hertz: Nu a fost un moment de decizie, comunitatea „Mutat la țară – Viața fără ceas” a crescut de la sine, cumva ca din flăcările unui foc care arde de sute sau mii de ani. Eu doar am creat locul în care zeci de mii de oameni minunați să se poată întâlni, să poată discuta, să se poată ajuta, atât moral cât și fizic, pentru că au loc și întâlniri locale, vânzări, cunosc oameni care s-au căsătorit după ce s-au cunoscut pe grup. Probabil că exemplul meu a dus la creșterea inițială, apoi bulgărele a început să se rostogolească. Acum e importantă coordonarea, pentru că unde-s mulți apar și probleme. Comunitatea „Mutat la țară – Viața fără ceas” a născut și pui, alte 50 comunități „Mutat la țară”, pe teme de interes și pe județe.

Sinteza: Cum a evoluat de la an la an mișcarea aceasta?

Andy Hertz: Creșterea a fost continuă, ceea ce arată foarte clar că oamenii orașelor simt chemarea către izvoare, către natură și către un mod de viață mai calm și mai liniștit. În ultimul an am început dezvoltarea grupurilor județene care vor deveni utile în plan local, pentru că e foarte interesant și util să-ți cunoști vecinii de județ din zona rurală, să te poți sfătui cu ei și să te întâlnești cu ei. Așa încep colaborările, prieteniile și cine știe mai câte. Ne-am dorit să pornim și proiectul „Cetățile Prieteniei” coordonat de colega mea Bianca Gheorghiu, care a rămas pe stand-by din cauza restricțiilor care se impun în contextual pandemiei. „Cetățile Prieteniei” s-au născut din dorința de a împărtăși experiențele noastre, de a ajuta cu informații și de a ne bucura împreună de viața la țară într-un cadru cât mai viu și natural, în afara internetului, acasă la unii dintre noi.

Sinteza: Cam care este profilul, portretul, celor care se mută la țară și mă refer în special la oamenii activi, nu pensionari.

Andy Hertz: Nu am văzut doi la fel. De la tineri până la pensionari, de la muncitori la artiști, de la oameni plecați din sate până la oameni care revin din străinătate. Cu toții avem în comun dragul pentru viața la țară.

Sinteza: Cum ai descrie tu mișcarea și grupul „Mutat la țară”? Câți membri sunt acum și cam câți dintre ei sunt mutați sau interesați să se mute la țară?

Andy Hertz: Acum comunitatea „Mutat la țară – Viața fără ceas” însumează 93.000 de membri, dar dacă luăm în calcul și celelalte grupuri „Mutat la țară”, trecem de 100.000. E minunat ce se întâmplă! Nu putem face o statistică clară, pentru că nu toți răspund la astfel de chestionare și nu toți sunt activi în aceleași zile online. Ca senzație, fără date certe, pot spune că mai mulți sunt cei care cochetează cu ideea de a se muta la țară, decât cei mutați deja sau reveniți la țară, dar primesc foarte multe mesaje de la oameni care s-au mutat la țară inspirați de comunitatea noastră și mai multe de la cei care caută case sau au nevoie de sfaturi pentru mutare.

Dacă anul trecut grupul „Mutat la țară” avea aproximativ 40.000 de membri, acum numărul lor este mai mult decât dublu. Pe grupul „Mutat la țară” din cei 92.040 de membri, 85.321 au fost activi în ultimele 28 de zile. Tot în ultimele 28 de zile au fost aprobate 10.700 de cereri de înscriere, 2.400 au fost respinse, au avut loc 497.000 de reacții și au fost scrise pe grup 49.100 de comentarii. 

 

Sinteza: Cum funcționează grupul? Descrie-l pe scurt, fă-ne cunoștință cu voi.

Andy Hertz: Secretul este munca zilnică, de ani de zile. Suntem o echipă fantastică! Lucrez în fiecare zi cu oameni minunați care depun eforturi, renunțând de multe ori la timpul lor liber, pentru a păstra armonia și a crește tot ce înseamnă astăzi „Mutat la țară”. Pe toate le facem din drag pentru viața la țară, având convingerea că munca noastră contează. Găsiți echipa noastră pe https://mutatlatara.ro/echipa-noastra/ .

