Câți bani a obținut Ceaușescu din vânzarea etnicilor germani și evrei

Câți bani a obținut Ceaușescu din vânzarea etnicilor germani și evrei: De-a lungul întregii lui „domnii” peste România, Nicolae Ceaușescu a avut și preocuparea de a scoate bani frumoși prin vânzarea la propriu a etnicilor germani și evrei către Republica Federală Germană (RFG), respectiv Israel. Operațiunea a fost, de fapt, preluată de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul șef al comuniștilor și al țării până în martie 1965 când a decedat. Din acest troc, Ceaușescu a obținut aproape 1 miliard de mărci germane - pentru etnicii germani - și peste 100 de milioane de dolari pentru evrei, așa cum aflăm din interviurile și memoriile unora dintre cei care s-au ocupat de afacere.

Cutremurătoarea poveste a trocului cu evreii din România este dezvăluită de Radu Ioanid în cartea „Securitatea şi vânzarea evreilor din România“. „Adevărul“ vă prezintă detalii din culisele unei „afaceri“ în care au fost vânduţi oameni. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa. Strămoşii noşt... Turcia „împărtăşeşte suferinţele” armenilor, dar nu recunoaşte genocid... Zece profeţii ale lui Nostradamus. Nouă s-au împlinit deja, iar ultima... Radu Ioanid scoate la lumină o afacere prin care statul comunist român a “scăpat” de evreii din România, prezentând documente şocante din arhivele serviciilor româneşti de informaţii externe, între 1959-1989.  La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în România trăiau aproximativ 350.000 de evrei, majoritatea în Vechiul Regat. În afara URSS, România era ţara cu cel mai mare număr de evrei din Europa. În timpul conducerii Anei Pauker, până în 1952, aproximativ 100.000 de evrei au plecat din România în Israel. Apoi, Partidul Comunist Român a sistat plecările libere.   „Lovitura de stat care l-a înlăturat de la putere pe Ion Antonescu în august 1944 şi a scos România din alianţa cu Germania, aceasta trecând în tabăra Naţiunilor Unite, a eliminat riscul acut care îi ameninţa pe evreii români cu decimarea prin muncă silnică, deportare sau ucidere în perioada Holocaustului. Cartea lui Radu Ioanid arată totuşi că noul regim politic nu a adus o contribuţie de substanţă în ceea ce priveşte atitudinile sau comportamentul faţă de evrei, care conduseseră România către un record al crimelor în masă în timpul Holocaustului depăşit doar de Germania însăşi şi rivalizând numai cu Ungaria.   La scurt timp după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, vechile stereotipuri antisemite şi moduri de gândire vizavi de evrei au început să se reafirme. Ideea că evreii sunt un element străin, identificat cu interese străine; eliminarea evreilor din poziţii influente în administraţia publică şi din anumite profesii; eliminarea evreilor din ţară, extorcând în acelaşi timp un preţ substanţial în schimbul libertăţii lor. Toate acestea fac parte din ţesătura tragică a tratamentului aplicat evreilor români în perioada postbelică”, a scris Paul A. Shapiro, director al Jack, Joseph and Morton Mandel Center for Advenced Holocaust Studies. Implicarea serviciilor secrete Vânzarea evreilor români a fost făcută prin intermediul Direcţiei Generale de Informaţii Extrene (DGIE) şi agenţiile care i-au succedat. Aceştia au tratat nişte fiinţe umane ca pe o marfă, s-au târguit pentru preţ, au negociat la sânge pentru a aduce în ţară valută forte, produse agricole, dar şi alte diverse avantaje.   ADVERTISING “Regimul comunist a realizat ceea ce predecesoarele sale din secolele al XIX-lea şi de la începutul secolului XX nu au reuşit, eliminând aproape complet comunitatea evreiască din România, în vreme ce conducerea regimului şi-a urmărit scopul de a acumula cât mai multă valută forte”, a mai scris Shapiro. Declasificarea dosarului “Dunărea” Dezvăluirile lui Radu Ioanid sunt şocante, la fel ca şi documentele din arhivele serviciilor româneşti de informaţii externe. Evreii care doreau să plece se puteau înscrie pentru emigrare la birourile Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România. Evreii erau nevoiţi doar să-şi sacrifice apartamentele şi cea mai mare parte din posesiunile lor în favoarea statului.  În primăvara anului 2014 a fost declasificată de SIE şi de CNSAS aşa-numita arhivă “Dunărea” care include 26 de volume ale unităţilor OVS (Operaţiuni Valutare Speciale) şi AVS (Aport Valutar Special), care s-au ocupat cu vânzarea cetăţenilor români timp de aproape 30 de ani.  “Totul a început de la foamea de valută forte a regimului comunist din România, care la sfârşitul anilor 50 reorienta comerţul exterior al ţării către Occident. O parte din importurile de animale de rasă trebuia făcut clandestin, pentru că unele specii de animale nu puteau fi importate legal. În plus, conducerea României comuniste a ajuns la concluzia că ar fi avantajos din punct de vedere financiar să perceapă o sumă în valută pentru fiecare emigrant evreu, fără ca statul român să acceseze direct aceşti bani. De aici până la ideea de troc, evrei contra porci, vite şi ovine, nu era decât un pas”, scrie Radu Ioanid.   Trocul din epoca lui Gheorghe Gheorghiu Dej Operaţiunea a fost strict secretizată de Direcţia Generală de Informaţii Externe (DGIE) a Securităţii. Acest tip de “combinaţie” a fost făcută cu aprobarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, la iniţiativa lui Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, cu aprobarea scrisă a lui Alexandru Drăghici, ministru de Interne.   Iniţial, circuitul sumelor în valută includea un intermediar britanic, Henri Jakober, care depunea banii în conturi bancare elveţiene. Acesta cumpăra vite şi produse agricole. Sume suplimentare de bani ajungeau în conturile DGIE şi Banca de Comerţ Exterior. “Chitanţele semnate de ofiţerii DGIE sunt şocante: atâţia porci şi atâtea vaci contra atâţia evrei. Fiinţa umană devenea o marfă evaluată nu numai în valută, ci şi în animale”, susţine Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale a Centrului de Studii Avansate asupra Holocaustului, din Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington. Spre sfârşitul anilor 60 intermediarul britanic Jakober a fost marginalizat de autorităţile israeliene, care au continuat cumpărarea evreilor care doreau să emigreze din România. Trocul de produse agricole contra evrei a fost înlocuit cu o vânzare directă: cash sau CEC-uri contra evrei. “Dincolo de preţul pe cap de evreu, statul român obţinea de la statul israelian împrumuturi de zeci de milioane de dolari pe an cu dobânzi reduse şi o balanţă anuală net favorabilă României. În plus, anumite companii din Israel erau forţate de guvernul israelian să importe produse româneşti de calitate inferioară numai pentru a cumpăra bunăvoinţa statului român”, mai scrie Ioanid. Gheorghe Gheorghiu Dej Un proces similar a fost coordonat de spionajul românesc (DGIE, Direcţia de Informaţii Externe – DIE şi Centrul de Informaţii Externe – CIE), în timpul lui Ceauşescu, când etnicii germani din România au fost cumpăraţi de Republica Federală Germania.  