Președinta Societății de Genetică crede că românii sunt mai rezistenți la Covid-19: „Față de ce-ar fi putut fi, stăm foarte bine”
Maria Puiu, profesor universitar la Timișoara și preşedinta Societăţii Române de Genetică Medicală spune că românii se deosebesc genetic de occidentali și par mai rezistenți la Covid-19.
Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, specialista în genetică glumește chiar, spunând că dacii ar putea fi mai rezistenți decât romanii la coronavirus.
Maria Puiu spune și de ce o persoană descoperită inițial negativă, poate fi testată ulterior pozitivă. Coronavirusul are până acum trei tulpini, iar numărul acestora se va multiplica. Aproape toți vom face o formă sau alta de coronavirus.
Întrebare:Cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent) cred că diferența genetică dintre locuitori explică de ce noul coronavirus face mai puține victime în statele din Estul Europei, în România spre exemplu. Cât de plauzibilă este această teorie?
Maria Puiu: „Patrimoniul genetic ne face foarte diferiți în multe aspecte. Nu este chiar o noutate că există polimorfisme, adică mici modificări ale unei gene, care nu-i modifică esențial capacitățile, dar produc proteine ușor diferite. Avem, de pildă, capacități diferite de a reacționa la virusul HIV. Se știe de mult timp, că unii fac forme mai ușoare, iar alții fac forme foarte grele. La fel și cu această boală: coronavirus. E un moment bun să se studieze aceste polimorfisme (AC2), amintite de cercetătorii belgieni. Există astfel o genă cu pierdere de material genetic (AC2D) și alta cu surplus, cu inserție (AC2I). Se pare că cea cu deleție e mai puțin prietenoasă pentru coronavirus și este mai comună în populația românească. Unii glumesc că românii ar fi putut fi mai asemănători cu italienii, dar se pare că nu: din acest punct de vedere suntem mai mult daci, decât romani".
Întrebare: Studiul cercetătorilor belgieni scoate deci în evidență deosebiri genetice între Est și Vest.
Maria Puiu: „Așa e, aflăm că din acest punct de vedere românii sunt mai asemănători cu balcanicii, cu cei din Estul Europei, decât cu occidentalii. Explicația aceasta o aveam mai demult. În zona statelor est-europene și scandinave există aceste modificări genetice neprietenoase cu coronavirusul".
Întrebare: Care ar fi explicația?
Maria Puiu: „Greu de spus. Nu știu. Încetățenirea acestui polimorfism poate să dateze de sute de ani și să fie dată de faptul că, să spunem, în Est și în zona scandinavă era, cu sute de ani în urmă, mai frig, chiar dacă acum nu mai e o diferență serioasă. Nu știu."
Întrebare: Această deosebire genetică va face deosebirea și în această pandemie? În România vor fi mai puține victime, decât în statele occidentale?
Maria Puiu: „Cunoscând bine sistemul, am și eu o analiză proprie, fiindcă se vede cu ochiul liber cât de poticnite sunt lucrurile, cât de repede cad spitalele: în România mai toxic decât Covid-19 este câte un manager de spital, care nu înțelege că trebuie să existe anumite circuite, că trebuie să existe proceduri. În România, chiar dacă am avea toate echipamentele din lume, n-am ști ce să facem cu ele, nu le-am despacheta așa cum trebuie și nu le-am îmbrăca așa cum trebuie, în ideea că, mai bine le mai folosim o zi-două, fiindcă mâine ar putea să nu mai fie. Ideea și practica potrivit căreia ,,se poate și așa" ar fi trebuit, într-adevăr, se ne fi dus la mult mai multe cazuri de coronavirus. Eu sper într-o minune, fie ea genetică sau dacică, pentru că vedem cum sisteme mult mai serioase, cum sunt cel italian, francez și chiar german se descurcă greu."
Întrebare: Criza din sistemul sanitar a început înainte de cazul Suceava, deci de mai bine de o lună, dar dacă ne uităm la cifre vedem că ele sunt dramatice, dar mult mai puțin dramatice decât în Vest.