Sinteza:Andy, una dintre cele mai mari probleme ale României, semnalate și de sociologi, este discrepanța dintre oraș și sat. Discrepanță economică, socială, de infrastructură și acces la cultură. Ce ar trebui făcut ca să se reducă aceste decalaje? Tu ce ai face?

Andy Hertz: Ca prim pas, am conceput Grupul „Vrem internet la țară”, care sper să adune cât mai mulți membri. Considerăm conectarea tuturor satelor la internet ca fiind cheia unei viziuni, a unei strategii naționale pentru prezent și viitor, în care fiecare comună, fiecare sat, fiecare cătun, fiecare copil contează! O Românie educată, în care fiecare prunc de la țară are dreptul să afle ce se întâmplă peste deal, peste văi, peste ocean!

Internetul facilitează accesul la informație, la platforme educaționale și de comunicare, activități culturale, târguri, transferuri bancare, cumpărături online și plata facturilor, locuri de muncă. Internetul deschide uși în turism, este cea mai importantă resursă în dezvoltarea afacerilor micilor producători și în valorificarea produselor, înlesnește accesul către proprietățile imobiliare, ridică nivelul de relaționare între oameni, deschide orizonturi nebănuite…

Oamenii satelor nu mai comunică prin porumbelul călător, prin focuri aprinse pe dealuri sau prin tulnic. În 2020 oamenii comunică, se informează, își vând produsele, se ajută, colaborează, iar azi-mâine votează prin internet.

Nu putem trăi cu toţii la țară doar din agricultură, iar cultura, educaţia, micii producători, fermierii, turismul, îmbinate toate cu ajutorul internetului, ar putea relansa România. Nu peste noapte, dar în cel mult 10 ani.

Sinteza: Ce crezi că are mai mare importanță, ce contează mai mult în decizia de a alege un loc în mediul rural: școala, spitalul, internetul, drumul? Care sunt principalele neajunsuri cu care vă confruntați?

Andy Hertz: Mulți oameni trăiesc la țară peste tot în lume, iar faptul că spitalul, școala sau teatrul se află la 10, 20 sau 30 de minute distanță, într-o țară normală asta nu ar însemna o problemă. Atât timp cât accesul și comunicarea există, toate se rezolvă. Există mașini, ambulanțe și microbuze școlare. Din multe sate ajungi mai repede la teatru sau bazin de înot în oraș, decât ajungi de la marginea Bucureștiului până în centru. Mult mai important e ce facem noi, fiecare dintre noi, pentru noi și pentru ceilalți, pentru comunitate și pentru o viață mai bună. Important e să venim la țară cu încredere! Cu cât mai repede vom găsi soluții fiecare dintre noi pentru noi înșine, cu atât va fi mai ușor mai târziu pentru noi și pentru ceilalți. Cu cât mai mulți vom fi, cu cât mai mult și mai ușor vom comunica, cu atât mai bine pentru toți.

„Calitatea vieții pentru unii înseamnă o mașină scumpă, iar pentru alții să mănânce cireșe din pom.”

Sinteza: De ce crezi că mișcarea voastră are succes? Ce corzi sensibile sau ce argumente atinge comunicarea voastră? E puterea exemplului?

Andy Hertz: N-aș putea spune că e mișcarea mea, nici a întregii echipe, ci e mișcarea a zeci de mii de oameni și a multor altora care nu au aflat încă de noi sau noi nu am aflat de ei. În primul rând nu suntem construiți să trăim în cutii de beton, să alergăm de colo colo cu teama de a nu întârzia. Nu suntem făcuți să respirăm fumul mașinilor și să vedem pe geam peretele gri al blocului de peste drum. Suntem construiți să ne trezim dimineața fără ceas, să simțim pământul sub tălpi, să ne bucurăm de viață în mijlocul naturii, să ne creștem copiii într-un mediu curat și pașnic. Trăind la țară nu înseamnă că, lângă o cană de cafea și o felie de tartă cu vișine, dimineața, nu putem munci pe terasa din curte pentru vreo corporație din oraș, nu înseamnă că nu putem dezvolta mici afaceri în mediul rural, nu înseamnă că nu putem deveni fermieri, nu înseamnă cu nu putem face artă, ci dimpotrivă, orice domeniu am alege, și sunt multe posibile, aici costurile sunt mai mici, aici avem mai mult spor, mai mult timp, mai multă energie și mintea ne e mai limpede. Cu siguranță că miile de postări de pe grup dau curaj și altora. Cineva mutat undeva prin Delta Dunării își începea povestea așa: „Credeam că sunt singur până când v-am găsit pe voi!”.