Conform lui Radu Ioanid, atât Dej, cât şi Ceauşescu şi-au făcut “cadouri” scumpe din conturile OVS/AVS, cum ar fi arme de vânătoare de lux. Ceauşescu a cumpărat, utilizând acelaşi conturi, un avion Boeing 707 pentru uzul său exclusiv. Emigranţii erau consideraţi “trădători” În 1953, s-a creat Israel Laison Bureu, cu cartierul general la Tel Aviv, având ca scop aranjarea emigrării evreilor din URSS şi Europa de Est. Avea aceaşi rang cu Mossadul şi Shin Beth în structura de informaţii israelian. “În lunile octombrie-decembrie 1958, prefecturile de poliţie au fost luate cu asalt de peste 100.000 de evrei care doreau să părăsească ţara. După această acţiune, pe care oficialitatea română a primit-o ca pe o palmă dată regimului, antisemitismul oficial a încetat a mai fi discret şi s-a transformat într-o represiune împotriva . Toţi cei care ceruseră să plece au fost sever retrogradaţi. Studenţii au fost eliminaţi din facultăţi etc.”, mai susţine Radu Ioanid.   În urma protestelor mai multor ţări arabe împotriva emigrării evreilor din România, guvernul a anunţat suspendarea emigrărilor şi mii de permise de plecare au fost anulate. “Autorităţile române s-au trezit prinse între îndemnurile SUA şi ale Israelului de a mărit ritmul emigrărilor şi dorinţa arabilor de a o opri cu desăvârşire”, afirmă Ioanid.  Conform celor scrise de generalului Ion Mihai Pacepa(în „Orizonturi roşii”, Nikita Hruşciov, aflat în vacanţă, în România, în 1958, a insistat pe lângă prim-secretarul Gheorghe Gheorghiu Dej ca DGIE să accepte de la israelieni marfă, şi nu bani pentru emigrarea evreilor.  Jakober livra animale pentru România La sfârşitul anilor 50, intermediarul era Henry Jakober, comerciant evreu cu domiciliul la Londra. “Această operaţiune s-a născut din nevoia acută de a îmbunătăţii calitatea şeptelului din România. Un merit deosebit l-au avut Alexandru Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Bucur Şchiopu, ministru al Industriei Alimentare şi conducătorul Gospodăriilor Agricole de Stat. Numele celor doi demnitari se regăsesc în documentele DGIE legate de . Ei nu acţionau fără aprobarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care în acelaşi timp avea grijă să nege orice implicare a statului român în vânzarea propriilor cetăţeni”, scrie Ioanid.  Răscumpărarea varia între 4.000 şi 6.000 de dolari de persoană. Banii erau plătiţi autorităţilor române doar după ce persoana răscumpărată ajungea în Occident.    Autorităţile române preferau ca Jakober să efectueze plăţi pentru emigrare în produse agricole, şi nu în bani gheaţă. Jakober achiziţiona vite din Olanda şi le trimitea în România în schimbul evreilor. Acest mod de a se proceda a durat până în 1961, când în paralel cu achiziţionarea de vite, urmau să fie aduse şi diferite utilaje (opt maşini unelte de mare precizie necesare industriei constructoare de maşini), dar s-a acceptat şi bani. Pentru utilajele în valoare de 290.278 dolari au fost lăsaţi să plece din ţară 29 de nemţi şi 50 de evrei dintr-o sectă religioasă. “Combinaţiile între Jakober pe această bază au continuat până în luna iunie 1967, când în urma conflictului izraelo-arab au fost suspendate plecările în Izrael”, afirmă Ioanid. Prin afacerea Jakober au plecat din România 23.566 familii de evri, au intrat în ţară peste nouă milioane de dolari şi s-au adus animale şi instalaţii în valoare de aproape 3,5 milioane dolari. Ceauşescu schimbă strategia În 1965, după moartea lui Dej, la putere ajunge Nicolae Ceauşescu. Politica lui Ceauşescu faţă de evrei era simplă. Le dădea voie să plece pentru că dorea o Românie omogenă bazată pe elementul român. “Pe lângă sumele pe care le plătea Israelul pentru fiecare emigrant, în funcţie de vârstă şi educaţie, se rezolva şi problema evreiască din România. Ţara se debarasa treptat de evrei, muncitorii români putând să preia apoi locurle de muncă rămase vacante”, susţine Ioanid citându-l pe ambasadorul Govrin.   În 1974, deşi vâzarea evreilor se făcea pe baza înţelegerilor dintre Gheorghe Marcu şi Shaike Dan, Jakober mai era încă în relaţii de afaceri cu DIE. Jakober a murit în 1975. Nicolae Ceauşescu Nicolae Marcu a fost unul din şefii de divizie ai DGIE, ramură de spionaj a temutei Securităţi. Acesta ţinea legătura cu Shaike Dan (care s-a născut în Basarabia), consilier de rang înalt ai mai multor prim-miniştri israelieni şi unul dintre cei mai respectaţi agenţi ai sistemului de informaţii externe al Israelului. Timp de 18 ani, generalul Marcu a fost al treilea om ca rang în sistemul de informaţii externe româneşti. În 1978, Marcu superviza direcţia DGIE, care coordona întregul spionaj românesc în SUA, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. Oficial, era directorul adjunct al Institutului de Economie Mondială, în care activau câteva sute de ofiţeri de securitate. Începând din 1958 şi până în 1965, la moartea lui Dej, 107.540 de evrei români au emigrat în Israel. Media anuală a fost de 13.400 de persoane. Din 1969 şi până la căderea lui Ceauşescu în 1989, emigraţia evreiască s-a stabilit la o medie de 1.990 de persoane pe an. “Fiind acum direct implicat în vânzarea evreilor către Israel, Ceauşescu a ordonat DGIE să schimbe direcţia dinspre epoca veche a trocului spre comerţul extern modern. A pretins dolari cash. Ceauşescu a dat instrucţiuni ca noul acord să tacit să stipuleze că Bucureştiul va primi o anumită sumă în bani gheaţă pentru fiecare evreu care primeşte permisiunea de a emigra, în funcţie de vârsta, educaţia, profesia, locul de muncă şi situaţia familială”, a mai scris Ioanid. Acorduri semnate din cinci în cini ani Gheorghe Marcu şi Sheike Dan se întâlneau lunar la ambasadele României din RFG, Austria şi Elveţia. Generalul aducea listele cu numele evreilor cărora li s-a aprobat emigrarea, iar Dan venea cu valizele pline de bani.   Din 1972, reprezentanţii României şi Israelului au semnat acorduri similare din cinci în cinci ani. “Pentru noi, evreii, germanii şi petrolul sunt cele mai profitabile produse de export”, scria Pacepa în “Orizonturi roşii”.   Citiţi şi: Mărturiile şvabilor vânduţi de Ceauşescu Germaniei. Cât era şpaga cerută de securişti şi ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci   „Paşaport pentru Germania“, cum a vândut Ceauşescu ca la piaţă un sfert de milion de cetăţeni ai României Evreii din Timişoara, o comunitate cu trecut prestigios

