miercuri, 1 iulie 2020

Internare cu forța = privare de libertate. Gândul.ro

PANDEMIE. CCR motivează decizia privind internarea obligatorie a pacienţilor Covid-19: Privare de libertate

Judecătorii Curţii Constituţionale au redactat motivarea deciziei potrivit căreia internarea şi carantinarea obligatorie a pacienţilor Covid-19, prin ordin de ministru, sunt neconstituţionale. Judecătorii susțin că aceasta este o „veritabilă privare de libertate".

În document, judecătorii spun că ministrul Sănătăţii a impus noi condiții pentru internare, fapt ce a generat reguli cu „caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat" şi fără să respecte limite. Curtea mai precizează că orice persoană trebuie să se bucure de posibilitatea contestării în justiţie a detenţiei de ordin medical într-un termen scurt, astfel încât, în cazul in care internarea este constatată ca fiind nelegală, ea să poată fi eliberată.

„Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal", spune motivarea.

În privinţa internării cu forţa a unui pacient, CCR atrage atenţia că măsura este în Codul Penal şi în Legea sănătăţii mintale, dar că aceasta este dispusă de judecători.

„Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii", susțin judecătorii CCR.

Legiuitorul trebuie să aibă în vedere că internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a preveni răspândirea unei boli transmisibile şi este necesar să fie reglementate şi alte măsuri mai puţin severe, arată CCR.

„Reglementările Ordinului ministrului sănătăţii nr.414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecţia cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situaţii, ca o veritabilă privare de libertate, precum şi ca o restrângere, implicită, a exerciţiului drepturilor fundamentale prevăzute de art.25 şi art.26 din Constituţie, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislaţiei primare, cu respectarea tuturor condiţiilor constituţionale şi internaţionale în materie", se mai arată în motivare.

Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege a condiţiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care măsura le poate lua şi stabilirea unei proceduri, mai punctează Curtea.

„De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiţie, mai ales atunci când carantina dobândeşte toate caracteristicile unei privări de libertate", se arată în document.

Și noi care nu suntem americani?

The United States has bought nearly the entire world's supply of remdesivir, one of just two drugs proven to treat COVID-19.

The anti-viral drug patented by the US-based Gilead biotech firm is the only one approved by the European Medicines Agency (EMA) to treat patients with the novel coronavirus.

The announcement from the US Department of Health and Human Services (HHS) implies European health authorities may not be able to acquire any supplies until the autumn.

Euronews has contacted EMA and the European Commission for comment.

US authorities secured more than 500,000 treatment courses of the drug through September, which "represents 100 per cent of Gilead's projected production for July (94,200 treatment courses), 90 per cent of production in August (174,900 treatment courses), and 90 per cent of production in September (232,800 treatment courses)," the HHS said in a statement.

Remdesivir has been found to reduce recovery time for hospitalised COVID-19 patients — those with the most severe infections — from 15 to 11 days. The effect was not observed in patients with mild or moderate disease.

"To the extent possible, we want to ensure that any American patient who needs remdesivir can get it," HHS Secretary Alex Azar said.

"The Trump administration is doing everything in our power to learn more about life-saving therapeutics for COVID-19 and secure access to these options for the American people," he added.

The US is the most heavily impacted country in the world by the pandemic. As of Tuesday, it had recorded more than 127,000 COVID-related deaths and over 2.6 million confirmed cases.

A sharp surge in infections over the past week has prompted governors in Arizona, California, Florida, and Texas to reimpose lockdown restrictions in their states.

Dr Anthony Fauci, the leading infectious disease expert in the US, also warned on Tuesday that the country's tally of daily new cases could grow to 100,000 if Americans don't start following public health recommendations.

The other drug to have been found to have an effect on COVID-19 patients is dexamethasone, a low-cost, widely-available steroid. Authorised for use in the UK, it reduces the number of deaths in the most severely-impacted patients by up to a third, according to British researchers.

According to the HHS, a treatment course with Remdesivir requires an average of 6.25 vials of the drug and costs approximately $3,200 (€2,850). The drug has already been approved for use in the US, Japan and the EU.

Washington's approach to remdesivir echoes its strategy towards a potential vaccine.

The German government strongly condemned in March an alleged US attempt to acquire the exclusive rights to a vaccine being developed by CureVac, a pharmaceutical company based in the southwestern Germany city of Tübingen.

In May, the French government reminded home-grown pharmaceutical giant Sanofi that equal access for everyone to the vaccine being developed "is not negotiable" after the company's CEO told US media that Washington would be prioritised.

Un ungur de nota zece

GEST INEDIT. Un bărbat din Ungaria a ajutat-o pe o româncă pe autostradă. Femeia i-a dat bani, dar acesta vrea să îi înapoieze: „Mi-e rușine, îmi pare rău!”