Sinteza: Crezi că perioada de criză pandemică a influențat oamenii în acest sens? Că s-au gândit mai atent la calitatea vieții lor și a locuirii?

Andy Hertz: Cu siguranță că perioada de izolare a accentuat nevoia de spațiu, de hrană curată, de libertate… Calitatea vieții pentru unii înseamnă o mașină scumpă, iar pentru alții să mănânce cireșe din pom. Ce merită menționat este faptul că mulți cred încă despre viața la țară că e numai despre vacanțe școlare, bătrâni și agricultură, ceea ce este total greșit. Astăzi la țară poți avea parte de mai mult confort decât în oraș și chiar mai multă socializare de calitate, dacă există conectare și relaționare. Avem mașini, ne putem oricând vizita între noi. Unii cresc animale, alții lucrează în IT la țară, iar diversitatea este cheia pentru un viitor sustenabil în zona rurală. Astăzi, la țară, noi cei care am venit sau alegem să ne mutăm aici, nu mai vorbim despre spălatul în lighean și wc-ul din fundul curții, ci despre munca productivă și viață frumoasă în condiții potrivite vieții.

Sinteza: Cum vezi viitorul României rurale? Dar al grupului vostru, ce proiecte de viitor aveți?

Andy Hertz: România a avansat în zona rurală și nu mai e cea pe care și-o amintesc cei plecați de aici în urmă cu zeci de ani, asta datorită faptului că suntem în Europa, e clar. S-au asfaltat și s-au deschis multe drumuri la țară, dar mai sunt multe de făcut. Următorul pas este conectarea tuturor și educația. Noi nu putem face în mod voluntar ceea ce ar trebui să facă statul, guvernele, dar suntem tot mai mulți și vom face tot ce ne stă în putere să aducem după noi și alți oameni aici, aproape de natură, pentru a ne putea crește copiii în comunități sănătoase, vesele, educate și puternice! Viața e mai frumoasă aici, acasă, la țară!

DISTRIBUIE ARTICOLUL

AUTOR

REDACTIA

Revistă de cultură și gândire strategică

Poftiți la mare în Grecia! Urlă cățeaua pe plaje.

Sezon turistic de coșmar în Grecia. Plajele preferate de români sunt pustii, restaurantele goale

Începutul sezonului turistic în Grecia este unul foarte trist. Ţara a luptat cu destul de mult succes împotriva pandemiei de COVID, însă mulţi şi-au anulat vacanţele rezervate, speriaţi când au aflat că ar putea fi testataţi pentru coronavirus.

Sau că ar putea aştepta, ore în şir, la singurul punct de trecere a frontierei terestre cu Bulgaria, deschis de autorităţile greceşti. Thassos, una dintre insulele cele mai căutate de români, este aproape pustie zilele acestea.

Nu vă place înghesuiala pe plajă? Aţi vrea să leneviţi la soare şi să auziţi doar susurul valurilor? Fără să vă agaseze gălăgia din jur, sau muzica ce răsună prea tare? Chiar aşa poate arăta, în aceste zile, o vacanţă la Thassos, mai ales în Pefkari, pe coasta de sud a insulei.

Dar visul de linişte şi pace al turistului care fuge de "aglomeraţia socială" este coşmarul proprietarilor de localuri şi pensiuni. La multe dintre acestea este pus lacătul. La fel şi la prăvălii, chiar şi la frigiderele cu îngheţată. Iar puţinele restaurante deschise sunt aproape goale.