Citeste mai mult: adev.ro/pbdeae

Cum sa scapi de mască, mănuși, urgență, alertă și alte parascovenii autoritariste? Fuguța în Grecia! Litoralul românesc vă pute!

Veste bună pentru români. Grecia deschise sezonul turistic. Premierul grec a anunțat data

Grecia va deschide sezonul turistic luna viitoare, iar zborurile charter internaționale către locațiile populare vor fi reluate în iulie, a anunțat premierul Kyriakos Mitsotakis, citat de BBC.

"Perioada turistică începe pe 15 iunie, când hotelurile sezoniere se pot redeschide", a declarat la TV Kyriakos Mitsotakis.

Pandemia a afectat puternic sectorul turismului din Grecia, vital pentru economia țării.

Anunțul a venit în timp ce miniștrii de resort din UE au convenit să facă „orice este nevoie pentru recuperarea rapidă și completă a turismului european”.

Întrucât restricțiile sunt redicate treptat în toată Europa, Mitsotakis a spus că Grecia a demonstrat, prin gestionarea crizei, că deține un „pașaport de siguranță, credibilitate și sănătate”.

Grecia a fost apreciată pentru gestionarea epidemiei, înregistrând 166 de decese cauzate de coronavirus și 2.850 de cazuri confirmate.

"Vom câștiga războiul pentru economie la fel cum am câștigat bătălia pentru sănătate", a spus Mitsotakis.

Citește și: OFICIAL Care sunt excepțiile când masca NU e obligatorie. Ministerul Sănătății face precizări

Pentru a încuraja turismul, Grecia reduce prețurile călătoriilor, prin reducerea temporară a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pe toate mijloacele de transport - zboruri, călătorii cu autobuzul și călătoriile cu trenul - la 13% de la 24%, a spus Mitsotakis.

Destinația mediteraneană va oferi, de asemenea, teste de coronavirus pentru turiști.

Grecia a discutat situația sezonului turistic cu o serie de țări europene. Marți, premierul bulgar Boyko Borisov a anunțat că țara sa nu va mai carantina cetățenii asimptomatici sosiți din Grecia și Serbia în călătorii de afaceri și de familie, de la 1 iunie.

Acordul reciproc urmează să fie extins tuturor turiștilor din cele trei țări începând cu 15 iunie, a declarat ministerul de externe al Bulgariei.

Italia a anunțat miercuri că toate aeroporturile ar putea redeschise la 3 iunie pentru zboruri naționale și internaționale.

Între timp, Slovenia a spus că intenționează să ofere vouchere în valoare de 200 de euro cetățenilor săi pentru a încuraja turismul în țară.

Atenție, nu-i supărați pe boșimani că o pățiți ca Venezuela!

Cu economia la pământ, Venezuela dă în judecată Banca Angliei: vrea înapoi aurul naţional depozitat la Londra pentru a lupta cu COVID-19

Venezuela a înregistrat o acţiune juridică împotriva Băncii Angliei, pentru a obţine aur în valoare de 1 miliard de dolari, blocat de instituţie în urma sancţiunilor Statelor Unite şi Marii Britanii, autorităţile de la Caracas susţinând că au nevoie de bani pentru o reacţie corespunzătoare la pandemia de coronavirus, relatează CNBC, conform news.ro.

Administraţia preşedintelui Nicolas Maduro a afirmat că doreşte ca Banca Angliei să vândă o parte din rezervele de aur ale Venezuelei pentru a ajuta la finanţarea reacţiei la pandemie.

Documentul legal, înregistrat la un tribunal comercial pe 14 mai, cere Băncii Angliei să transfere fondurile Programului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP).

Cererea stipulează că banii vor fi utilizaţi pentru achiziţia de alimente şi echipamente medicale necesare combaterii coronavirusului.

Cazul sparanghelul - Violeta Alexandru anunță consultare publică

Banca centrală a Venezuelei nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii, în timp ce Banca Angliei a afirmat că nu comentează relaţiile cu clienţii.

În Venezuela sistemul medical continuă să se prăbuşească, multe spitale având dificultăţi să trateze pacienţii în absenţa furnizării constante a electricităţii şi chiar a apei curente.

Un grup de experţi ai Naţiunilor Unite au avertizat în această lună că spitalele din ţară au raportat un deficit de medicamente şi echipamente de protecţie.

Până în prezent, Venezuela a înregistrat 749 de cazuri de coronavirus şi 10 decese, la nivel naţional, potrivit datelor deţinute de Johns Hopkins University.

Banca Angliei este al doilea mare custode de aur din lume, după Rezerva Federală din New York.

Bănci centrale din multe state în curs de dezvoltare îşi depozitează rezervele naţionale de aur în depozitele din Marea Britanie, iar Venezuela este una dintre aceste ţări.

În ianuarie 2019, Banca Angliei a refuzat să permită Venezuelei să îşi retragă aurul. Ulterior, banca a refuzat să comenteze public această decizie.

Sfinții Constantin și Elena

Sărbătoare mare - Sfinții Împărați Constantin și Elena! Superstiții și tradiții: Ce NU trebuie să faci sub nicio formă azi

Autor: 

Alexandra Cruceru, Redactor

Publicat: 21/05/2020 07:33

Actualizat: 21/05/2020 07:34

Sfinții Constantin și Elena reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual de milioane de români. Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate „întocmai cu Apostolii”.