Un bărbat maghiar a ajutat-o pe o româncă pe o autostradă din Ungaria iar acum vrea să îi înapoieze banii pe care aceasta îi dăduse drept răsplată: „Mi-e rușine! Îmi pare rău". Mesajul bărbatului născut în România, la Oradea, a devenit viral pe Facebook.

Bărbatul, care a primit drept mulțumire petnru ajutor 50 de euro de la româncă, o caută pe aceasta pentru a-i înapoia suma. Acesta susține că îi este rușine că a acceptat recompensa financiară și cere ajutorul comunității online pentru a o găsi deoarece nu știe cum să o contacteze.

Acesta a povestit întreaga întâmplare pe un grup de Facebook destinat românilor din Germania.

Mark Simut a povestit cu miercuri dimineață, la ora 5.30, a văzut o mașină oprită pe M1, în Ungaria, spre Germania, iar lângă mașină o doamnă plângea cu telefonul în mână. Acesta crede că în mașină era și un copil de trei ani.

Bărbatul a ajutat-o pe română și a primis de la aceasta 50 de euro. Însă la cinci ore de la incident, acesta a scris pe Facebook că îi este rușine că a primit banii oferiți și că vrea să îi înapoieze suma.

Mesajul bărbatului a fost distribuit rapid de zeci de români și a primit numeroase comentarii.

„Buna ziua! Astazi dimineata mergeam normal la lucru in Ungaria si la ora 5.30 , la autostrada M1 din Ungaria spre Germania, aproximatv 20 km inainte de Győr , pe banda de interior iera oprite un Ford C-MAX alba (nu cel din poza) cu nr de MA-MO 2 . . 0  (Mannheim?) . Avea pana la roata de dreapta fata , nu avea cauciuc pe genti de loc!!!

Doamna statea langa masina cu telefon in mana si plangea , nimen nu a oprit sa ajute sau se intreaba ce sa-intamplat (inafara de un domn si Eu ) . Dupa ce am coborat di masina am vazut si un copil de aprx. 2,5 ani in spate. Am intrebat (romaneste, ca sunt din Oradea doar ca stau in Ungaria , am fost 99% sigur ca din romania proprietarul masinei ) ce sa intamplat? Spunea ca inceput se trepideaza volanul si a pierdut controlul la masina, a tras volanul pe stanga si a oprit.

Am vazut si urma de apa sub masina….am crezut ca antigel ( nu …era apa de la clima) … domnul respectiv inaintea mea -cu 2-3 minuta a oprit si a sunat la 112 sa cere depanare, a incercat sa vorbeasca -cu doamna….doar nu a reusit….doar cateva cuvinte…. La doamna a fost frica de la depanare ca ei singura cu copil si o-se taxeaza bine-bine! (nici nu ma mir). Am spus ca va ajut cat pot…. am urcat in masina si am condus la partea dreapta , la banda de oprire….

Am verificat masina (sunt mechanic) ….nu ám gasit probleme…nimica…motorul mergea bine…antigel nu curgea…doar cauciucul lipsea…am cautat dupa roata de rezerva, si am gasit cu ceie….doar fara cricet, bine ca am avut eu…am schimbat roata , am facut cateva metri -cu masina….totul iera ok ! Am tras atentie la domna la viteza maxima 80-100 km la ora! Si daca are posibilitate se cumpere cauciuc!

Am primit 50 euro de la domna (nu am cerut) nu stiu de ce am luato…. daca gesesc cumva aici si im da un cont trimit inapoi, mi – rusine pentru ajutor de bun simti, sa iau bani ,im pare rau! Daca cinava recunaste doamna sau familia sau masina va rog sa ne contacteaza pe mine in privat!

Am scris doar se stie si familia domnei ce sa intamplat , si vreau sa stiu si eu ca a-ajuns domna cu bine a casa? Am uitat sa dau/se cer un numar de contact… multumesc daca cititi si dati mai de parte. Va cer scuza pentru greseli care am scris!", scrie Mark în postare.

VELA și grupul său

BOMBA ZILEI: S-a aflat CINE face parte din Grupul de Comunicare Strategică - Marcel Vela COORDONEAZĂ TOT

S-a aflat cel mai bine păzit secret din România. Membrii Grupului de Comunicare Strategică, care comunică informații privind evoluția epidemiei de coronavirus sunt trei foști jurnaliști și un fost jandarm.

"La sfârșitul lunii februarie, când în România a apărut primul caz de infecție cu noul coronavirus, președintele Klaus Iohannis spunea că acest Covid-19 este o simplă răceală și nu trebuie să ne alarmăm. Pe 15 martie se instituie Starea de Urgentă. Însă, potrivit documentelor anexate, Grupul de Comunicare Strategica se înființează pe 3.03.2020, prin dispoziția 524 semnată de Raed Arafat.

