Era prin 1997/1998 când coordonam întâlnirile la nivele superioare dintre ministerele de Interne și altor structuri din Spania și România pe intrarea României în Schengen.

Mă bucur mult că muncă noastră n-a fost în zadar. Opoziția Olandei mi-a lăsat un gust amar. Aștept momentul când admiterea în Schengen se va finaliza. 

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere admiterea României în Spaţiul Schengen

Parlamentul European cere ca statele membre să-şi amplifice eforturile ca România să fie admisă în Schengen. Solicitarea a venit prin intermediul unei rezoluţii votate vineri. Încă din 2011, Parlamentul European a permis ca România să adere la Spaţiul Schengen, potrivit Mediafax.

Membrii Parlamentului European solicită, prin intermediul unei rezoluţii votate vineri, să fie luate toate măsurile astfel încât România, alături de alte state precum Bulgaria şi Croaţia, să fie admise în Spaţiul Schengen. Rezoluţia a fost votată cu 520 de voturi pentru, 86 împotrivă şi 59 de abţineri.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, graniţele trebuie deschise respectând principiul nediscriminării.

Este nevoie de o schimbare rapidă pentru un spaţiu Schengen în întregime funcţional, pentru a proteja libertatea de mişcare şi pentru a asigura reabilitarea economică a Europei, spune PE într-un comunicat de presă.

„În timp ce veştile bune continuă să apară în privinţa ridicării restricţiilor de la graniţele interne, modul în care s-a rezolvat lasă mult de dorit", a spus Juan Fernando Lopez Aguillar, preşedinte al Comisiei de libertăţi civile.

Pe termen mediu, eurodeputaţii atrag atenţia că o reflectie asupra modului în care să crească încrederea între statele membre şi să fie asigurată o guvernare europeană a Spaţiului Schengen este necesară.

În lumina noilor schimbări, ei fac apel la Comisie să propună o reformă a guvernării Schengen. Membrii PE cer Consiliului şi statelor membre să îşi amplifice eforturile în privinţa integrării în Schengen şi să facă toţi paşii necesari pentru a admite România, Bulgaria şi Croaţia în acest spaţiu.

Spaţiul Schengen acoperă cele mai multe state din Uniunea Europeană, cu excepţia unor ţări precum România, Irlanda, Bulgaria, Croaţia şi Cipru. Printre statele non-EU care fac parte din Schengen se numără Norvegia şi Elveţia. În 2011, Parlamentul European a permis României şi Bulgariei aderarea la Spaţiul Schengen şi şi-a reiterat poziţia de câteva după adoptarea rezoluţiei legislative.

Rareș Bogdan a cerut în plenul Parlamentului European ca România să fie primită în Spațiul Schengen, adăugând că "este inadmisibilă blocarea intrării statului român în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011".

Editor web: Liviu Cojan

Gata Orbane! Covidăria s-a fâsâit. Dă-i drumul la economie!

        A ajuns conducta de gaz și în satul nostru. Am văzut o firmă românească, formată din trei cumnati și tata-socru, proprietarul. Băieți de toată ispravă! Au utilaje performante. Ei execută, săparea canalului de cca 1 m adâncime, instalează conducta, astupă gropile pe cca 250 m lungime, zilnic. Totul ca la carte. I-am felicitat. Asemenea firme am văzut în Elveția. România trăiește, se dezvoltă în ciuda papagalilor de pe Internet.

        Bravo PNL!

Orban: Obiectivul nostru este să dublăm numărul gospodăriilor care sunt racordate la rețeaua de gaz

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, la inaugurarea rețelei de gaze naturale din comuna Moara, județul Suceava, că Guvernul își propune dublarea numărului de gospodării racordate la rețeaua de gaz.

“La ora actuală, deşi România deţine rezerve de gaz extrem de importante, doar 35% din populaţia României este conectată la reţelele de gaz natural. Pentru comparaţie, Ungaria - care nu se compară cu România în materie de rezerve de gaz - are racordată la reţeaua de gaz peste 90% din populaţie. Din cauza faptului că multe gospodării ale populaţiei nu sunt racordate la reţeaua de gaz, apelează la sisteme de încălzire cu lemn sau alte sisteme care nu sunt eficiente, au costuri mari, poluează şi creează foarte multe probleme cetăţenilor, în exploatare.