Superstiții și tradiții de sfinții Constantin și Elena

• Se crede că dacă se stropesc casele cu aghiazmă în această zi și dacă se tămâiază, se vor alunga duhurile rele.
• Sunt zone în țară în care se face un foc mare în curte, pentru a trece animalele din curte prin acel fum, pentru a le feri de rău. Gospodarii mai cred că fumul îi ajută să îndepărteze forțele malefice care îi amenință.
• În ziua de Constantin și Elena, nu se va semăna nimic, deoarece tot ce se seamăna în această zi se va usca. De Constantin și Elena se stabilesc unde se vor amplasa stânele, precum și cine le va păzi.

• Pentru a avea un an fericit și plin de liniște, conform tradiției, fiecare familie va trebui să aducă în casă trei bujori înfloriți. Bujorii vor fi duși la Biserică de către femei și așezați sub icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena.
• Gospodarii din unele zone rurale, aduc un vas cu lapte în mijlocul camerei, unde adună toți membrii familiei în jurul vasului. Pentru a alunga duhurile necurate, aceștia încep să bată cu linguri de lemn în vas.

Ce să nu faci sub nici o formă de Constantin și Elena

• Muncile câmpului sunt interzise cu desăvârșire în această zi. Toți cei care vor încălca acest obicei, vor avea parte de pagube tot anul, recoltele fiindu-le distruse de secetă și păsări.
• De Constantin și Elena nu se vor uda nici plantele, deoarece se pune că se vor ofili.
• Graurii vor mânca strugurii viei care a fost tunsă în această zi.
• În ziua de 21 mai nu trebuie înlăturate nici buruienile sau frunzele uscate.
• Gospodarii mai spun că, conform unei superstiții aceștia nu trebui să își lase câinii pe uliță deoarece vor fugi și nu vor mai reveni acasă.
• De Constantin și Elena nu este bine să te cerți, să divorțezi sau să renunți la o prietenie, deoarece vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
• Nu este bine să ceri sau să dai bani cu împrumut.
• În această zi nu se spală și nu se fac treburi casnice.
• Nu se dă păsărilor cerului pâine, deoarece se risipește sporul casei. Nici cuiburile păsărilor nu trebuie stricate, chiar dacă acestea fac gălăgie, deoarece se spune că în familie vor fi necazuri tot anul.

Români stați liniștiți! Sparanghelista șefă de la Ministerul Muncii lucrează pentru nemți. Totul este OK cu românii ce slugăresc pe plantațiile germane!

Cazul sparanghelul - Violeta Alexandru anunță consultare publică

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale urmează să urce în consultare publică o modificare la Legea privind agenţiile de plasare a forţei de muncă, deoarece, în prezent, acestea nu pot fi trase la răspundere, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Violeta Alexandru, potrivit Agerpres.

"Mă întorc în România şi urmează să urcăm în consultare publică o modificare la Legea care priveşte activitatea acestor agenţii de plasare a forţei de muncă. Am găsit o lege făcută de PSD fără niciun fel de posibilitate de tragere la răspundere a acestor agenţii. Voi modifica această lege, astfel încât să fie avizate de minister, pentru că în acest moment obligaţia lor este de a notifica cu mult după ce facilitează contractul între angajatorul dintr-o altă ţară şi angajatul român, ceea ce face dificilă intervenţia, o face să fie posibilă doar ulterior apariţiei unei probleme. Pe de altă parte, vreau să vă spun că cea mai mare parte dintre românii care lucrează în activităţi sezoniere nu apelează la aceste agenţii", a spus Alexandru, la Realitatea Plus.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a efectuat o vizită de lucru în Germania pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii români, în contextul pandemiei de COVID-19.

Citește și: Avertisment dur fără precedent al lui Raed Arafat: Este posibil să ajungem într-o situaţie mult mai gravă decât cea prin care am trecut

"Cea mai bună realitate o vezi în teren. De aceea, am insistat în cele câteva zile pe care le am aici, în Germania, să mă întâlnesc cu românii din ferme. Sigur că primisem foarte multe semnale, dar am simţit nevoia să am un dialog direct cu ei şi am cerut să vorbesc separat, fără niciun angajator, fără niciun oficial şi să le creez cadrul în care să-mi spună direct care e problema şi unde anume pot interveni. O bună parte dintre ei mi-au spus că sunt mulţumiţi de modul în care sunt trataţi de angajatorii germani. Nu aş vrea să se înţeleagă că toţi angajatorii germani, după cum eu, personal, nu pot să pun o etichetă negativă asupra tuturor angajatorilor români doar pentru că se întâmplă anumite situaţii care sunt gestionate prost. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne implicăm, asta nu înseamnă că nu trebuie să le tratăm pe acestea şi să le tratăm cu promptitudine", a spus ministrul.

Violeta Alexandru a precizat că omologul său german, Hubertus Heil, a stat lângă ea cu "foaia în faţă, cu pixul în mână" şi au trecut prin toate problemele în mod practic.

"Nu am avut o vizită de protocol în care să-mi fac doar o poză, ci am trecut prin toate problemele, primele rezultate văzându-se chiar azi, în discuţia pe care a avut-o în Cabinetul german şi în care a susţinut punctele asupra cărora am agreat că se pot implementa imediat. Este vorba în primul rând despre cei care lucrează cu contract pe durata nedeterminată în industria cărnii şi care au ca angajatori diferiţi subcontractanţi, cărora nu li se aplică aceleaşi reguli de protecţie socială şi măsuri de siguranţă medicală, aşa cum se aplică ele angajatorului principal", a explicat Alexandru.

Potrivit acesteia, ministrul german al Muncii a susţinut miercuri în discuţiile pe care le-a avut întărirea drepturilor în contractele de muncă, respectiv eliminarea "acestor verigi" care sunt subcontractorii şi păstrarea unei relaţii contractuale cu cel care a solicitat forţa de muncă în alte ţări, cum este cazul românilor.

"Deja aceste schimbări au fost produse. Lucrăm acum la anumite schimbări care să se regăsească în lege, dar mai ales în relaţiile efective, în contractele pe care românii angajaţi în activităţi sezoniere în agricultură le desfăşoară, în sensul în care să se vadă explicit ce anume se acoperă din suma de bani discutată înainte de plecare, în ce măsură această sumă reprezintă exclusiv salariul sau trebuie reţinute anumite sume pentru masă, respectiv pentru cazare. Am solicitat prevederi mai clare în acest sens, am cerut (...) prevederi explicite legate de acoperirea costurilor de transport de către angajator la momentul repatrierii în România la finalul contractului, respectiv am cerut să se facă verificări (...) ca angajatorii să fie verificaţi cu privire la încheierea unor contracte de securitate şi siguranţă medicală pentru români. Am primit asigurări că acolo unde se întâmplă situaţii de infectare, pentru că se poate să se întâmple şi aşa ceva, beneficiază angajaţii români de sprijin prompt din partea serviciilor medicale germane, care sunt foarte bine puse la punct", a mai afirmat şeful de la Muncă.