Maria Puiu: „Față de ce-ar fi putut fi, într-adevăr stăm foarte bine: nu aveam circuite, proceduri, echipamente, au venit foarte mulți români din zone contaminate- nu spun acuzator, fiecare are dreptul să vină acasă- și care nu au respectat carantina. Nici acum nu se respectă, dacă ne uităm la nivelul amenzilor de milioane de euro doar într-o lună. Deci ar fi trebuit să fim în mijlocul unei catastrofe serioase. Sper să avem o protecție: poate că facem într-adevăr forme mai ușoare, asimptomatice. La început se credea că o treime sunt fără simptome, dar acum s-a ajuns la concluzia că jumătate dintre cei care fac boala sunt asimptomatici. Când se mai liniștește situația și populația va putea fi testată, vom ajunge la concluzia că foarte multă lume a trecut prin această boală fără să fi avut nevoie de îngrijiri speciale."
Întrebare: Credeți în ideea imunizării de turmă, pe care au încercat să o experimenteze britanicii și olandezii?
Maria Puiu: „Da, cred. Mi-ar fi plăcut să existe posibilitatea unui astfel de experiment. Marea Britanie a încercat până la un punct această idee, fără niciun fel de distanțare socială, după aceea liderii de la Londra s-au speriat, fiindcă au fost și sunt multe decese. E important să vedem ce se întâmplă în imunizarea de turmă. Foarte apropiați de acest model au rămas olandezii și suedezii."
DIASPORA. Cu câţi bani s-a întors un român, după trei luni de cules sparanghel în Germania
Un român care a lucrat şi anul trecut în Germania, şi s-a întors de acolo nemulţumit de banii primiţi, a plecat acum din nou să muncească în acea ţară, pentru că la noi a rămas fără serviciu, din cauza coronavirusului.
Anul trecut, Ioan a lucrat pentru prima dată în Germania, în apropiere de Munster, la o fermă care cultiva sparanghel. După aproape trei luni de muncă grea, de 10 ore pe zi fără pauză, s-a întors acasă cu mai puţin de 1.850 de euro, asta după ce din salariu îi fuseseră reţinuţi aproape 1.000 de euro pentru cazare, mâncare şi utilităţi.
„Nu a fost o experienţă plăcută", povesteşte românul pentru Deutsche Welle, citat de antena3.
Dar, cum la noi în ţară a rămas fără loc de muncă din cauza pandemiei şi a fost sunat de un intermediar şi chemat în Germania, Ioan a plecat din nou la recoltarea sparanghelului. În plus, i s-a promis de această dată condiţii mai bune şi bani mai mulţi.
Germania are însă restricţii severe pentru lucrători. În primele 14 zile, nou-sosiţii trăiesc separat de ceilalţi şi nu li se permite să părăsească spaţiul fermei, iar hainele şi farfuriile trebuie spălate la cel puţin 60 de grade.
RISC. Preot și dascăl, diagnosticați cu noul coronavirus după ce au umblat din casă în casă pentru a strânge bani pentru o nouă biserică
Un preot român și un dascăl, din Târgu Frumos, județul Iași, au fost diagnosticați cu noul Covid-19 după ce umblaseră pe la casele mai multor enoriaşi pentru a-i împărtăși, dar și pentru a strânge bani pentru construcţia unei biserici.
RISC. În cursul zilei de marți, 7 aprilie, preotul din Târgu Frumos a fost diagnosticat pozitiv cu noul COVID-19 și ulterior a fost transportat de urgență la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, relatează Ziarul de Iași.
Se pare că în ultimele zile 7 persoane din Târgu Frumos au fost diagnosticate cu noul coronavirus.
Preotul și dascălul ar fi mers timp de două săptămâni pe la casele oamenilor pentru a-i spovedi, împărtăși, dar și pentru a strânge bani pentru o nouă biserică pe care vor să o ridice.
Cei doi reprezentanți ai bisericii au săvârșit acest lucru, deși România se află în stare de urgență în plină criză a coronavirusului.
Momentan, nu se știe câte persoane au fost infectate, mai ales că ancheta epidemiologică nu a fost finalizată. Până în prezent au fost deja descoperite patru persoane pozitive, doar contacţi direcţi ai dascălului.
Preotul Nichita Ichim a confirmat pentru „Ziarul de Iaşi" că a mers săptămâna trecută în casele mai multor dintre enoriaşi, dar nu vrut să ne spună exact la câţi.