Elisavet Hristopoulou, proprietar pensiune: "Trebuie să păstrăm distanţa. Eu sunt obişnuită să îmi îmbrăţişez oaspeţii, îi sărut la sosire pe cei mai mulţi dintre ei. Acum, nu ne apropiem, doar ne salutăm de la distanţă. Şi mi-e greu să mă comport aşa."

De departe, însă, aceasta nu e cea mai mare problemă a doamnei Elsa, proprietară a unei pensiuni cu restaurant. Are timp berechet să admire priveliştea fabuloasă a mării, pentru că, deocamdată, oaspeţii se lasă aşteptaţi.

Elisavet Hristopoulou, proprietar pensiune: "Diferenţa este uriaşă. Abia la sfârşitul lui iunie am început sezonul, altădată începeam din mai, aşa că am pierdut mai bine de o lună. Şi avem prea puţini turişti, puţini în camere, puţini pe plajă. Cred că jumătate, în comparaţie cu ce era anul trecut."

Pe plajă, şezlongurile sunt dezinfectate după fiecare turist. Umbrelele au fost rărite, la patru metri una de alta. Într-un singur loc nu se pot aduna mai mult de şase persoane. Cine nesocoteşte regulile, riscă amenzi care pornesc de la 100 de euro, dar pot ajunge chiar la 5.000 de euro!

La intrarea în restaurante, clienţii sunt obligaţi să-şi cureţe mâinile cu dezinfectant. Iar la o masă nu pot sta mai mult de 6 persoane.

Măcar să se aglomereze, oftează Panayotis, care deţine un hotel şi o tavernă.

Panayotis Houhoulis, proprietar restaurant: "Mulţi oaspeţi care îşi făcuseră rezervări pentru iunie le-au anulat. Aveam rezervată 80% din capacitatea de cazare, pentru iunie, dar 95% dintre cei pe care îi aşteptam şi-au anulat vacanţele. Iunie e o lună pierdută. Acum zece ani Grecia era într-o mare criză financiară şi cu greu am revenit la normal. Speram la un sezon grozav, pentru că am avut multe rezervări în iarnă. Dar a apărut acel inamic invizibil, cu care nu ne putem lupta."

Potrivit estimărilor specialiştilor, veniturile din turism în Grecia ar putea fi, anul acesta, în cel mai bun caz, 30% din veniturile lui 2019.

Guvernul de la Atena a lansat o campanie de informare în privinţa regulilor sanitare pentru pasageri, după ce aeroporturile Greciei, inclusiv cele din insule, s-au redeschis pentru zboruri internaţionale directe.

Grecia primeşte călători din 27 de ţări ale Uniunii Europene şi încă 14 considerate sigure în privinţa nivelului de transmitere a coronavirusului. Însă zborurile directe din Marea Britanie şi Suedia nu vor fi reluate mai devreme de 15 iulie.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

Ce lăsăm urmașilor noștri? Sclavie modernă.

Datoria României crește cu 60.000 de euro pe minut

România împrumută în fiecare zi câte 80 de milioane de euro, fără a lua în calcul și dobânzile suplimentare, reiese din datele oficiale ale Ministerului de Finanțe.

Ministerul Finanțelor a transmis unui parlamentar situația împrumuturilor contractate prin titluri de stat emise pe piața internă și externă, în perioada ianuarie-mai 2020. România s-a împrumutat în perioada menționată cu 31,2 miliarde de lei și cu 6,45 de miliarde de euro. Astfel, în primele cinci luni ale anului, Ministerul Finanțelor a atras împrumuturi în valoare totală de 12,9 miliarde de ei (facsimil jos).

Datoria României a crescut, astfel, în fiecare zi cu câte 84,8 milioane de euro. În fiecare minut, România împrumută 58.936 de euro, la care se adaugă și dobânzile. Datoria României crește astfel cu o rată de 982 de euro pe secundă.

Unde se duc banii?

Împrumuturile sunt contractate pentru finanțarea deficitului bugetar de 6,7% din PIB (de exemplu plata cu investițiile programate, lucrările publice, salariile din sistemul bugetar, ajutoarele sociale), cât și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente în anul 2020.

Cu alte cuvinte, România rostogolește o parte din împrumuturi: ne împrumutăm să plătim datoriile.