Violeta Alexandru a adăugat că angajamentul pe care şi l-a luat ministrul german este concretizat şi prin faptul că doreşte să vină în România la începutul toamnei pentru a face un bilanţ al rezultatelor "care urmează să fie atinse în prima instanţă printr-un grup de experţi din ambele ministere care vor lucra la propuneri privind măsurile de protecţie socială", care ar trebui regăsit mai clar în contract.

Un exemplu de cât de proști au fost românii când și - au distrus fabricile după lovitura de stat din '89. Avem capitalism fără fabrici.

Uzina comunistă care a ţinut piept  capitalismului. Exportă în afară şi are cifră de afaceri de milioane de euro FOTO

În perioada comunistă, în judeţul Botoşani, exista una dintre cele mai importante zone industriale din Moldova. Zeci de fabrici întinse pe o suprafaţă impresionantă asigurau în special componente industriale, dar şi produse textile. După anul 1990, odată cu privatizarea, aproape toate fabricile comuniste au dat faliment şi în cel mult un deceniu au ajuns un morman de fiare vechi sau teren viran. 

Excepţie face o singură uzină, IUPS, fondată de comunişti în anul 1972 şi care funcţionează de atunci fără întrerupere, supravieţuind inclusiv capitalismului. Mai mult decât atât, în anul 2018 a reuşit, inclusiv după exporturi în Germania, să obţină o cifră de afaceri de aproximativ trei milioane de euro. După privatizare, a fost numită Mecanex şi este singurul producător de pompe industriale din România şi unul dintre cei mai căutaţi producători, inclusiv în ţările arabe.

 

 

În anul 1972, la marginea municipiului Botoşani, pe drumul către satul Cătămărăşti, în noua zonă industrială a oraşului, comuniştii inaugurau uzina IUPS, specializată în producţia de utilaje şi piese de schimb pentru industria textilă, o ramură foarte bine reprezentantă în judeţul Botoşani. Mai apoi, în 1975, pe lângă utilaje textile, IUPS ajunge să facă utilaje pentru deformare plastică şi fabrica este dotată şi cu o foarfecă mecanică pentru debitat profile. În 1979, este anul de graţie al fabricii, atunci când ministrul economiei de la acea vreme hotărăşte fabricarea de pompe industriale, mai ales pentru irigaţii şi minerit la IUPS Botoşani. Propriu-zis din 1979 până în prezent IUPS a produs şi produce pompe industriale.

 

După 1990, fabrica a lucrat cu capital de stat încă 10 ani, pentru ca în 2001 să se privatizeze. Din acel moment, s-a numit Mecanex. Nu şi-a schimbat însă locaţia, continuând să funcţioneze în vechile hale construite pe vremea comunismului.

 

 Producţia cu utilaje retehnologizate FOTO Cosmin Zamfirache

 

Mai mult decât atât nu şi-a schimbat nici obiectul de activitate, dar nici acţionariatul, reuşind să supravieţuiască până astăzi, pe piaţa liberă. "Practic, Mecanex a fost privatizată în 2001, când avea vreo 300 de angajaţi. De atunci, nu şi-a schimbat structura de acţionariat, ci a rămas cu acelaşi capital integral românesc. Producem pompele care se făceau atunci, un pic îmbunătăţite cu anumite investiţii pe care am reuşit să le facem de-a lungul timpului", spune Ciprian Bidaşcă, managerul general al Mecanex.

 

Supravieţuirea a fost dificilă, spune managerul fabricii, mai ales că uzina a rezistat doar din ceea ce produce, fără subvenţii, nefiind eligibilă nici pentru obţinerea de fonduri europene. Managerul Mecanex spune că nu înţelege de ce anumite fabrici româneşti au fost lăsate să moară, mai ales cele care puteau deveni profitabile şi în capitalism, la fel ca IUPS. "Foarte multe ţări europene, mai ales cele vestice, au zeci, dacă nu sute de fabrici industriale din domenii diferite. Iar la noi, în România, nu se poate! Nu am primit nicio formă de subvenţie, niciodată", spune Ciprian Bidaşcă.

 

 

 Mecanex este singurul producător de pompe industriale din România, atât pentru industria minieră, pentru irigaţii, dar şi pentru alte domenii de activitate. Fosta IUPS foloseşte aproximativ acelaşi model de pompă din perioada comunistă, proiectat de fabrica Aversa din Bucureşti, dispărută între timp. "Suntem singura fabrică de pompe industriale din România. Noi am rămas singurii care am moştenit tehnologia Aversa, fabrica din Bucureşti, care, din păcate, a fost închisă. Şi singurii care mai putem da piese de schimb pentru miile de pompe aflate în exploatare care astăzi mai funcţionează în sistemul de irigaţii, în armată, spitale şi numeroase alte domenii.", spune Bidaşcă.

 

 Turnarea în forme FOTO Cosmin Zamfirache

 

Practic, în toată ţara se află pompe industriale fabricate de IUPS, dar în special în sudul ţării, acolo unde se irigă masiv.  Fără specialiştii din Botoşani, multe dintre aceste pompe nu ar mai putea fi înlocuite, nici staţiile de pompare. "Mecanex produce pompe industriale pentru vehicularea lichidelor, îndeosebi apă curată sau din râuri. Activăm în domeniul irigaţiilor, ANIF, agricultură, minerit, spitale, armată. Livrăm piese pentru Nuclearoelectrica, Hidroelectrica, Regiile de Apă şi nu numai.  Implicarea noastră este inevitabilă şi neapărată. Sunt foarte multe domenii în care doar noi dăm pompe, piese de schimb şi, totodată, noi mai ştim «know how-ul» staţiilor în care pompele funcţionează“, adaugă managerul companiei. 

 

 

Miracolul prin care fostul IUPS, actualul Mecanex, au supravieţuit tranziţiei şi privatizării a fost posibil, spun reprezentanţii fabricii, prin adaptarea masivă la piaţă, dar şi prin retehnologizare. Practic pompele proiectate în vremea comunistă au fost adaptate, de către un departament de proiect şi cercetare al fabricii, la noile cerinţe moderne. Mai mult, au avut loc şi inovaţii, fiind inventate de la zero noi tipuri de pompe. "Noi avem şi am avut capacitatea să regândim pompele. De altfel, în 2018 am făcut nişte pompe verticale pe care le-am gândit de la zero. Nu s-au mai produs în altă parte. Astăzi funcţionează şi irigă în judeţul Iaşi. Noi am realizat investiţii în utilaje pentru dezvoltarea capacităţii de producţie, dar şi pentru îmbunătăţirea produselor", spune Ciprian Bidaşcă.