„Am prezentat toate informaţiile Direcţiei de Sănătate Publică. Am vorbit cu cei de la DSP şi le-am prezentat toate persoanele cu care am intrat în contact, eu nu am niciun simptom, nimic, mă simt bine, trebuie să confirme rezultatul testului rapid pe care l-au făcut aseară (n. r. duminică)", precizat Nichita Ichim pentru sursa citată.
El a fost testat pozitiv cu un test rapid în cursul zilei de duminică, fiind transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecţioase, unde se află internat şi în momentul de faţă.
Semnificaţia religioasă a fiecărei zile din Săptămâna Patimilor. Creştinii ortodocşi se pregătesc de Învierea lui Hristos
Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Mare, cea în care retrăim fiecare moment din viaţa pământească a Mântuitorului, de la Intrarea Sa în Ierusalim, până la moartea pe cruce şi punerea trupului în mormânt.
Tot în această săptămână, Biserica a rânduit slujbe speciale, numite denii.
Astfel, conform Sinaxarului din Triod, în fiecare zi din Săptămâna Mare ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului:
Sfânta şi Marea Luni – ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos Care a fost vândut de Iuda.
Sfânta şi Marea Marţi – se face pomenirea Pildei celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne ţină trează datoria de a trăi permanent în Hristos.
Sfânta şi Marea Miercuri – se face pomenire de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului – simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
Sfânta şi Marea Joi – este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
Sfânta şi Marea Vineri – se prăznuiesc „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos".
Sfânta şi Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorârea Sa la iad.
În Săptămâna Patimilor în biserici au loc slujbe speciale, numite denii. Cele mai cunoscute sunt cele din Joia Mare (12 Evanghelii) şi Vinerea Mare (Prohodul Domnului).
„Denia de Joi seara este cunoscută şi drept Denia celor 12 Evanghelii care vorbesc tocmai despre prinderea, procesul Mântuitorului şi despre Răstignirea Mântuitorului. Îndelunga răbdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamărită după fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri). Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcătuiesc un tablou complet al suferinţelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea şi moartea Sa pe Cruce", spune Patriarhul Daniel.
Denia din Vinerea Mare sau Prohodului Domnului cuprinde o serie de cântări sau imnuri, împărţite în trei stări, inegale ca număr de strofe. Preoţii şi credincioşii, stând în jurul Sfântului Epitaf, cântă pătimirile, răstignirea, moartea şi îngroparea Domnului.
„În Denia Prohodului Domnului, fiecare cântare este precedată de un verset din Psalmul 118, pentru că în acest Psalm se arată dragostea celui Credincios pentru Legea Domnului. Prin moartea Sa, Iisus Cel Răstignit Şi-a dovedit dragostea Sa faţă de Legea Domnului împlinind voia lui Dumnezeu- Tatăl, prin ascultare desăvârşită faţă de El şi prin înfrânare de la rău.
Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt un urcuş abrupt şi intens spre Înviere; ele sunt ca o culme pentru cei care au postit şi s-au pocăit de păcatele lor, sau ca un tren de ultimă oră, ca o chemare stăruitoare pentru cei întârziaţi în hotărârea lor de a se întoarce spre Hristos înainte de marea sărbătoare a Învierii", mai spune PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Semnificaţii spirituale ale Săptămânii Patimilor. Paştele cade obligatoriu după echinocţiul de primăvară şi după luna plină
Potrivit calendarului popular al românilor, în Săptămâna Patimilor se întorc sufletele morţilor, se deschid mormintele iar Mântuitorul este trădat, chinuit şi ucis. După trei zile de haos şi întuneric, se înfăptuieşte miracolul Învierii Domnului, urmat de actele de purificare din Săptămâna Luminată.
Este perioada când animalele sunt sacrificate, se prepară alimente rituale, se aprind lumini, se crede că animalele vorbesc şi comorile ard.