Estimarea BNR pentru evoluția PIB-ului este următoarea:

Situația împrumuturilor atrase de România în ianuarie-mai 2020:

 

Acuzațiile de spionaj lovesc puternic Huawei

Huawei a primit o lovitură de la Nokia, iar toată lumea se întreabă cum a fost posibil așa ceva

Autor: Aurelian Mihai 01.07.2020

Suspiciunile de colaborare cu statul chinez pentru înlesnirea activităților de spionaj lovesc dur în business-ul Huawei, gigantul telecom pierzând în favoarea rivalilor Nokia și Ericsson încă un contract valoros.

La fel cum s-a întâmplat și în alte regiuni ale lumii, autoritățile din Singapore au exclus Huawei de pe lista partenerilor pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații 5G, acceptând doar o participare redusă prin furnizarea de echipamente care nu deservesc elemente de importanță critică.

Companiile locale de telefonie mobilă au primit deja aprobări din partea autorității Infocomm Media Development Authority (IMDA) pentru începerea lucrărilor la două rețele 5G cu acoperire națională.

Singapore Telecommunications a declarat că este în discuții cu compania suedeză Ericsson, aceasta urmând să devină principalul furnizor de echipamente pentru infrastructura de comunicații 5G și rețele 5G locale.

Nokia, furnizorul preferat de echipamente 5G

Separat, un grup format de operatorii locali Starhub și M1 a declarat că au ales finlandezii de la Nokia ca partener tehnologic preferat pentru a-și construi rețeaua 5G.

Singtel și joint-venture-ul dintre Starhub și M1 vor construi fiecare câte o rețea 5G autonomă. Este vorba despre infrastructură concepută folosind tehnologii specifice 5G, oferind acoperire pe o suprafață largă folosind cel mai eficient spectru disponibil.

Operațiunea presupune achiziționarea de echipamente scumpe și costuri mari cu instalarea efectivă a acestora pe teren. Extrem de profitabil pentru partenerii selecționați, business-ul este practic ratat pentru Huawei, iar asta în ciuda faptului că tarifele oferite de producătorul chinez sunt printre cele mai mici din industrie.

Toți cei patru operatori telecom din Singapore vor oferi, de asemenea, servicii localizate 5G folosind infrastructura de comunicații nou creată.

Huawei, invitat la negocieri doar de formă

Confirmarea excluderii Huawei din rândul furnizorilor de echipamente 5G vine după ce autoritatea IMDA anunța în luna octombrie că viitoarea infrastructură 5G trebuie să întrunească criterii stricte de performanță, securitate și redundanță. Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Comunicațiilor, din Singapore, autoritățile nu au împiedicat Huawei să participe la construirea rețelei de comunicați 5G, alte companii chineze precum rivalul ZTE fiind de asemenea invitate la negocieri pentru participarea la anumite segmente ale rețelei. Dintre companiile invitate, Nokia a fost selectat drept furnizorul de tehnologie preferat pentru rețeaua locală 5G

Căldură mare

Mort de cancer conform familiei. Mort de COVID-19, oficial. De ce? Citiți articolul din Gândul.ro.

ULUITOR. Familia care a desigilat sicriul unui mort de COVID-19: „Uitaţi, oameni buni, ce legi sunt!”

Soția bărbatului decedat de COVID-19 a fost amendată de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava cu suma de 10.000 de lei. Temeiul amenzii este că femeia nu a respectat măsurile de prevenire a răspândirii virusului. Circa 100 de persoane au luat parte la înmormântarea bărbatului, care a avut loc în oraşul Gura Humorului.

Familia bărbatului decedat din cauza COVID-19 a fost de acord să resigileze sicriul, la solicitarea Poliţiei, şi să îl înmormânteze luni, 30 iunie, chiar în ziua în care a fost ridicat de la morga Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou" din Suceava. Iniţial, familia anunţase că înmormântarea va avea loc pe 2 iulie, cu încălcarea reglementărilor legate de persoanele decedate în urma infecţiei cu SAR-Cov-2, scrie Adevărul.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Suceava, Ionuţ Epureanu, a arătat că rudele nu au fost agresive şi că nu a fost nevoie de o intervenţie în forţă a poliţiştilor de la Serviciul de Acţiuni Speciale, care au fost preventiv la faţa locului.