 

Tocmai de aceea fosta fabrică comunistă a ajuns competitivă şi pe piaţa europeană, capitalistă, ajungând să exporte în Germania, Austria şi Italia şi adaptându-se cererii.

 

 Ciprian Bidaşcă, managerul general FOTO Cosmin Zamfirache

 

Astfel, Mecanex a ajuns să facă şi piese turnate din fontă pentru autostrăzi şi şosele în Germania. "Aceste comenzi din străinătate ne ajută foarte mult. Şi asta în condiţiile în care, repet, ne întreţinem doar din ceea ce producem", spune Ciprian Bidaşcă.

 

Totodată, Mecanex şi-a diversificat în timp gama de agregate şi echipamente turnate pentru diverse industrii. Reprezentanţii fabricii spun că au o cerere puternică din ţările arabe, însă pentru a răspunde nevoii arabilor de pompe, în special, sunt necesare noi investiţii. 

 

" Sunt cereri de ofertă din ţările arabe, pentru că ei au fost obişnuiţi cu pompele Aversa şi IUPS dinainte de 1990 şi chiar după, o bună perioadă de timp. Dar astăzi, tehnologic nu cred că am putea să acoperim piaţa de export pentru ţările arabe. Dar într-un an de zile cu siguranţă se va putea face export în toată regula. Totul depinde de investiţiile pe care noi le facem", spune managerul general al Mecanex. Datorită comenzilor din ţară dar mai ales a exporturilor, în 2018 cifra de afaceri a companiei a fost de 3 milioane de euro. 

 

 

Una dintre marile provocări ale fabricii, spune Ciprian Bidaşcă, este concurenţa pieselor chinezeşti. "Există o lege a achiziţiilor europene care ne bagă într-o concurenţă, cred eu, neloială cu produsele care se fabrică în China şi se vând în România", precizează Bidaşcă. Totodată, o altă problemă este lipsa forţei de muncă calificate. Depinzând total de câştigurile din producţie şi fără niciun fel de subvenţie, fabrica nu-şi mai permite să şcolarizeze oameni. "Forţa de muncă este pierdută efectiv şi nu mai pregăteşte nimeni în domeniu şi realmente este o problemă la nivel naţional pentru oamenii din domeniul îmbunătăţiri funciare.

 

  Au fost păstrate şi vechi structuri care amintesc de istoricul fabricii FOTO Cosmin Zamfirache

 

Dacă înainte erau peste 2.000 de angajaţi în Mecanex, peste 300 de proiectanţi, astăzi foarte greu mai găsim oameni care să înţeleagă ce facem aici. Noi am putea să calificăm, să dezvoltăm personal în domeniul ăsta tehnic, care este foart greu şi de nişă, dar nu putem permite financiar să susţinem oameni care timp de minim 6 luni ar trebui doar să înveţe, nu ar produce. Pentru asta, ar trebui subvenţii sau ajutoare pe care nu le primim de nicăieri", precizează Ciprian Bidaşcă.

 

 

În aceste condiţii, Mecanex poate fi considerat un muzeu funcţional, în condiţiile în care sunt folosite vechile hale ale IUPS din perioada comunistă. Multe ateliere au rămas aşa cum erau odată, inclusiv cu vechile panouri de atenţionare din acea perioadă, chiar şi în interior fiind încă folosite vechi utilaje. Fabrica, în sine, este aceeaşi cu IUPS-ul anilor 70-80.

 

Atac la covrigarul șef

Cazanciuc: Am ajuns să fim conduşi de un om cu porniri dictatoriale

Robert Cazanciuc a afirmat, marţi seară, că Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis nu sunt în stare să vină cu un program economic clar care să scoată România din criză. 

 

„După şase luni de zile de când Guvernul lui Iohannis este la putere, am auzit aceeaşi placă obosită că PSD este de vină. Şi asta pentru că atât Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis nu sunt în stare să vină cu un program economic clar, care să scoată România din criză. În loc de un plan care să ajute românii, care nu mai au bani că au stat acasă, am auzit aceleaşi ameninţări ca în starea de urgenţă. În loc de facilităţi fiscale sau credite pentru firmele româneşti, am auzit noi amenzi, interdicţii şi restricţii care ni le aplică Guvernul Iohannis. Cu alte cuvinte, am ajuns să fim conduşi de un om cu porniri dictatoriale. Ne-am săturat să ne tot certaţi, domnule Iohannis şi să nu fiţi în stare să veniţi cu soluţii. De două luni de zile auzim de la Cotroceni şi de la Guvernul PNL vom face, vom analiza, vor veni investiţii, vom reporni. Ne-am săturat de sfaturi şi promisiuni. Vrem să vedem un plan de redresare a economiei româneşti", a afirmat Cazanciuc. 

 

El crede că Iohannis nu trebuie să mai aibă apariţii de la Palatul Cotroceni pentru că poziţiile sale nu sunt ale preşedintelui României, ci să meargă la Guvern sau la PNL. 

 

„Cred că a venit momentul să nu mai aveţi apariţii publice de la Cotroceni pentru că poziţiile dumneavoastră nu sunt ale preşedintelui României. Trebuie să vă duceţi la Guvern sau la PNL pentru că vă purtaţi ca un premier şi preşedinte de PNL. Dacă Orban vă este inutil, de ce nu îl trimiteţi la plimbare", a precizat senatorul PSD. 

 

El a mai spus că PSD trebuie să depună moţiune de cenzură deoarece Guvernul este incompetent. 

 

„Aţi spus că PSD vrea să depună moţiune de cenzură. Preşedintele PSD a spus că vom depune moţiune după ce pandemia va trece, iar PSD trebuie să depună moţiune de cenzură împotriva Guvernului Iohannis - Orban pentru că acest Guvern este incompetent, nu are niciun plan economic şi face achiziţii netransparente. Este datoria noastră să oprim prostiile pe care le faceţi şi jaful din banii publici", a mai declarat Robert Cazanciuc. 

 

El i-a mai transmis şefului statului că în vamă stau mii de români fără apă, mâncare şi pentu ei nu face nimic, acuzându-l că pare să nu mai aibă contact cu realitatea. 