"Paştile nu au o dată fixă în calendarul creştin-ortodox, însă este obligatoriu să cadă într-o duminică, după echinocţiul de primăvară şi după lună plină. La români solstiţiile şi echinocţiile au generat adevărate structuri mitice, constituind totodată nucleul sărbătorilor din calendarul popular, în jurul căruia se reactualizează, an după an, nemuritoare obiceiuri şi poveşti. Casa, gospodăria, grădina – primenite şi împodobite în perioada prepascală – se încarcă acum cu noi valenţe spirituale. şi timpul din această perioadă este „sfânt", se spune că este singurul moment din an când „se aude toaca din cer". Sunetul de toacă este cel al înnoirii, al reînvierii şi al nemuririi.Potrivit creştinilor, toaca îndepărtează diavolul, alungă ispitele, purifică locul în care sălăşluieşte duhul lui Dumnezeu şi reprezintă totodată şi un simbol al crucificării Mântuitorului. Poartă însemnele jertfei încifrate în simbolul crucii deoarece, prin răstignirea lui Iisus, aceasta a devenit altarul jertfei pentru ispăşirea păcatului şi mijlocul de împăcare a omului cu Dumnezeu", potrivit Calendarului popular al românilor
Astfel, semnalul de toacă înseamnă chemarea la rugăciune prin rugăciune. Acum, lumea de dincolo este mai aproape de noi, iar Raiul este deschis, de aici şi expresia: „Cine moare în ziua de Paşti merge drept în Rai".
Oul de Paşti este împodobit în Săptămâna Patimilor şi jertfit în ziua de Paşti. Imaginea oului vopsit a fost preluată de creştinism ca simbol al Mântuitorului care moare şi învie din morţi. Pentru ţăranul român, oul pascal reprezintă mormântul cu viaţă iar spargerea cojii, eliberarea pentru o nouă fiinţare.
"Ciocnirea rituală a ouălor vopsite înseamnă biruinţa prin Înviere, biruinţa vieţii asupra morţii, a adevărului asupra minciunii, a binelui asupra răului. Odinioară, în prima zi a sărbătorii, ouăle se ciocneau numai cu vârful, acest gest simbolic însemnând coborârea lui Iisus în iad şi deschiderea porţilor Raiului. În ce-a de-a doua zi, se ciocnea vârful unui ou cu partea rotunjită a celuilalt, ceea ce însemna anularea morţii, a răului fiinţial, în timp ce a treia zi, ouăle se ciocneau numai cu „dosul". Astfel, Învierea Mântuitorului devine şi învierea noastră". mai arată Calendarul popular al românilor.
Observați ce haine poartă culegători de Das SPARANGHEL și șeful de trib!
Preşedintele Iohannis - aşteptat să emită decretul de prelungire a stării de urgenţă cu încă o lună
Preşedintele Klaus Iohannis ar putea să emită marţi decretul de prelungire a stării de urgenţă cu încă 30 de zile. Pe 6 aprilie, şeful statului a anunţat că "va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă", scrie Agerpres. "Trăgând linie şi adunând, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă. În acest fel, am solicitat Guvernului să vină cu propuneri pentru a fi incluse în acest decret. În cursul acestei săptămâni vom elabora textul decretului şi la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret care va prelungi starea de urgenţă cu încă o lună de zile", a afirmat săptămâna trecută Iohannis.
El sublinia că "această perioadă este absolut necesară pentru a ţine evoluţia epidemiei sub control".
Joia trecută, în şedinţa de Guvern, premierul Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor să îi prezinte propunerile finale de măsuri aferente domeniului pe care îl coordonează în vederea înaintării acestora şefului statului pentru a fi introduse în noul decret prin care se va prelungi starea de urgenţă.
"Le solicit miniştrilor să transmită propunerile finale de măsuri pentru decretul pe care îl va emite preşedintele României de prelungire a stării de urgenţă, evident, dacă consideră că este necesară includerea unor măsuri suplimentare. Ştiu că deja s-a lucrat o serie de propuneri, dar vreau astăzi (9 aprilie - n.r.) să transmiteţi propunerile finale pe fiecare minister, astfel încât preşedintele să aibă la dispoziţie propunerile formulate de fiecare minister. De asemenea, vă solicit să mi le transmiteţi şi mie pentru a le da ok-ul final", le-a spus Orban membrilor Cabinetului.
După emiterea decretului, acesta ar trebui aprobat de plenul reunit al Parlamentului.