Obiectivul nostru este de a extinde reţeaua de gaz, de a susţine autorităţile locale să înfiinţeze distribuţii de gaz pe raza localităţilor.

Obiectivul nostru este cel puțin să dublăm numărul gospodăriilor din România care sunt racordate la rețeaua de gaz", a afirmat Ludovic Orban.

Premierul a fost prezent sâmbătă la punerea în funcţiune a reţelei de gaze naturale în comuna Moara din judeţul Suceava. El a fost însoţit de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Redactor: Alexandru Costea

Bravo PNL! Cam târziu. Trimiteți băbătaia la învârtit gogoși în ceaun pentru nepoți!

PNL anunță că luni demarează procedura de revocare a Renatei Weber. "Este apărătorul pensiilor speciale nesimţite"

Parlamentarii PNL vor demara procedurile de revocare a Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului, a anunțat liderul deputaților liberali, Florin Roman. Avocatul Poporului a sesizat CCR privind neconstituționalitatea legii de impozitare cu până la 85% a pensiilor speciale. Deputatul spune că "a invoca neconstituţionalitatea legii pe motiv de discriminare înseamnă cinism".

"Luni vom demara procedurile de revocare din funcţie a doamnei Renate Weber, care s-a transformat în apărătorul pensiilor nesimţite!

Avocatul Poporului şi-a depăşit atribuţiile constituţionale iniţiind un demers împotriva... poporului român, care doreşte tăierea pensiilor speciale şi respectarea principiului contributivităţii.

A invoca neconstituţionalitatea legii pe motiv de discriminare înseamnă cinism, în condiţiile în care 5 milioane de români primesc pensie după contribuţie.

Renate Weber este apărătorul pensiilor speciale nesimţite, cum este cazul fostului comandant al Penitenciarului Colibaşi, care încasează o pensie specială de 75.000 lei. Probabil omul mănâncă cu 10 guri...", a scris Roman pe Facebook.

Anterior, președintele PNL, Ludovic Orban, anunțase că va solicita parlamentarilor PNL să investigheze posibilitatea de a o demite pe Renate Weber, după ce aceasta a sesizat la CCR legea de impozitare a pensiilor speciale.

Dă - i cu bidineaua vorbelor! O spoială de zicături.

Bode spune că, până la sfârşitul anului, vor începe efectiv lucrările la peste 150 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres

"Ne-am propus să deschidem noi şantiere şi când spun deschidem noi şantiere spun că am dat ordinul de începere pentru noi lucrări, 70 de kilometri, până la sfârşitul anului peste 150 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres vor începe lucrările efectiv în România şi în egală măsură când spun demarăm lucrări noi spun semnăm contracte pentru proiectare şi execuţie sau realizare studiu de fezabilitate şi proiect tehnic, după caz, pentru proiecte noi", a declarat ministrul Transporturilor, sâmbătă, în timpul unei vizite în judeţul Suceava, pe şoseaua de centură a municipiului Suceava.

 

Ministrul Transporturilor a precizat, de asemenea, că şi-a propus să nu închidă niciun şantier de lucrări la infrastructura de transport şi a şi reuşit acest lucru, toate contractele fiind în derulare.

 

Lucian Bode a menţionat că va prezenta public, în zilele care urmează, un "plan integrat" privind viziunea Guvernului în ceea ce priveşte dezvoltarea în următorii zece ani a infrastructurii pe toate tipurile de transport.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Nu mă credeți pe mine, vă ia mama vrăjmașului!

Eram undeva în apropierea Cainenilor, acum câțiva de ani. Asistam la o slujbă religioasă într-una din mănăstirile care au apărut ca ciupercile după ploaie. Mai erau câteva zeci de minute până la încheierea slujbei, am hotărât sa plecăm acasă, se înopta, drumul pana acasă era lung prin coclauri de munte. Un călugăr ne-a auzit. În momentul când părăseam biserica a alergat după noi și ne-a dojenit: Mai stați, o să vă mănânce vrăjmașul slujba.

Arafat-ul are rolul călugărului: O sa va ia mama vrăjmașului dacă nu-lcredeți pe el! 