Potrivit relatărilor, văduva a fost amendată cu suma de 10.000 de lei.

La înmormântarea suceveanului au participat în jur de 100 de persoane. Cinci dintre cei care au luat parte la eveniment au fost obligați de către DSP să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile.

Poliția a deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Conform certificatului de deces, bărbatul avea pneumonie COVID-19, insuficienţă respiratorie severă şi că a murit în urma unui stop-cardiorespirator.

În ciuda celor notate în certificatul de deces, familia bărbatului spune că acesta a decedat din cauza unui cancer pulmonar.

Potrivit Adevărul, unul dintre oamenii care au luat parte la înmormântare a intrat live pe Facebook şi a strigat că bărbatul a murit de cancer şi că acum autorităţile obligă rudele să-l îngroape ca mort de COVID-19, pentru bani.

„Uitaţi ce să întâmplă la noi, în România. A murit de cancer şi ne obligă să-l înmormântăm de COVID ca să ia bani. Uitaţi, oameni buni! Ne obligă să-l îngropăm de COVID şi el a murit de cancer. Uitaţi, oameni buni, ce legi sunt!", a afirmat Marin Suciu. 

La scurt timp după publicare, postarea a fost ștearsă.

Internare cu forța = privare de libertate. Gândul.ro

PANDEMIE. CCR motivează decizia privind internarea obligatorie a pacienţilor Covid-19: Privare de libertate

Judecătorii Curţii Constituţionale au redactat motivarea deciziei potrivit căreia internarea şi carantinarea obligatorie a pacienţilor Covid-19, prin ordin de ministru, sunt neconstituţionale. Judecătorii susțin că aceasta este o „veritabilă privare de libertate".

În document, judecătorii spun că ministrul Sănătăţii a impus noi condiții pentru internare, fapt ce a generat reguli cu „caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat" şi fără să respecte limite. Curtea mai precizează că orice persoană trebuie să se bucure de posibilitatea contestării în justiţie a detenţiei de ordin medical într-un termen scurt, astfel încât, în cazul in care internarea este constatată ca fiind nelegală, ea să poată fi eliberată.

„Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal", spune motivarea.

În privinţa internării cu forţa a unui pacient, CCR atrage atenţia că măsura este în Codul Penal şi în Legea sănătăţii mintale, dar că aceasta este dispusă de judecători.

„Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii", susțin judecătorii CCR.

Legiuitorul trebuie să aibă în vedere că internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a preveni răspândirea unei boli transmisibile şi este necesar să fie reglementate şi alte măsuri mai puţin severe, arată CCR.

„Reglementările Ordinului ministrului sănătăţii nr.414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecţia cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situaţii, ca o veritabilă privare de libertate, precum şi ca o restrângere, implicită, a exerciţiului drepturilor fundamentale prevăzute de art.25 şi art.26 din Constituţie, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislaţiei primare, cu respectarea tuturor condiţiilor constituţionale şi internaţionale în materie", se mai arată în motivare.

Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege a condiţiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care măsura le poate lua şi stabilirea unei proceduri, mai punctează Curtea.

„De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiţie, mai ales atunci când carantina dobândeşte toate caracteristicile unei privări de libertate", se arată în document.

Și noi care nu suntem americani?

The United States has bought nearly the entire world's supply of remdesivir, one of just two drugs proven to treat COVID-19.

The anti-viral drug patented by the US-based Gilead biotech firm is the only one approved by the European Medicines Agency (EMA) to treat patients with the novel coronavirus.

The announcement from the US Department of Health and Human Services (HHS) implies European health authorities may not be able to acquire any supplies until the autumn.

Euronews has contacted EMA and the European Commission for comment.

US authorities secured more than 500,000 treatment courses of the drug through September, which "represents 100 per cent of Gilead's projected production for July (94,200 treatment courses), 90 per cent of production in August (174,900 treatment courses), and 90 per cent of production in September (232,800 treatment courses)," the HHS said in a statement.

Remdesivir has been found to reduce recovery time for hospitalised COVID-19 patients — those with the most severe infections — from 15 to 11 days. The effect was not observed in patients with mild or moderate disease.