Primul decret pentru instituirea stării de urgenţă timp de 30 de zile a fost emis pe 16 martie. El a fost supus votului Parlamentului pe data de 19 martie.
Ce îi așteaptă pe românii care pleacă la cules de sparanghel sau la căpșuni în vreme de pandemie: "Maxim 10 ore de muncă, dar câteodată sunt și 12"
Imaginile cu cei aproape 2.000 de români înghesuiți pe aeroportul din Cluj ca să plece în Germania la cules de sparanghel au ajuns și în presa internațională. Site-urile de joburi sunt pline de oferte cu locuri de muncă în Germania, în Marea Britanie sau chiar în Italia, la cules de fructe, legume sau în fabrici de carne. Am încercat să vedem cât poate să câștige un român care merge să culeagă sparanghel sau să ambaleze carne, ce condiții de lucru i se promit și cum poate ajunge să lucreze acolo în vreme de pandemie. Am aflat că e "bătălie mare pe locuri" și că "e mai problematic cu transportul, dar se poate rezolva". Motivația oamenilor este simplă: le este teamă de sărăcie.
"Toate zborurile pentru aprilie la căpșuni sunt full, poate aveți șanse pentru mai"
Pe site-urile cu oferte de joburi sunt zeci de anunțuri pentru locuri de muncă în Uniunea Europeană, în special în Germania, la cules de sparanghel și fructe, în abatoare și chiar în industria hotelieră, dar și în Marea Britanie sau Spania. Anunțurile sunt imperative, semn că nevoia este mare. Am încercat să aflăm cât mai multe detalii.
Prima oară am sunat, în calitate de jurnalist, la o firmă din Sibiu, care cere o "persoană dinamică" și cu experiență în agricultură: "Plecare urgentă! Companie din Germania care se ocupă cu domeniul agriculturii caută urgent muncitori necalificați pentru angajare la cules sparanghel. Oferta: Salarizare 1.800 euro/lună - Ore lucrate: 40 de ore/săptămână + ore suplimentare. Cazarea este oferită de angajator cu toate cheltuielile incluse. Asigurarea medicală".
Femeia care răspunde îmi spune că oamenii nu mai au curaj să plece. "Este foarte dezamăgită lumea. Până acum, telefonul suna continuu. Acum, sună cam la jumătate de oră, dar mai mult pentru informații. Nu prea mai au curaj să plece. Poate vor fi organizate transporturi spre Germania, după luna mai", afirmă femeia, care încearcă să fie optimistă: "Poate vor fi organizate transporturi spre Germania, după luna mai".
Confirmă că "au mai plecat în ultima vreme la sparanghel", dar spune că nu știe exact câți pentru că "se ocupă un alt departament, cel de plecări". Îmi promite că mă va suna "cineva de acolo" să îmi dea "o situație", lucru care nu s-a întâmplat. A fost cel mai detaliat răspuns pe care l-am primit atunci când m-am prezentat ca fiind "de la presă".
De la alți doi reprezenți ai unor firme de plasare de forță de muncă la care am sunat și am cerut informații tot în calitate de jurnalist, am primit răspunsurile: "Da, avem cereri, dar noi am oprit activitatea acum" / "Noi acum nu mai trimitem pe nimeni, doar le luăm datele și îi contactăm noi când se va putea pleca în siguranță".
Am schimbat abordarea - sun în calitate de potențial culegător de sparanghel sau de căpșuni.
"Plecări la agricultură în Germania, începând cu 5.03.2020, pentru persoane dornice să muncească sezonieri în agricultura germană, pentru femei și bărbați, la muncă manuală în hală, sere și pe câmp la recoltat, sortat, ambalat și etichetat fructe-legume. Vârsta între 18-50 ani, vor lucra legal pe bază de contract de muncă german pe o perioadă de 2-3 luni", este anunțul unei firme din Târgu Jiu.
Prima întrebare e despre vârstă. "Deci aveți 40 de ani, e bine, sunteți în putere". Entuziasmul mai coboară când află că nu am mai lucrat în agricultură, deci nu am experiență. "Aici este o problemă, au prioritate la plecare acum, repede, cei care au mai fost pe câmp acolo", mi se spune.