"

Arafat: Vor începe controale foarte serioase

"Îmi pare rău să o zic, dar or să înceapă controale foarte serioase. Ştiu că s-a dispus la nivelul Ministerului, pe linia ordinii publice, să se intensifice controalele la modul serios la terase, la retaileri care trebuie să aibă triaj la intrare, dacă-l fac sau nu. Deci vor începe şi vor începe în această perioadă astfel de controale pentru că nu mai merge, trebuie să fim foarte atenţi la ce se întâmplă", a declarat Raed Arafat, într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi 24.

 

El a precizat că inclusiv în ceea ce priveşte transportul în comun vor avea loc controale, după ce s-a constatat că sunt persoane care urcă fără mască sau îşi lasă masca sub bărbie.

 

Medicul a menţionat că "trendul general este de creştere", nu pentru că a crescut capacitatea de testare, el explicând că, la un moment dat, s-a ajuns ca 5% din cei testaţi să fie pozitivi, după ce, anterior, au fost zile în care doar două din o sută de teste au fost pozitive.

 

"La acest moment avem capacitate (de tratare a cazurilor de COVID-19 - n.r.). Cu cât avem mai multe cazuri, va fi impact pe sistem", a afirmat Raed Arafat.

 

El s-a arătat "îngrijorat" de ceea ce se întâmplă, spunând că este mai îngrijorat decât era în urmă cu o lună, pentru că "s-a întărit curentul" care susţine că virusul nu este decât "o biată gripă".

 

"Asta e îngrijorarea noastră acum: mesajul care se transmite la populaţie că eu ca medic nu fac ceea ce fac ceilalţi medici. (....) De ce să mă creadă pe mine, ca medic, şi să nu-l creadă pe celălalt medic, care spune că e o biată gripă?", a declarat Raed Arafat.

 

Oficialul din MAI a susţinut că este posibil ca specialiştii să propună "amânarea momentului" la care va avea loc o nouă etapă de relaxare a restricţiilor. 

 

"Normalitatea ca înaintea virusului putem să ajungem la ea când avem vaccin sau tratament, sau când virusul infectează un număr mare de oameni pe mapamond. Situaţia clar nu e finalizată şi încă e în curs de desfăşurare. Măsurile de relaxare, ca să funcţioneze, trebuie să aibă măsuri compensatorii", a explicat medicul. 

 

Totodată, Raed Arafat a susţinut că nu este exclusă prelungirea stării de alertă. 

 

"Dacă cifrele rămân aşa sau continuă să crească este foarte probabil să fie nevoie de prelungirea situaţiei în care suntem. Ca să putem gestiona", a adăugat el.

"

Români, bucurați - vă! În România nu mai funcționează nicio fabrică da săpun. Prostia adusă la rang de fudulie.

Pandemia a ridicat spălatul pe mâini la rang de artă, dar a şi relevat lacunele economiei locale: România nu mai are de 16 ani nicio fabrică de săpun solid, totul vine din import

Cristina Roşca

1709 19.06.2020, 00:08

♦ Românii cheltuie peste 200 de milioane de lei anual pe săpun, cea mai mare parte a sumei (60%) fiind alocată către varianta de săpun solid ♦ Produsele ce poartă mărci străine precum Dove, Protex, Palmolive, Fa sau Nivea sunt aduse exclusiv din import ♦ România nu mai are de mai bine de 15 ani nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004 după ce anunţase planuri de expansiune ♦ Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor ♦ Într-o perioadă în care săpunul a devenit mai important ca niciodată, crezul pandemic fiind construit în jurul ideii că spălatul pe mâini poate reduce riscul de infectare, pe piaţa locală se produce doar săpun lichid şi doar o mică parte din necesarul de consum

Pandemia de COVID-19  a evidenţiat în multe industrii importanţa producţiei locale, de la alimente la bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei şi de la industria chimică la cea auto. În cazul economiei locale acest eveniment a relevat o serie de probleme majore, cum ar fi dependenţa de importuri în cazul unor categorii de produse care anterior se produceau în România. Un exemplu concludent în acest sens este săpunul, un produs atât de căutat în această perioadă, ale cărui vânzări s-au triplat în primele săptămâni ale stării de urgenţă, dar care este adus aproape exclusiv de peste graniţă.