Citește și: Directorul Spitalului Colentina ÎL CONTRAZICE pe Horațiu Moldovan: Pacienții cu boli GRAVE ar mai fi trăit 30 de ani dacă nu luau coronavirus

Iată cine sunt cei care, unii plătiți separat printr-o firmă, comunică informațiile și, în perioada stării de urgență, au decis închiderea unor site-uri:

Andi Manciu, consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României și Sorina Coșbuc, consilier al ministrului Vela, fost reporter Realitatea Tv și fostă realizatoare a emisiunii lui Rareș Bogdan. In biroul ei de la MAI, Coșbuc este ajutata de comisar Drăgoi Iulian (din Teleorman, umblă vorba acoperit DGIPI), fost ziarist, adus și susținut de Carmen Dan (ca șef al Serviciului de comunicare strategică din MAI) și de comisarul Cuțurescu Adrian, fost jandarm. Potrivit surselor cristoiublog, aceștia se sfătuiesc cu ministrul Vela înainte să transmită cifrele.

Așa se explică și gafa de marți, când Andi Manciu a trimis, ca de obicei, informațiile la PNL, înainte de a da comunicatul oficial, iar ei l-au pus pe site, după care l-au retras. Comunicatul oficial avea alte cifre decât cele pe care le dăduse PNL", potrivit Cristoiublog.ro.

marți, 30 iunie 2020

Oare avem un guvern de mincinoși?

Gabriela Firea, date SURPRINZĂTOARE în urma testării COVID: câți bucureșteni au fost testați pozitiv

„Din 11.000 de bucuresteni înscrişi în programul de testare cu PCR, au fost 4.600 de teste deja efectuate şi din acestea doar 4 au fost pozitive", a precizat Firea, la un post TV.

Potrivit ultimei raportări oficiale, cea din 29 iunie, în București erau 3017 de cazuri confirmate COVID.

Testarea bucureştenilor prin proiectul ănițiat de Primăria Capitalei, fără a colabora cu Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică, a fost lansată pe 10 iunie, pe Arena Naţională, dar oprită o zi mai târziu, din cauza lipseri autorizațiilor sanitare. Edilul a depus o depus plângere penală împotriva Ministerului Sănătății, iar bucureștenii care s-au înscris în program au fost programați să-și facă testele în unităţi medicale din Bucureşti.

PRM-istul la datorie. Vine cu amenințări. Aktual24.

„Se va alege praful de noi pe mana voastra!”. Furie in PSD dupa ce legea anti-TelDrum a fost votata in Parlament

Codrin Stefanescu, fost secretar general al PSD, reactioneaza violent dupa ce Parlamentul a decis, inclusiv cu votul PSD, ca firmele cu actionari ascunsi sa nu mai poate obtine contracte pe bani publici.

„PNL i-a cerut public lui Ciolacu sa ‘se rupa de Liviu Dragnea’! Cererea a fost facuta pe un ton categoric si a sunat a ordin! Iar Ciolacu a zis ‘sa traiti, servesc patria’! Si de acum, toate cele asumate in programul nostru de guvernare si votate de milioane de romani, vor fi anulate!

Asa au aparut aberatiile cu anularea cotei unice, desfiintarea Sectiei Speciale, legea imbecila cu actiunile la purtator, sustinerea anti-romaneasca a starii de alerta pe termen infinit. PSD a fost acaparat de niste baieti, Ciolacu este reprezentantul si servul lor oficial!

Iar voi, dragi colegi muti si speriati din PSD, va meritati soarta! Eu il voi sustine pe Eugen Teodorovici in speranta ca ne vom recupera partidul. Sau se va alege praful de noi pe mana voastra! Decideti voi!", a scris Stefanescu pe Facebook.

Camera Deputatilor a adoptat, marti, o propunere legislativa privind excluderea din procedura achizitiilor publice a oricarui operator economic, organizat ca societate pe actiuni, al carui capital social este reprezentat prin actiuni la purtator, care nu face dovada identitatii beneficiarilor reali ai acestora.

S-au inregistrat 275 voturi "pentru" si 3 abtineri.

Proiectul completeaza Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, in sensul ca societatile comerciale care au decis sa aiba un actionariat netransparent sa nu poata participa la procedurile de achizitie publica, respectiv excluderea din procedura de atribuire a oricarui operator economic organizat ca societate pe actiuni la purtator.

„In vederea respectarii principiilor transparentei si tratamentului egal, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, iar operatorul economic are obligatia de a comunica datele de identificare a detinatorilor/beneficiarilor reali ai actiunilor la purtator, in situatia in care forma de organizare a operatorului economic ofertant/candidat, tert sustinator sau subcontractant la procedura este de societate pe actiuni, cu capital social reprezentat prin actiuni la purtator", prevede proiectul, citat de Agerpres.