"Avem zboruri pentru 20-27 aprilie. Se pleacă la cules de căpșuni, dar totul e ocupat, e bătălie mare pe locuri. Mai avem și pentru 1-15 mai, tot la căpșuni, dar sunt oameni care lucrează de mai mulți ani și ei pleacă întâi", adaugă omul, apoi mai descoperă o problemă: sunt din București, iar "primăriile de sector dau greu actul ăla care se eliberează".
"E tevatură mare acum, ați văzut că ăștia controlează și zborurile. În Germania nu e problemă, că acolo vă testează automat. Dar haideți că poate aveți șanse să plecați în mai, să prindeți măcar o lună", mă încurajează domnul.
Mă informează că pentru dosarul de plecare am nevoie de cartea de identitate, certificat de naștere, de căsătorie, cazier, diplomă a ultimei școli absolvite, o adeverință medicală că sunt aptă de muncă și un "certificat pentru dovedirea situației de dublă cheltuială gospodărească, pentru forță de muncă sezonieră".
Plata în jur de 9 euro pe oră, cu 10, "maxim 12 ore de muncă pe zi"
Dar cât o să câștig? Răspuns prompt: 9,35 de euro pe oră. "Nu net, brut, dar plata este și în funcție de randament, de activitate, cu posibilitate de ore suplimentare. E mult de muncă, dar maxim 12 ore pe zi lucrate". O să pot lucra fie la culesul, fie la ambalarea căpșunelor, "depinde".
Dacă am totuși "șanse să pot pleca", așa cum îmi spune omul de mai multe ori, voi fi cazată într-un container "cu toate utilitățile incluse în preț și cu lenjerie de pat". Costă 6,69 de euro pe zi, iar banii îmi vor fi reținuți din salariu la final de lună. La fel și banii de transport - costă 100 de euro pe lună transportul cu autobuzul de la locul de cazare la locul de muncă și înapoi. Și mâncarea trebuie să mi-o asigur, dar pot primi un avans săptămânal, iar banii să îmi fie reținuți apoi tot din salariu.
O altă firmă de recrutare, din Cluj, le promite "5.000 de euro pe sezon" celor care aleg să plece la cules de căpșuni, tot în Germania: "Agricultură Germania (5.000 euro/Sezon). Căutăm femei și cupluri pentru posturi în domeniul agriculturii. Experiența nu este necesară, însă constituie un avantaj. Spațiul este igienizat, iar angajații sunt testați. E un mediu fără riscuri. Se oferă contract pe 3 luni de zile. Salariul începe de la 9,35 euro/ ora. Puteți să vă întoarceti acasă cu 5.000 - 6.000 euro, după 3 luni de muncă. Se lucrează 6 zile pe săptămână, între 8 - 10 ore/ zi".
Sun, iar răspunsul este sec: "Avem cereri foarte mari, acum nu mai avem plecări, mai încercați în mai".
"Rezolvăm repede cu actele, cu tot ce trebuie acolo, dacă aveți posibilitate de transport să plecați mai repede"
O altă firmă caută "femei sezoniere" pentru cules de căpșune și mure, pe o perioadă de 3 luni.
Femeia care îmi răspunde la telefon îmi spune, foarte amabilă, că dacă vreau să plec trebuie în primul rând să merg la sediul din Târgu Mureș și să depun dosarul.
"La 1 mai pleacă primă tură cu avionul. Locurile sunt toate date, dar mai avem după 15 mai", îmi spune ea. Mă îndrumă să încerc să găsesc "o mașină mică, să fiți maxim 2-3, să încercați să ieșiți așa din țară": "Putem să rezolvăm repede cu actele, cu tot ce trebuie acolo și dacă aveți posibilitate de transport să plecați mai repede. Mâine pleacă două femei cu mașina din țară, se trece mai ușor așa, cu busurile nu prea se trece acum, nu le lasă la graniță".
Se plătește între 7 și 8 euro pe oră, "depinde". Programul de lucru este de 8 ore, "maxim 10 ore, dar câteodată sunt și 12". Primesc asigurări că am "cazare asigurată, se plătește doar mâncarea".