 

„Domnule Iohannis, în vamă stau mii de români la coadă, fără apă, fără mâncare, în soare zeci de ore. Pentru ei nu faceţi nimic. Avem peste un milion de oameni care nu au locuri de muncă, pentru ei nu faceţi nimic, avem peste o jumătate de milion de firme româneşti, pentru aceste firme nu faceţi nimic, firme aflate în pragul falimentului. Avem zeci de mii de muncitori români la muncă în străinătate, în pragul disperării şi batjocoriţi. Domnule Iohannis, pare că nu mai aveţi contact cu realitatea", a mai afirmat Robert Cazanciuc.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat marţi politicienii care nu respectă restricţiile impuse în contextul pandemiei şi a acuzat PSD că, în acese vremuri, are ca prioritate dărâmarea Guvernului. El a afirmat că în ultimele zile, de la intrarea în starea de alertă, a văzut foarte mulţi români care respectă în continuare regulile, dar din nefericire a văzut şi comportamente contrare regulilor sanitare. Preşedintele Iohannis a mai afirmat şi că toate sectoarele economice au avut de suferit din cauza pandemiei, dar trebuie văzute şi oportunităţile, indicând accelerarea digitalizării administraţiei, Preşedintele a avut marţi două runde de discuţii cu premierul Ludovic Orban şi cu membri ai Guvernului pe tema măsurilor de gestionare a epidemiei de COVID -19.

Să vă scoateți singuri sparanghelul.... și să - l băgați în....

VIDEO Muncitorii români au protestat în centrul oraşului Bonn, iar apoi au asediat Consulatul României. „Să vă scoateţi singuri sparanghelul din pământ”

La proteste au luat parte şi câţiva germani membri ai sindicatului FAU Bonn, care susţin punctul de vedere al muncitorilor sezonieri români. Imaginile au fost filmate de Erich Mocanu. Românii prezenţi la miting au avut şi câteva bannere, iar pe unul dintre ele se putea citi mesajul: „Să vă scoateţi singuri sparanghelul din pământ".

După ce au organizat un marş prin centrul oraşului Bonn, muncitorii s-au oprit în faţa Consultaului României, unde le-au cerut socoteală oficialilor pentru lipsa de implicare. Oamenii au scandat „hoţii, hoţii" şi „mincinoşii" şi le-au cerut să iasă afară pentru a sta de vorbă cu mulţumea. Puşi sub presiune, aceştia au acceptat să primească o delegaţie din partea muncitorilor, care a fost invitată să poarte o discuţie în interiorul consulatului. 

Imaginile au fost filmate de Erich Mocanu, cel care anunţa în urmă cu un an şi jumătate că va înfiinţa un partid al românilor, Liga Plus, menit să apere drepturile concetăţenilor săi aflaţi la muncă în această ţară. Între timp, Mocanu a fondat AEBS, o asociaţie care luptă pentru drepturile românilor din Germania şi Austria.

Rușine națională. Rareș te vor mazili. Mulți români se comportă ca slugile, inclusiv din cei care ne conduc.

Rareş Bogdan, noi atacuri la adresa Guvernului, pe tema muncitorilor plecaţi în Germania: Violeta Alexandru să se poarte ca un stăpân, nu ca o slugă

„Ce se intampla este o ruşine. Am cerut sa merg in Germania, nu mi s-a permis. Dupa 2 iunie cu Motreanu, Falca si Busoi mă voi deplasa sa vad ce se intampla. Statul trebuie sa dea cu pumnul in masa. Nu trebuie sa stai ca ghiocelul, cu capul plecat. O rog pe Violeta (Violeta Alexandru, ministru Muncii, aflată în Germania, n.red.) cu colegialitate, sa depăşeasca gardul, ca s-ar putea sa gaseasca leopardul dupa gard. Sa nu se duca doar acolo unde este dusa. Or sa incerce sa o duca in locurile unde conditiile de munca sunt bune. Să stea Violeta in Germania pana rezolva problema. Nici sa nu le zambeasca, sa nu fie draguta, e reprezentatul Guvernului unei tari care reprezinta ceva in Europa. Ei ne-au cerut ajutorul. Violeta să se poarte ca un stapan, nu ca o sluga, sa fie puternica, sa intelega ca daca e puternica si isi sustine punctul de vedere esti respectat. Violeta, s nu lase sa fim umiliti. Intreaga Romanie este umilita, nu doar cei de la munca", a declarat Rareş Bogdan.

 

De asemenea, prin poziţionarea sa, Rareş Bogdan a dat de înţeles că e de acord cu ideea mai multor partide de constituire a unei comisii de anchetă care să facă lumină în cazul plecării muncitorilor sezonieri în Germania, în plină pandemie. 

 

„Vreau sa stiu cine sunt companiile din Romania care au facut selectia muncitorilor. Cine sunt cei care au adunat oameniii, cei care au facut contractele cu oamenii si cei care i-au dus in Germania. Vreau controale pe aceste companii, pe acesti jepcari, le-au tinut pasapoartele, nu le-au dat banii, le-au luat 280 de euro pe zbor doar pe dus, bani care sunt retrasi din primul salariu", a mai afirmat europarlamentarul.

Germania, țara făgăduinței pentru muncitorii agricoli români dar și țara sclavagismului autoimpus.

Sezonierii români: nu toţi sunt bineveniţi în Germania

Doar o zi mai târziu, Ciprian solicita ajutor, apelând numărul de telefon gratuit al sindicatelor germane pentru consiliere în limba română. „Oamenii m-au sunat şi s-au alertat, după ce au văzut că şansele să-şi primească buletinele sunt minime, chiar nule. Fermiera i-a certat şi a spus că nu îşi vor primi buletinele decât după terminarea contractului", explică în discuţia cu DW Sevghin Mayr, consultantă în cadrul proiectului „Faire Mobilität" din München.

Reţinerea buletinelor şi a permiselor de conducere de către angajatori a devenit o practică uzuală în muncile sezoniere, deşi autorităţile germane şi reprezentanţele diplomatice ale României atrag atenţia asupra ilegalităţii acestor acţiuni.

Sevghin Mayr, consultantă în cadrul unui proiect DGB

Pentru Ciprian şi colegii săi, situaţia s-a agravat în momentul în care firma cu care semnaseră contractul de muncă a refuzat să le acorde un avans financiar pentru mâncare şi nici nu le-a pus la dispoziţie alimente sau apă. După 24 de ore şi mai multe mesaje trimise proprietarilor firmei, oamenii au fost obligaţi să semneze un document, crezând, iniţial, că acesta cuprinde reglementări privind respectarea igienei şi a condiţiilor de carantină. De fapt, ei tocmai fuseseră concediaţi la ora 22.00. Câteva minute mai târziu, au fost urcaţi într-un taxi şi trimişi la gara centrală din Mannheim. Păstrând legătura telefonică cu Sevghin Mayr şi la îndemnul acesteia, cei cinci români s-au adresat secţiei de poliţie din gară. Acolo au fost audiaţi până la trei şi jumătate dimineaţa, când poliţiştii au decis că ei trebuie să se întoarcă la ferma cu care semnaseră contractul de muncă iniţial.