Potrivit textului adoptat, reprezentantul legal al operatorului economic depune o declaratie pe propria raspundere cu privire la detinatorii/beneficiarii reali ai actiunilor la purtator, sub sanctiunile prevazute de art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Cazurile in care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/tertul sustinator organizat ca societate pe actiuni cu capital social reprezentat prin actiuni la purtator nu respecta aceste prevederi reprezinta situatii potential generatoare de conflict de interese, au decis deputatii.

„Autoritatea contractanta este obligata sa excluda din procedura de atribuire orice operator economic, organizat ca societate pe actiuni, al carui capital social este reprezentat prin actiuni la purtator si care nu face dovada identitatii detinatorilor/beneficiarilor reali ai actiunilor la purtator", mai prevede proiectul.

Florin Roman, liderul deputatilor PNL, a afirmat, in plen, ca prin aceasta lege, situatia firmei Tel Drum, care il avea actionar ascuns pe Liviu Dragnea si semna contracte de finantare cu Consiliul Judetean condus la acea vrem tot de Liviu Dragnea, nu va se va mai repeta.

„Parlamentul Romaniei a adoptat legea Roman, prin care punem capat afacerilor dubioase de tip Tel Drum, folosite de Liviu Dragnea, pentru a se imbogati din bani publici. Practic, Liviu Dragnea, in calitate de Presedinte al CJ Teleorman semna ca ordonator principal de credite, alocarea unor sume fabuloase catre SC Tel Drum, al carui actionar ascuns era direct sau prin intermediari", a transmis Roman.

Camera Deputatilor este for decizional.

Mai mult despre: ,

Am trăit să o văd și pe asta! Regele unei țări își cere scuze pentru atrocitățile făcute unui popor in perioada colonialistă. Digi24.

Moment istoric: Regele Belgiei și-a cerut scuze pentru genocidul din Congo. Cum au masacrat belgienii 10 milioane de africani

Cunoscută pentru industria ciocolatei, pentru cartofii prăjiți și pentru faptul că găzduiește capitala Uniunii Europene, Belgia este, astăzi, țara europeană care încearcă să se reoncilieze cu un trecut de care nimeni nu ar fi mândru. Pata sângeroasă din istoria acestei țări marchează și astăzi casa regală belgiană. În era „Black Lives Matter", într-o perioadă în care oamenii ies în stradă pentru a apăra drepturile unor minorități oprimate și într-o perioadă în care statuile unor personaje istorice cad una câte una de pe soclurile lor, regele Philippe al Belgiei își prezintă scuzele pentru comportamentul de o barbarie ieșită din comun a unuia dintre strămoșii săi, regele Leopold al II-lea, monarh care, în secolul al XIX-lea, a deținut aproape ca formă de proprietate privată, o colonie în centrul Africii – „Statul Liber Congo" și care a lăsat în istorie 10 milioane de oameni uciși cu sânge rece.

Regele belgienilor, Philippe, a prezentat marţi, pentru prima dată în istoria ţării, „regretele sale cele mai profunde pentru rănile" provocate în perioada colonială în Congo, actuala Republică Democratică Congo, transmite AFP.

„Ţin să exprim regretele mele cele mai profunde pentru aceste răni ale trecutului a căror durere este astăzi reînviată de discriminările încă prezente în societăţile noastre", a transmis regele Philippe într-o scrisoare adresată preşedintelui RDC, Félix Tshisekedi, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de independenţă a fostei colonii belgiene.

"În epoca Statului Independent Congo (1870-1908, când acest teritoriu a fost proprietatea defunctului rege Leopold al II-lea, n.red.) au fost comise acte de violenţă şi de cruzime, care apasă încă asupra memoriei noastre colective", mai arată actualul suveran al belgienilor, citat de Agerpres.

„Perioada colonială care a urmat (cea a Congo belgian, între 1908 şi 1960 n.red.) a provocat de asemenea suferinţe şi umilinţe", adaugă el. În scrisoare, regele Philippe îşi afirmă angajamentul de a "combate toate formele de rasism", menţionând că încurajează "reflecţia care a fost începută de parlamentul nostru pentru ca memoria noastră să fie definitiv pacificată".

Africa, un continent mai puțin primitor pentru europeni față de America, de exemplu, scăpase necolonizată, cu excepția unor avanposturi comerciale pe coaste. Bolile periculoase la care europenii nu aveau tratament, precum și lipsa unor importante descoperiri tehnologice i-au făcut pe europeni să rămână pe coastele continentului african. De acolo, comerțul cu sclavi a devenit o parte integrantă a comerțului triunghiular realizat între Europa, coloniile europene din Americi și Africa.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste lucruri începeau să se schimbe. Comerțul internațional de sclavi dispăruse deja de peste 60 de ani, iar descoperirile din medicină și tehnologie făceau posibilă o prezență mai consistentă a europenilor pe continentul african – de acum, marile imperii coloniale începeau să dorească controlul direct al teritoriilor din Africa.