România nu mai are nicio fabrică mare de săpun solid, iar în cazul celui lichid cele mai vândute branduri, cele care „curăţă“ cea mai mare parte a vânzărilor de profil, sunt tot acelea produse în alte ţări. „În trecut exista producţie de săpun solid în România. Un astfel de produs are un conţinut foarte mare de grăsimi în compoziţie. Colgate a avut o fabrică mare în Bucureşti - Stela - unde producea grăsimi. Era şi furnizorul nostru pentru că grăsimea se foloseşte şi la alte produse cosmetice, însă în cantităţi mult mai mici“, spune Mircea Turdean, CEO-ul celui mai mare producător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de grupul american Colgate-Palmolive, care iniţial anunţa planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemţilor în România.

Colgate-Palmolive a închis şi unitatea de producţie Norvea din România şi nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import şi distribuţie, cu nici 50 de salariaţi. Compania se numără însă cu brandurile Protex şi Palmolive în top trei jucători atât pe piaţa săpunului solid, cât şi pe cea a celui lichid. Este totodată liderul pieţei de pastă de dinţi.

„Echipamentele (din fabrica Stela - n.red.) erau vechi şi atunci cei de la Colgate mai degrabă decât să investească în unitatea de producţie, au închis“, spune Mircea Turdean. El adaugă că la săpun solid, dacă nu ai materia primă, respectiv grăsimile - peste 70% din conţinut e reprezentat de grăsimi - e aproape imposibil să ai producţie locală.

„Noi acum, pentru produsele noastre, aducem grăsimi din străinătate la un preţ dublu, deşi e aceeaşi calitate. Industria chimică strategică pentru economie s-a închis. Şi Oltchim a fost la un pas să se închidă“, spune executivul.

El adaugă că nu se justifică pentru un jucător ca Farmec să investească în producţia de săpun solid pentru că echipamentele sunt mari şi costisitoare. E o infrastructură diferită de cea pentru produse cosmetice. Compania are însă în portofoliu săpun lichid, brandul Farmec fiind pe locul cinci în topul vânzărilor de profil, cu o cotă de piaţă de 3,5%, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun - solid şi lichid -, piaţa fiind aşteptată să crească în 2020 cu 2% faţă de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare faţă de acum circa un deceniu. Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condiţiile în care sortimentul lichid câştigă tot mai mulţi adepţi.

„Săpunul lichid se poate realiza folosind tehnologia noastră. Acest tip de produs e o prioritate pentru noi, avem o gamă mare şi o dezvoltăm“, adaugă Turdean.

În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producţia de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 - Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere. La finalul lui 2018, ultimul an pentru care există date publice, existau 224 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri de peste 1 mld. lei. Piaţa a crescut ca valoare în ultimii ani însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenţi pre cum Dalli, Detergenţi (P&G), InterstarChim sau Unilever. Există de asemenea multe companii mici apărute în ultimii ani în domeniu, însă e vorba de afaceri antreprenoriale care au mai degrabă producţie artizanală, fie că e vorba de săpun sau alte produse de întreţinere.

„Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem în România atât sub marca Igienol, cât şi private label pentru retaileri“, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial
al InterstarChim, companie cu acţionar elen, ce are o fabrică în Bucureşti. Firma mai produce şi detergent şi alte bunuri de curăţenie pe plan local.

Există însă multe sectoare unde România nu are nicio fabrică majoră, precum săpunul, pasta de dinţi şi chiar ciocolata.

 

Numai emigrant să nu fi!

Impactul COVID-19 asupra diasporei

O abordare simplistă a subiectului ar spune că românii din Diaspora au suferit la fel de mult sau puțin ca și cei din țările pe unde s-au stabilit. În Italia sau Spania, evoluția pandemiei de COVID-19 a fost mai gravă decât în Germania sau Olanda și proporțional românii stabiliți sau muncind acolo au suferit teoretic corelat cu situația.

Realitatea este alta. Românii populau exact în țările cele mai afectate exact domeniile economice care au suferit cel mai mult. Au fost în linia întâi, deseori, atât ca și asistente medicale, casieri sau curieri, dar și în linia întâi de concedieri.