• What is Remdesivir, the first drug put forward to treat COVID-19 in Europe?

"To the extent possible, we want to ensure that any American patient who needs remdesivir can get it," HHS Secretary Alex Azar said.

"The Trump administration is doing everything in our power to learn more about life-saving therapeutics for COVID-19 and secure access to these options for the American people," he added.

The US is the most heavily impacted country in the world by the pandemic. As of Tuesday, it had recorded more than 127,000 COVID-related deaths and over 2.6 million confirmed cases.

A sharp surge in infections over the past week has prompted governors in Arizona, California, Florida, and Texas to reimpose lockdown restrictions in their states.

Dr Anthony Fauci, the leading infectious disease expert in the US, also warned on Tuesday that the country's tally of daily new cases could grow to 100,000 if Americans don't start following public health recommendations.

The other drug to have been found to have an effect on COVID-19 patients is dexamethasone, a low-cost, widely-available steroid. Authorised for use in the UK, it reduces the number of deaths in the most severely-impacted patients by up to a third, according to British researchers.

• Coronavirus drug breakthrough: Dexamethasone found to reduce COVID-19 death rate

According to the HHS, a treatment course with Remdesivir requires an average of 6.25 vials of the drug and costs approximately $3,200 (€2,850). The drug has already been approved for use in the US, Japan and the EU.

Washington's approach to remdesivir echoes its strategy towards a potential vaccine.

The German government strongly condemned in March an alleged US attempt to acquire the exclusive rights to a vaccine being developed by CureVac, a pharmaceutical company based in the southwestern Germany city of Tübingen.

In May, the French government reminded home-grown pharmaceutical giant Sanofi that equal access for everyone to the vaccine being developed "is not negotiable" after the company's CEO told US media that Washington would be prioritised.

• Coronavirus vaccine: French pharma giant Sanofi irks Paris with US first for cure comment

Un ungur de nota zece

GEST INEDIT. Un bărbat din Ungaria a ajutat-o pe o româncă pe autostradă. Femeia i-a dat bani, dar acesta vrea să îi înapoieze: „Mi-e rușine, îmi pare rău!”

Un bărbat maghiar a ajutat-o pe o româncă pe o autostradă din Ungaria iar acum vrea să îi înapoieze banii pe care aceasta îi dăduse drept răsplată: „Mi-e rușine! Îmi pare rău". Mesajul bărbatului născut în România, la Oradea, a devenit viral pe Facebook.

Bărbatul, care a primit drept mulțumire petnru ajutor 50 de euro de la româncă, o caută pe aceasta pentru a-i înapoia suma. Acesta susține că îi este rușine că a acceptat recompensa financiară și cere ajutorul comunității online pentru a o găsi deoarece nu știe cum să o contacteze.

Acesta a povestit întreaga întâmplare pe un grup de Facebook destinat românilor din Germania.

Mark Simut a povestit cu miercuri dimineață, la ora 5.30, a văzut o mașină oprită pe M1, în Ungaria, spre Germania, iar lângă mașină o doamnă plângea cu telefonul în mână. Acesta crede că în mașină era și un copil de trei ani.

Bărbatul a ajutat-o pe română și a primis de la aceasta 50 de euro. Însă la cinci ore de la incident, acesta a scris pe Facebook că îi este rușine că a primit banii oferiți și că vrea să îi înapoieze suma.

Mesajul bărbatului a fost distribuit rapid de zeci de români și a primit numeroase comentarii.

„Buna ziua! Astazi dimineata mergeam normal la lucru in Ungaria si la ora 5.30 , la autostrada M1 din Ungaria spre Germania, aproximatv 20 km inainte de Győr , pe banda de interior iera oprite un Ford C-MAX alba (nu cel din poza) cu nr de MA-MO 2 . . 0  (Mannheim?) . Avea pana la roata de dreapta fata , nu avea cauciuc pe genti de loc!!!