În 1884, marile puteri ale Europei și Statele Unite s-au întâlnit la Berlin pentru a împărți Africa, inițial în sfere de influență și pentru a evita conflicte coloniale, mai ales în condițiile în care Imperiul German nou creat își dorea să intre la masa de negociere a imperiilor coloniale tradiționale – Regatul Unit, Franța, Spania și Portugalia.

Anterior, regele Leopold al II-lea pregătise o strategie prin care spera să obțină controlul personal al unui teritoriu imens din centrul Africii. El a fondat Asociația Internațională Africană, o așa-numită organizație filantropică, de fapt un instrument prin care Leopold spera să obțină propria sa colonie. Prin cooptarea unor lideri politici locali în jurul bazinului Congo și stabilirea unor avanposturi comerciale, Leopold și unul dintre asociații săi, Henry Morton Stanley au reușit să obțină în cadrul Conferinței controlul asupra teritoriului pe care urmau să îl numească „Statul Liber Congo".

Interesat de obținerea de colonii chiar dinainte să ajungă pe tron, Leopold s-a confruntat cu lipsa de interes a politicienilor de la Bruxelles pentru proiectul imperial. Într-un final, regele s-a hotărât că va urmări această ambiție pe cont propriu. Și a reușit. Triumfător, Leopold a plecat de la Conferința de la Berlin cu un teritoriu de 2.344.000 kilometri pătrați, administrat aproape în întregime de Asociația Internațională Africană pe care o control el însuși. Leopold controla, practic, o colonie privată.

Organizația „filantropică" a lui Leopold își anunțase obiectivele în regiune ca fiind de a dezvolta, civiliza și aduce prosperitate în zonă. Desigur, cunoscând istoria imperiilor coloniale și felul în care au tratat europenii populațiile în teritoriile pe care le-au ocupat era greu de crezut că acesta era, într-adevăr, principalul obiectiv al lui Leopold.

În fapt, colonia privată a lui Leopold s-a angajat într-o politică atât de criminală încât a ajuns să producă înfiorare chiar și contemporanilor săi, obișnuiți, de altfel, cu colonialismul și cu atrocitățile care aveau loc în aceste imperii.

Un misionar european alături de doi congolezi care prezintă mâinile tăiate ale altor doi africani. Sursa foto Profimedia Images

Cu o cerere crescândă de cauciuc în epocă, Leopold a direcționat întregul efort al coloniei spre obținerea acestui material. În absența vreunui sistem judiciar, Statul Liber Congo a devenit un uriaș lagăr de concentrare în care companiile private preferate de Leopold au primit mână liberă în a exploata populația locală.

Oamenii din Congo, luați din casele lor și obligați să muncească până la epuizare nu aveau nicio modalitate de a reacționa la ordinele colonialiștilor lui Leopold – cu ajutorul unei forțe paramilitare, Leopold a pus în aplicare pedepsele asupra celor care refuzau să muncească sau nu mai puteau din cauza extenuării.

Teroarea a ajuns la paroxism destul de rapid – toți cei care nu voiau sau nu mai puteau să muncească puteau fi uciși fără niciun fel de consecință. Întregi sate și așezăminte erau distruse sau arse în cazul în care se opuneau politicilor coloniale. Eșecul muncitorilor de a își îndeplini cotele de muncă se pedepsea cu moartea, iar forțele „de ordine" aveau obligația de a da ca dovada mâinile tăiate ale victimelor lor. Leopold se temea că forța paramilitară colonială din zonă ar fi stocat armele și muniția pentru vânătoare sau vreo posibilă insurecție. În mintea lui Leopold, muniția nu trebuia folosită decât pentru brutalizarea nativilor.

Soldații aveau ei înșiși „cote de mâini", pe care să le prezinte pentru a dovedi că îi pedepseau pe cei care nu reușeau să își îndeplinească cotele de cauciuc. Mâinile tăiate au început, astfel, să devină un fel de „monedă" de schimb. Soldații puteau să iasă din serviciu mai repede dacă aduceau mai multe mâini decât colegii lor, fapt ce făcea ca militarii din Forța Publică să facă competiții între ei în strângerea de coșuri de mâini tăiate.

Mutilarea și dezmembrarea deveniseră practici obișnuite împotriva oamenilor forțați să muncească în colonie. Inclusiv copiii erau supuși la acest tratament dacă nu își îndeplineau cotele de muncă.

Nu numai mutilarea era o formă de pedeapsa în colonia lui Leopold, ci și tortura prin biciuire sau lovire sau luarea de ostatici. Bărbații priveau cum fii, fiicele și soțiile lor erau luate și luați ostatici, forțați fiind apoi să atingă niște cote de muncă de multe ori ridicole și imposibil de realizat. Armata personală a lui Leopold ardea sate și așezăminte întregi în momentul în care exista vreo suspiciune că oamenii vor să pornească vreo rebeliune împotriva coloniei.