Se vehiculează că între martie-mai s-au întors în țară între 800.000 și 1.300.000 de români. O parte, evident, erau călători sau turiști. Dar mulți alții erau oameni disperați, încercând să revină la un adăpost. Mulți suferiseră pentru a ajunge acasă și puțini au fost înțeleși în țară. Opinia publică a fost extrem de negativă iar aceasta nu a făcut în nici un fel bine celor plecați

De aceea merită să reflectăm, încă la cald, despre ce efecte a avut COVID-19 asupra Diasporei.

Sezonierii

Pentru muncitorii sezonieri, detașați sau care lucrau pe contracte de scurtă durată, pandemia a fost o catastrofă. În marea lor majoritate lucrând în restul Europei, undeva la 2 milioane de români traversează frontiere anual pentru a lucra în domenii ca turism, agricultură, construcții, transporturi dar și îngrijire și sănătate, IT sau inginerie. Problemele lor "normale": slaba (sau inexistenta) coordonare a sistemelor de securitate socială din UE/Europa, abuzurile angajatorilor sau înșelătoriile companiilor de recrutare, lipsa de cadru legislativ adecvat lor și căderea între sisteme dar și un acces la orice informație, dacă ea există, aleatoriu.

În vreme de criză o mare parte s-au trezit fără loc de muncă, care de multe ori venea împreună cu o cazare, pierdută și ea. Oameni ce deseori nu aveau rezerve financiare importante, s-au confruntat cu o precaritate absolută: pe drumuri, în țări cu frontierele blocate, dependenți de bunăvoința străinilor sau a diverselor organizații românești care s-au activat pentru a-i ajuta.

Undeva până la un milion ar fi revenit în țară în lunile martie-aprilie 2020, ceva ce a dus la o serie amplă de dezbateri și scandaluri. Puțini s-au întrebat ce era important: de ce nu au revenit chiar mai mulți?

Concediați sumar, au ajuns totuși în România, unde au realizat că este aproape imposibil să-și obțină ajutoarele de șomaj, drepturile familiale sau orice alte ajutoare legale de care ar fi putut beneficia în statele unde lucrau, din cauza lipsei de orice fel a unui sistem unic de identificare, colectare și utilizare a datelor de securitate socială – mai ales unul digital. Problema lor abia începe.

Mulți alții, spre mai-iunie, s-au trezit că sunt iar căutați de firmele de recrutare. Fermele din Spania, Franța, Italia, Germania sau Marea Britanie au nevoie de aproape 2 milioane de lucrători în sezoanele agricole de primăvară-vară sau toamnă, iar România este pentru ei un teren de recrutare fertil. Numai că noile costuri generate de COVID-19 au dus și la mai multe "scurtături" luate de angajatori, la neînțelegeri, dar și la, din păcate, infecții și decese. Iar lista poate continua.

Știm cu toți cazul Cluj, sau persoana decedată în Germania. Dar au fost și muncitori sechestrați efectiv în abatoare, infectați de COVID-19 și izolați, blocați în tot felul de locuri, de la blocuri de locuințe la vaporașe, grajduri sau adăposturi temporare. Fiecare consulat românesc din Italia, Germania, Franța, Olanda și nu numai are deja liste cu sute de cazuri unde au intervenit și fiecare ONG românesc din aceste zone are alte liste cu alte sute de cazuri unde a fost nevoie de societatea civilă sau grupurile informale de români pentru a ajuta.

Ar fi bine să putem avea cifre. Undeva la peste 200.000 de români au plecat deja din luna mai, înapoi. Dincolo de ei, șoferii și-au continuat activitatea, iar redeschiderea centrelor turistice din Italia sau Spania va accelera plecarea unor noi zeci sau sute de mii de oameni. Fără securitate socială adecvată, fără informații la zi, fără perspective în caz de revenire a crizei.

Diaspora "stabilă"

Dar dincolo de cazul particular al muncitorilor mobili, perioada de vârf a crizei a evidențiat vulnerabilitatea legăturilor Diasporei stabile cu țara. O populație amplă, distribuită în mare parte în UE dar nu numai, a fost ruptă fizic de România mai mult decât oricând.