Doamna statea langa masina cu telefon in mana si plangea , nimen nu a oprit sa ajute sau se intreaba ce sa-intamplat (inafara de un domn si Eu ) . Dupa ce am coborat di masina am vazut si un copil de aprx. 2,5 ani in spate. Am intrebat (romaneste, ca sunt din Oradea doar ca stau in Ungaria , am fost 99% sigur ca din romania proprietarul masinei ) ce sa intamplat? Spunea ca inceput se trepideaza volanul si a pierdut controlul la masina, a tras volanul pe stanga si a oprit.

Am vazut si urma de apa sub masina….am crezut ca antigel ( nu …era apa de la clima) … domnul respectiv inaintea mea -cu 2-3 minuta a oprit si a sunat la 112 sa cere depanare, a incercat sa vorbeasca -cu doamna….doar nu a reusit….doar cateva cuvinte…. La doamna a fost frica de la depanare ca ei singura cu copil si o-se taxeaza bine-bine! (nici nu ma mir). Am spus ca va ajut cat pot…. am urcat in masina si am condus la partea dreapta , la banda de oprire….

Am verificat masina (sunt mechanic) ….nu ám gasit probleme…nimica…motorul mergea bine…antigel nu curgea…doar cauciucul lipsea…am cautat dupa roata de rezerva, si am gasit cu ceie….doar fara cricet, bine ca am avut eu…am schimbat roata , am facut cateva metri -cu masina….totul iera ok ! Am tras atentie la domna la viteza maxima 80-100 km la ora! Si daca are posibilitate se cumpere cauciuc!

Am primit 50 euro de la domna (nu am cerut) nu stiu de ce am luato…. daca gesesc cumva aici si im da un cont trimit inapoi, mi – rusine pentru ajutor de bun simti, sa iau bani ,im pare rau! Daca cinava recunaste doamna sau familia sau masina va rog sa ne contacteaza pe mine in privat!

Am scris doar se stie si familia domnei ce sa intamplat , si vreau sa stiu si eu ca a-ajuns domna cu bine a casa? Am uitat sa dau/se cer un numar de contact… multumesc daca cititi si dati mai de parte. Va cer scuza pentru greseli care am scris!", scrie Mark în postare.

VELA și grupul său

BOMBA ZILEI: S-a aflat CINE face parte din Grupul de Comunicare Strategică - Marcel Vela COORDONEAZĂ TOT

S-a aflat cel mai bine păzit secret din România. Membrii Grupului de Comunicare Strategică, care comunică informații privind evoluția epidemiei de coronavirus sunt trei foști jurnaliști și un fost jandarm.

"La sfârșitul lunii februarie, când în România a apărut primul caz de infecție cu noul coronavirus, președintele Klaus Iohannis spunea că acest Covid-19 este o simplă răceală și nu trebuie să ne alarmăm. Pe 15 martie se instituie Starea de Urgentă. Însă, potrivit documentelor anexate, Grupul de Comunicare Strategica se înființează pe 3.03.2020, prin dispoziția 524 semnată de Raed Arafat.

Citește și: Directorul Spitalului Colentina ÎL CONTRAZICE pe Horațiu Moldovan: Pacienții cu boli GRAVE ar mai fi trăit 30 de ani dacă nu luau coronavirus

Iată cine sunt cei care, unii plătiți separat printr-o firmă, comunică informațiile și, în perioada stării de urgență, au decis închiderea unor site-uri:

Andi Manciu, consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României și Sorina Coșbuc, consilier al ministrului Vela, fost reporter Realitatea Tv și fostă realizatoare a emisiunii lui Rareș Bogdan. In biroul ei de la MAI, Coșbuc este ajutata de comisar Drăgoi Iulian (din Teleorman, umblă vorba acoperit DGIPI), fost ziarist, adus și susținut de Carmen Dan (ca șef al Serviciului de comunicare strategică din MAI) și de comisarul Cuțurescu Adrian, fost jandarm. Potrivit surselor cristoiublog, aceștia se sfătuiesc cu ministrul Vela înainte să transmită cifrele.

Așa se explică și gafa de marți, când Andi Manciu a trimis, ca de obicei, informațiile la PNL, înainte de a da comunicatul oficial, iar ei l-au pus pe site, după care l-au retras. Comunicatul oficial avea alte cifre decât cele pe care le dăduse PNL", potrivit Cristoiublog.ro.