Între 2 și 10 milioane de africani au pierit în colonia lui Leopold, iar brutalitatea și atrocitățile comise în numele recoltelor de cauciuc au dus la un val de indignare în societățile europene. În 1908, cu un an înainte ca Leopold să moară, statul belgian și-a obligat monarhul să cedeze controlul coloniei. Belgia a anexat Statul Liber Congo pe care l-a transformat într-o colonie sub control parlamentar. Întreaga arhivă de acte care documentau atrocitățile comise în Congo au fost arse de monarhul belgian într-o încercare de a își ascunde participarea la aceste atrocități.

Digi24: Să ne trăiți dragi absolvenți! Cu voi se construiește România. Satul, profesorul de română, să fie mândria voastră!

REPORTAJ. Elevi de 10 de la școala din sat. Povestea profesorului care a reușit o performanță extraordinară la Evaluarea Națională

Un profesor de limba şi literatura română face performanţă la o şcoală modestă dintr-un sat din Buzău. 4 dintre elevii săi au obţinut nota zece la evaluarea naţională, iar mai bine de jumătate dintre ei au avut note peste nouă. Cătălin Zaman dovedeşte că între zidurile, de multe ori crăpate ale şcolilor din mediul rural, cu toaleta în curte, copiii așteaptă doar un profesor pasionat care să le deschidă lumea cărților.

Mândru şi fericit că munca pe care au depus o împreună, el şi elevii săi, a dat roade. Aşa se simte Cătălin Zaman, profesorul de limba şi literatura română, din Clondiru.

Din cei 21 de elevi care s-au prezentat la examen, 4 au luat nota maximă, iar alți 6 au avut note peste 9.

În toţi anii în care le-a fost profesor, a încercat să îi provoace să gândească singuri, să îşi folosească imaginaţia şi creativitatea. Că nu o lecţie învăţată după manual face diferenţa între elevi, ci felul în care reuşesc singuri să o interpreteze. Este modul în care Cătălin Zaman simte să îşi facă meseria. Predă la catedră de 14 ani, la aceeaşi şcoală la care a fost şi elev. În tot acest timp a avut rezultate excelente în fiecare an.

Copiii provin din familii obişnuite, fără pretenţii financiare. Printre ei se află şi Maia, o elevă cu o situaţie mai grea despre care nu vorbeşte cu uşurinţă. Este crescută doar de bunică şi a reuşit să ia zece la cel mai important examen de până acum.

Maia Mihalache, elevă: "Când a trebuit să adaug codul am băgat de vreo 5 ori ca să fiu sigură că e nota mea".

Viorica Mihalache, bunică: "Avem o situație mai deosebită, în ultimii trei ani chiar au fost mai mult cu mine și am încercat pe cât m-am priceput să fiu un sprijin pentru ea.

Nu am avut foarte mult de lucru pentru că nu mi-a dat voie domnul Zaman, care s-a ocupat de toate. Consider că afară de munca depusă de copii, meritul principal pentru aceste rezultate deosebite pentru o școală din mediul rural, cu toaleta în curte, de multe ori fără posibilitatea de a se spăla pe mâini, când nu curgea apa de la chiuvete, sunt rezultate care demonstrează munca aceasta împreună. Echipa pe care domnul Zaman a reușit să o formeze în jurul lui.

A fost foarte apropiat, bine, la noi asta a fost situația, și chiar consider. Ea făcea această trimitere la calitatea de tătic pe care o are domnul Zaman față de copiii pe care i-a avut în clasă".

Maia Mihalache, elevă: "Am învățat să respectăm oamenii din jurul nostru, să ne înțelegem între noi, am învățat ce înseamnă o familie".

De altfel, toţi copiii vorbesc cu drag despre cel care le-a fost dascăl.

Alexandru Mustețea, elev: "Foarte mult a contat că veneam foarte entuziasmat la orele de română, sunt foarte relaxante. Domnul ne-a spus mereu să nu fim încordați, să nu fim dezamăgiți de noi și să fim foarte încrezători în noi".

Reporter: Care crezi că e cel mai important sfat de la domnul profesor, de care ai ținut cont?

Alexandru Mustețea, elev: "Să nu renunț niciodată la visul meu. Și mai este un sfat. Acela de a învăța și de a munci foarte mult și să pui suflet în tot ceea ce faci".

Denis Bratu, elev: "Dumnealui a încercat să ne ajungă la suflet, să ne fie un om foarte apropiat și chiar a reușit. De aceea ne-am dorit și noi să nu dezamăgim".

Reporter: Cu ce rămâi din acești patru ani?

Alexandru Mustețea, elev: "Cu foarte mult informații, dar și cu foarte multe amintiri pe care le-am clădit alături de dumnealui pentru că s-a format o legătură foarte strânsă".

Anamaria Matei, elev: "Consider că a fost o muncă în echipă, fără sprijinul domnului diriginte nu aș fi reușit să ajung la asemenea performanță. În primul rând a fost aproape de noi".