Expoziții, spectacole și concerte au fost anulate. Diversele ONG-uri, cluburi și organizații de români și-au anulat întâlnirile periodice, serile românești și nu numai. Lecțiile de weekend de limba română pentru copiii diasporenilor au dispărut și ele.

Audiențele la consulate pentru mult necesara reînnoire de documente, sau obținerea de certificate sau dovezi, au fost la rândul lor anulate. Oameni care într-o perioadă de fragilitate economică aveau nevoie de acte noi pentru a-și reînnoi contractele de muncă s-au trezit brusc că aplicația eConsulat le dă programare pentru luna octombrie, iar mai multe consulate s-au plâns că nu există moduri în care să poată ajuta oamenii de la distanță.

Despre consuli și ambasadori am scris și în alt articol, dar este cert că pentru fiecare poveste pozitivă de personal diplomatic superlativ, există și cazuri de nepăsare. Pentru fiecare consul despre care acum se povestește cum a petrecut și nopțile la telefon pentru a-și ajuta semenii români, alții sunt acum descriși ca nepăsători. Se pare că legile 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, sau 62/2019 privind competențele consulatelor au primit interpretări tare diferite de la om la om.

Mai grave au fost cazurile de persoane care au încercat, de cele mai multe ori în zadar, să ajungă acasă pentru a fi prezenți măcar la înmormântarea celor dragi, sau să obțină informații despre rudele grav bolnave din țară. S-au agravat și persistă cazurile de persoane decedate în afară dar care nu pot fi repatriate pentru înhumare din cauza costurilor exagerate, în absența unor protocoale bilaterale între România și mai multe țări.

Sigur, poate găsim și efecte pozitive – mai mult timp pentru teleconferințe cu bunicii de acasă, dar una peste alta Diaspora deja are lianturi fragile cu România. COVID-19 nu a făcut decât să le fragilizeze și mai mult.

Cum ar fi fost dacă lecții sau resurse de limba română ar fi fost de la începu disponibile on-line pentru diasporenii care oricum trebuiau să facă diverse teme cu copii lor de acasă? Sau programe culturale speciale pentru ei? Sigur, au fost câteva inițiative mici, dar una peste alta oportunitatea a fost ratată.

Citeste intreg articolul si comeenteaza pe contributors.ro

România. Informațiile se culeg și se strâng în snop.

Traian Băsescu: SUA nu trimit trupe la cerere ci unde consideră că e urgent

Fostul președinte Traian Băsescu susține că România are șanse de a primi un număr suplimentar de militari americani, dar subliniază că acești militari „nu vin la cerere, vin unde stabilește Pentagonul că e o urgență". Iar urgența ar putea-o reprezenta chiar creșterea amenințărilor Rusiei la adresa României.


După ce România, la cererea SUA, și-a mărit cheltuielile militare la 2 la sută din PIB (lucru pe care alte țări din NATO, cum ar fi Germania, nu l-a făcut), imaginea României în fața Statelor Unite s-a îmbunătățit, rezultând un statut de aliat strategic al României față de SUA.


Acesta e contextul în care, acum câteva zile, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei a criticat noua Strategie de Apărare Națională a României, elaborată pentru perioada anilor 2020 – 2024, pe motiv că Strategia va permite creșterea prezenței militare a NATO, mai ales a Statelor Unite, în zona Mării Negre. Noua Strategie a României promite o ripostă împotriva “consolidării posturii ofensive şi agresivităţii Federaţiei Ruse".

Mare atenție la țarul Rusiei! România este pe lista menu a lui Putin.

Profitând de divergențele din inima NATO, Rusia ar putea ataca România

Generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al Forțelor Terestre ale Statelor Unite din Europa între anii 2014 – 2017, a lansat un avertisment dur cu privire la poziția Rusiei față de NATO. Generalul Hodges estimează că, pentru a testa capacitatea de răspuns a NATO în contextul actualelor disensiuni din interiorul Alianței, Rusia ar putea încerca, chiar în această perioadă, un atac asupra României.