În contextul pandemiei şi în plină criză a forţelor de muncă sezoniere, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Berlin a solicitat un regim special pentru muncitorii din afara Germaniei şi a obţinut aprobarea deplăsării a circa 80.000 de persoane până la finele lunii mai. Însă, pe lângă numeroase prevederi suplimentare, angajatorii, deci fermierii germani se obligă să asigure aşa numita „carantină activă" pentru personalul care soseşte în această perioadă în Germania. Într-o scrisoare internă adresată Bundestagului, pe 5 mai, responsabila pentru agricultură din cadrul guvernului de la Berlin, Julia Klöckner, prezenta detaliat informaţii despre obligaţiile angajatorilor în contextul pandemiei, menţionând că aceştia sunt responsabili de menţinerea personalului în primele 14 zile în interiorul fermelor.

În cazul lui Ciprian şi al colegilor săi, trimişi la gara centrală dintr-un mare oraş la numai trei două zile după ce sosiseră în Germania, autorităţile îşi declină responsabilitatea. Poliţia, care a însoţit evacuarea oamenilor, spune că a „îndeplinit doar ordinele". Administraţia locală, care a ordonat evacuarea românilor, nu a oferit până în acest moment detalii, deşi acestea au fost solicitate de DW în mod oficial. Iar Ministerul de Interne de la Berlin, prin purtătorul de cuvânt Bjorn Grünewälder, atrage atenţia asupra responsabilităţii Ministerului Agriculturii şi al administraţiilor locale, care trebuie să supravegheze implementarea măsurilor de carantină. În ceea ce-i priveşte pe fermieri, deşi contactaţi de mai multe ori de DW, aceştia  preferă tăcerea.

Cazul nu este singular. În luna aprilie, o mare fermă din Bavaria, unde lucrează peste 500 de sezonieri, majoritatea români, devenea scena unor revolte, după ce lucrătorii reclamau lipsa standardelor minime de igienă, nerespectarea condiţiilor contractuale, intimidarea lor de către angajator. Contactat de DW, fermierul german a declarat că unii sezonieri români sunt „infractori", că fac parte din criminalitatea organizată şi că a solicitat poliţiei să îşi facă datoria. Purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Augsburg, Sabine Braunmiller, a confirmat că sunt anchetaţi trei cetăţeni români, dar acuzaţiile se referă doar la „calomnie" şi nerespectarea unor „înţelegeri verbale".

Marius Hanganu

Cazul a fost preluat de către Marius Hanganu, consilier în cadrul DGB. Acesta cunoaşte situaţia din respectiva fermă şi ne-a precizat că nu există „înţelegeri verbale", în condiţiile în care oamenii sosesc cu un contract de muncă legal. În plus, angajatorul nu a respectat măsurile de igienă şi nici de carantină, oamenii fiind scoşi la muncă fără măşti şi fiind obligaţi să se dezinfecteze cu apă amestecată cu clor.

Nici în Renania de Nord-Westfalia, situaţia nu se prezintă mai bine. Câteva sute de români au protestat la Bornheim, după ce angajatorul, aflat practic în faliment, le-a oferit doar 200 până la 300 de euro salariu pentru o lună de muncă.

Cătălia Guia lucrează în cadrul programului de consiliere "Arbeit und Leben", susţinut şi de guvernul de land, şi cunoaşte situaţia românilor veniţi să muncească în Germania.

Cătălina Guia, consilieră în cadrul "Arbeit und Leben" la Düsseldorf

Tocmai pentru a-şi face o imagine la faţa locului, ea a însoţit săptămâna trecută o echipă a televiziunii publice germane la o fermă renană. Acolo însă, surpriză: poliţia le-a interzis accesul. „Am întâmpinat un comportament aversiv, ajungându-se la intervenţia poliţiei pentru moderarea dialogului".

Situaţia românilor care se confruntă cu tot mai multe probleme în Germania stârneşte îngrijorare atât la Bucureşti cât şi la Berlin.

Într-o scrisoare internă adresată responsabililor landurilor federale, ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, atrage atenţia asupra faptului că există informaţii din surse diplomatice, potrivit cărora guvernele unor state est şi sud-est europene îşi rezervă dreptul de a sista plecarea cetăţenilor cu contracte de muncă în Germania.

Hubertus Heil, ministrul federal al Muncii

La Bucureşti, Violeta Alexandru, ministra Muncii şi a Protecţiei Sociale, precum şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au fost audiaţi, în urmă cu o săptămână (pe 10 mai) în Senat. Tema principală: situaţia sezonierilor români din Germania şi din Uniunea Europeană.

Violeta Alexandru se află în aceste zile la Berlin. „O altă provocare a stării de urgenţă, căreia ne-am străduit să îi răspundem corect şi fără patimă, a venit din partea sezonierilor români care au plecat să muncească în străinătate în ultima perioadă. Respect dreptul oricărui român să muncească oriunde alege să facă acest lucru şi îi rog pe toţi cei care (re)încep munca să facă acest lucru cu forme legale, să citească contractele cu atenţie, să solicite răspunsuri clare înainte de semnarea contractului. Dacă se întâmplă totuşi să întâmpine probleme, indiferent unde muncesc, în România sau în străinătate, trebuie să semnaleze orice potenţial abuz. Am nevoie să vorbesc cu românii noştri serioşi care muncesc în Germania. Aşa că am plecat spre ei", scria sâmbătă ministra Muncii şi Protecţiei Sociale pe pagina proprie de Facebook.

Important este ca şi autorităţile germane să îşi facă temele şi să urmărească cu atenţie nu doar sosirea sezonierilor, care trebuie înregistraţi pe un portal accesat atât de poliţie cât şi de fermierii care solicită forţă de muncă, ci şi respectarea normelor de carantină şi a condiţiilor de muncă. În plus, este de dorit ca fermierii, care s-au angajat să suporte costurile de transport ale lucrătorilor, să acopere cel puţin o parte din aceste costuri. 

Ciprian ne-a relatat că, la câteva ore după sosirea sa la fermă, i s-a pus în vedere să plătească biletul de avion, nu mai puţin de 410 euro, sau să lucreze două săptămâni fără remuneraţie, în contul transportului.

Şi poate că aceste campanii de informare au şi efecte imediate. Unul dintre românii părăsit la o benzinărie de către angajatorul bavarez a apelat la serviciile unui avocat.

Prima înfăţişare în procesul intentat de un sezonier român unui fermier german are loc pe 20 mai.

Alina Kuhnel - Deutsche Welle