Părintele unuia dintre copii: "De română tare drag le-a fost. Și acum când au făcut orele online, când trebuia să facă ora de română era mare plăcere. Îl consideră și prieten și profesor. Foarte bine au colaborat împreună. A contat foarte mult implicarea domnului, ca profesor. Au mers la școală cu bucuria în suflet și fără teamă și cu mult respect față de domnul profesor. Au învățat de plăcere, din respect față de domnul Cătălin Zaman. Au un mare respect față de dumnealui".

Copiilor e bine să le dai aripi, nu cârje, spune o vorbă. Și exact asta a făcut și profesorul de limba și literatura română, Cătălin Zaman, de la școala din Clondiru. Și este dovada clară că omul sfințește locul și că elevii din mediul rural, care învață la o școală modestă, cu toaleta în curte, pot avea rezultate excepționale atâta timp cât cineva se implică și are grijă de ei.

Cătălin Zaman, profesor de limba română: "Am venit la școală, convins că în anul școlar următor voi pleca. Și la o oră pe care am ținut-o la ei m-am uitat în ochii lor și nu am putut să le spun că nu voi mai fi profesorul lor. Am știut că ceea ce am început cu ei trebuie dus până la capăt. Degeaba încercăm să folosim un limbaj academic dacă ei nu înțeleg. Trebuie să privim materia și cunoștințele pe care le transmitem, prin ochii lor. Abia atunci vom pricepe cum să le transmitem. Dăruire, pasiune, înțelegerea copilului, nevoile lor, problemele lor. Cred că ar trebui să schimbăm puțin și modalitatea de a preda, nu să îi sancționăm de fiecare dată când nu știu câte ceva. Rolul nostru e să îi învățăm, nu să îi sancționăm.

Dacă este omul potrivit la locul potrivit și îți asumi alegerea pe care ai făcut-o... și până la urmă nu ne obligă nimeni să intrăm aici. Nici nu poți face meseria asta dacă nu iubești copiii. E imposibil, după părerea mea. Nu poți să te duci în fața unor copii și să nu dai dovadă de empatie, de înțelegere, profesorii rigizi îmi place să cred că au și dispărut. Sunt de pe vremea trecută, pe vremea când cartea se făcea cu biciul. Astăzi copiii învață și datorită felului în care reușești să îi motivezi".

Iar aceste rezultate vin în contextul în care clădirea școlii are nevoie de multe îmbunătățiri, așa cum se întâmplă în foarte multe zone din țara noastră. Toaleta se află în curte, pereții sunt crăpați în multe locuri și ar fi nevoie de mult echipament pentru sala de informatică și pentru o sală de sport care nu există deocamdată.

Mihai Claudiu Ganea, directorul școlii: "Ne mândrim având o promovabilitate de 85 la sută la limba și literatura română. Chiar dacă avem toaleta afară, spiritul și profesorii sunt deosebiți".

Reporter: Ce ați vrea să se îmbunătățească la școală?

Mihai Claudiu Ganea, directorul școlii: "Baza materială, baza sportivă, nu avem bază sportivă și ne chinuim să facem orele de educație fizică în clase iarna, calculatoare, echipamente. De asta ar fi nevoie. Din micile noastre economii an de an am cumpărat calculatoare".

Cătălin Zaman este unul dintre acei profesori cu har, de care are atâta nevoie învățământul românesc. Un dascăl care pune pe primul plan nevoile copiilor. Are un mare regret însă, că pandemia de coronavirus nu le-a permis lui și elevilor săi să își ia rămas bun așa cum se cuvine. Dar le-a fost imposibil să nu se îmbrățișeze de rămas bun.

Cătălin Zaman, profesor de limba română: "Încercați să faceți câte ceva, de fiecare dată, și pentru voi. Ceea ce vă place. Și să nu uitați că indiferent unde vă aflați, eu rămân același om care are încredere în voi. Eu chiar cred că elevi, copii ca voi, pot schimba destinul țării. Voi să ajungeți în funcții cheie și să puneți în aplicare ce ați învățat în școală. În învățământul românesc calitatea există și voi ați dovedit-o".

Redactare Georgiana Marina

luni, 29 iunie 2020

Izolare - bulgari și români

Situaţie critică în Germania. Cantonul în care se află abatorul unde aproape 1000 de români au fost infectaţi cu Covid-19 rămâne în carantină până la 7 iulie

"Noi nu prelungim măsurile de izolare în cantonul Warendorf. Ele expiră la 30 iunie, mâine (marţi)", a anunţat într-o conferinţă de presă, la Düsseldorf, preşedintele-ministru al Renaniei de Nord-Westfalia, un land dens populat, Armin Laschet.


Această ieşire din izolare vizează aproximativ 280.000 de persoane.