Declarațiile generalului american au fost prezentate, acum câteva zile, de ziarul britanic The Times în interiorul unui articol de analiză intitulat “Putin and Xi on the march as Trump brings troops home"  (“Putin și Xi în ofensivă, în timp ce Trump își cheamă trupele acasă"). Titlul se referă la decizia președintelui Trump de a retrage o parte din forțele SUA din Germania, decizie pe care generalul Hodges (ajuns la vârful carierei sale militare în timpul administrației Obama) o califică drept „o greșeală colosală" și „o nebunie".

„Rusia ar putea profita de divergențele din NATO pentru a-i testa capacitatea de apărare. Dacă ei vor considera că noi nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în Statele Baltice și să amenințe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi", a estimat generalul Hodges. În opinia acestuia, o asemenea evoluție este favorizată de actuala configurație mondială, în care China este în ascensiune, Rusia vrea să-și reafirme statutul de super-putere, Statele Unite sunt izolaționiste iar Uniunea Europeană este mai degrabă pasivă. 

În privința României, un atac al Rusiei poate fi socotită drept din ce în ce mai aproape, în condițiile în care Rusia își extinde, de câțiva ani, controlul asupra nordului Mării Negre. Astfel, Crimeea a fost ocupată în anul 2014, în prezent “Odesa este în meniu" (Odesa fiind un oraș ucrainean la Marea Neagră), după care ar urma ocuparea Republicii Moldova. Aceasta ar fi rațiunea pentru care „Rusia are mii de soldaţi în Transnistria. Este o divizie în Transnistria condusă de ofiţeri ruşi şi echipată de Kremlin. Potenţialul este acolo", a punctat generalul Hodges.

“Dacă vor considera că noi nu suntem solidari, ei ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în Statele Baltice și să amenințe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi"

Ben Hodges,

Fost general american

 

IMPLICAȚIE

Unde se mută trupele din Germania

Statele Unite au anunțat că vor retrage circa 9500 de militari din Germania (o treime din efectivul actual) dar n-au precizat care va fi destinația acestora. Ori vor fi trimise înapoi în America, ori vor fi mutate într-o altă zonă a Europei. În această ultimă variantă, țările cele mai îndreptățite și mai dispuse să găzduiască noile trupe americane sunt Polonia și România.

Meseria de șofer la un minister, brățară de aur.

BOIERIE. Cât câștigă un șofer dintr-un minister. Mulți patroni mici din România ar renunța la afacere pentru un post

Salariile din administrația publică au crescut de-a lungul ultimelor guverne, astfel încât prăpastia salarială față de mediul privat este tot mai accentuată. Un manager din Ministerul Dezvoltării, de exemplu, încasează lunar între 12.000 și 14.000 de lei, în timp ce un șofer din minister poate ajunge la 4.900 de lei (peste 1.000 euro lunar).

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, succesor al fostului Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a publicat recent pe site-ul propriu Nomenclatorul de salarii de bază pentru luna martie 2020.

Potrivit documentului, ministrul încasează lunar un salariu de bază de 21.840 lei, un secretar de stat primește 16.640 lei, iar un subsecretar 14.550 lei. Un salariu care se apropie de cel al ministrului este câștigat de secretarul general adjunct al instituției – 19.478 lei.

Consilierii încasează salarii cuprinse între și 7.200 lei și 8.398 lei, în timp ce un diretor de cabinet primește 8.750 lei.

Curierii personali ai demnitarilor (șoferi) au salarii de bază de 4.246 lei, respectiv 4.918 lei, iar salariul șoferilor din personalul contractual de execuție variază între 3.700 lei și 4.023 lei.

La salariul de bază se mai adaugă indemnizația de masă (346 lei lunar), vouchere de vacanță, dar și alte sporuri.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare “Personalul din ministerul de resort cu atribuții de reglementare în domeniul
amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va fi salarizat la nivelul prevăzut în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, la care se adaugă un spor de complexitate de 35%", acesta menținându-se la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019.

Angajații primesc și vouchere de vacanță. Cuantumul acestor vouchere anuale de vacanță este de 1450 lei.

Începând cu luna ianuarie 2018, personalul MLPDA beneficiază de spor pentru condiții vătămătoare de muncă, potrivit Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 196/22.01.2018 privind acordarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă personalului Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în conformitate cu dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în cuantum de 15% din salariul de bază, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017.

Acest spor a fost menținut la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019.