În schimb, cantonul vecin, Gütersloh, în care locuiesc aproximativ 360.000 de persoane, plasat de asemenea în carantină, săptămâna trecută, urmează să rămână în izolare încă o săptămână, până la 7 iulie, "din precauţie", a precizat el.


Liderul conservator, un potenţial succesor al Angelei Merkel şi candidat la preşedinţia Partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU) a dat asigurări că, în această regiune, contaminarea este "sub control".


Reimpunerea izolării - care nu obligă, cu toate acestea, oamenii să rămână acasă - a fost decretată marţi, într-o încercare de a opri răspândirea virusului, care a afectat peste 1.550 de persoane, majoritatea angajate la unul dintre principalele abatoare din Europa, al societăţii Tönnies.


Abatorul, situat în apropiere de Gütersloh, are 6.700 de angajaţi, mulţi provenind din Bulgaria şi România.


Aceasta a fost o premieră în Germania, o ţară relativ cruţată de pandemia covid-19 până în prezent şi care a fost una dintre primele ţări europene care a lansat o ieşire din izolare treptată, în mai.


Potrivit lui Armin Laschet, puţine persoane, în afară de cele care muncesc în abator, au fost contaminate de virus în cantonul Gütersloh şi niciuna în Warendorf.


Această replasare în izolare a provocat îngrijorări în Germania, dar şi în străinătate.


Austria, unde se duc numeroşi germani în concediu, a anunţat duminică faptul că îi va obliga pe locuitorii cantonului Gütersloh să prezinte un test negativ de covid-19 pentru a intra pe teritoriul austriac.


Noul coronavirus a contaminat oficial 193.761 de oameni în Germania şi a ucis 8.961, potrivit Institutului Robert Koch.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Adevărul.ro. Tătarii și Arafații se dau de ceasul morții că nu știu nimic despre Unifarm. Va veni ziua și pentru voi!

Tătaru: Arafat m-a sunat că la Urgenţe există nişte măşti neconforme. Am sesizat Unifarmul să le retragă

Nelu Tătaru a fost întrebat, luni, la Digi 24 dacă apariţia unor focare sau infectarea unor cadre medicale ar fi putut fi cauzată şi de aceste echipamente sau măşti neconforme.

“Prima dată am aflat când doctorul Afarat m-a sunat că în Primire Urgenţe există nişte măşti neconforme. Am sesizat Unifarmul să retragă aceste măşti. Nu mai ţin minte, dar la unităţi de primire urgenţe din mai multe spitale, care raportau coordonatorilor SMURD tocmai aceste măşti. Am solicitat Unifarmului să retragă aceste măşti, erau în baza unor contracte pe care Unifarmul le încheiase cu unităţile spitaliceşti respective, s-au retras", a afirmat ministrul Sănătăţii.

El a menţionat că dacă cineva a profitat de o lipsă a echipamentelor gestionând o achiziţie de produse neconforme, nu are niciun motiv să fie iertat.

“Faptul că cineva sau ceva a profitat în acel moment de o pandemie, de o lipsă acută a echipamentelor pe piaţa internaţională, gestionând o achiziţie în acest fel, nu are niciun motiv să fie iertat, iar în momentul în care eu specificam de o lună de zile nişte probleme atât la Unifarm, cât şi la alte societăţi din subordinea Ministerului Sănătăţii, inclusiv în Ministerul Sănătăţii, a fost momentul când am încercat să gestionez cât se poate de corect activitatea Ministerului Sănătăţii, delimitându-mă de ce se întâmpla la aceste societăţi. A urmat după acea sesizare trimiterea Corpului de Control, în paralel era un Corp de Control şi din partea Ministerului de Finanţe, aceste controale s-au oprit când a început ancheta penală a DNA. În acest moment este această anchetă în desfăşurare şi deciziile le vom vedea", a spus Nelu Tătaru.

El a precizat că în anumite situaţii şi calitatea materialelor ar fi putut duce la infectări ale personalului medical.

“Poate există o supoziţie, dar nu aş pune pe acest fapt... La început nu existau deloc aceste echipamente. De la o perioadă de teamă, de frică, au venit echipamentele, am trecut pe perioadă de relaxare, eram siguri de noi, au fost momente poate de supraglomerare a unităţilor de primire când treceam de la un bolnav la altul şi atunci neglijam un pic precauţiile, au fost şi momente când dezechiparea de un astfel de echipament era un moment în care te puteai infecta, dar şi calitatea materialelor poate fi cea care a dus la infectări în anumite situaţii", a susţinut Tătaru.

Directorul general al Unifarm, Eugen Adrian Ionel, este cercetat sub control judiciar de către DNA, pentru mai multe infracţiuni, între care luare de mită şi abuz în serviciu, după ce ar fi pretins 760.000 de euro de la un intermediar care reprezenta o firmă, pentru atribuirea unui contract de achiziţie de echipamente de protecţie împotriva coronavirusului.


Iată bogăția mea!