"Dacă vă grăbiți, prindeți plecare din 20 aprilie cu avion din București. Și e mai bine la carne"
Un alt anunț, alte oferte de muncă "la agricultură în Germania". Doamna care îmi răspunde îmi vorbește despre "ambalare și etichetare pentru carmangerie", nu despre cules de căpșuni sau sparanghel.
"E mai bine la fabrica de carne", îmi spune, și detaliază: pot lucra la ambalarea și etichetarea cărnii, iar soțul meu, dacă am și dacă vrea să vină cu mine, poate lucra la depozit, să încarce carnea din abator. Salariul: 9,96 euro pe oră. "E brut, nu e net, dar tot e bine".
Trebuie să îmi plătesc singură șederea într-un container modular. "Chiria e până în 300 de euro pe lună acum, cât mai e frig, apoi costă mai puțin, că nu mai trebuie căldură". Transportul de la locul de cazare la fabrica de carne costă și el 50 de euro pe lună și tot eu îl achit. Mai exact, îmi este reținut din salariu la final de lună.
Foarte amabilă, doamna îmi spune ce acte îmi sunt necesare și mă încurajează să mă grăbesc ca să pot pleca în 20 aprilie, cu avionul, din București. "Avem și pentru agricultură, tot din 20 e plecarea din București, dar eu zic că e mai bine la carne".
La cules de hamei
O firmă din Cluj caută români pentru a culege hamei pentru "cea mai mare plantație din Germania, pentru o fabrică de bere renumită".
Locurile disponibile sunt "nelimitate". Salariul: 9,36 net pe oră ("asta înseamnă un aproximativ de 1600 euro net"). Sunt promise cazare ("asigurată gratuit de către angajator"), respectiv "o masă caldă la amiază din partea angajatorului (Felul 1 si Felul 2)".
Sunt anunțate plecări cu avionul din Timișoara, București, Cluj și Sibiu, în datele de 23, 24 și 25 aprilie. La telefon nu răspunde însă nimeni.
"Angajările se fac sunând la numărul..., tarif 1,5 euro/min + TVA"
O firmă din Vaslui, de data aceasta, caută muncitori pentru domeniul hotelier în Germania, cărora le promite o leafă de 2.150 de euro. "Cameristă, muncitori curățenie, muncitori bucătărie. Cerem și oferim seriozitate. Beneficii: contract de muncă cu asigurare medicală plătită, masa și cazarea asigurate. Necesită un minim de germană sau englez".
La numărul de telefon indicat nu răspunde nimeni, însă imediat primesc un mesaj în care este menționat un alt număr, cu taxă: "Bună ziua. Angajările se fac doar sunând la numărul de telefon 0900310.... (tarif- 1,5 euro/min + TVA)".
"Mai frică mi-e de sărăcie decât de coronavirus"
Motivația românilor care aleg să plece la muncă în străinătate, în pofida pandemiei, este simplă: sărăcia.
Daniel are 20 de ani și este din județul Suceava. Sâmbătă, s-a îmbarcat de pe aeroportul din Iași cu destinația Germania, la cules de sparanghel. "La noi e greu, nu avem unde să muncim. Vă spun drept, mai frică mi-e de sărăcie decât de coronavirus", a declarat el pentru Mediafax.
Rareș are 23 de ani, este din Brașov şi predă cursuri de chitară. De câțiva ani, lucrează și pe câmpurile nemțești. "Muncesc în agricultură la cules de sparanghel. În rest, sunt profesor de chitară aici în țară şi astea două luni îmi oferă cumva un capital de investiție, să îmi mai cumpăr un echipament", afirmă el. E grea munca acolo, dar "te obișnuiești": "Cu cât trec anii mai mult, cu atât devine cumva o natură secundară. Munca câmpului este echivalentă cu orice tip de muncă. Este foarte mult de muncă, este o muncă murdară, dar la finalul sezonului, merită".
Dumitru Pasăre din Bistrița, spune că, de când lucrează în Germania, și-a renovat casa. Nu poate trăi din ce câștigă acasă, ca tâmplar. Este al șaptelea an în care merge la muncă în Germania: "E un salariu mai bun decât în țară. La noi, politicienii îşi fac salariile lor şi pensiile, iar pe noi patronii ne plătesc cu 300 de euro, niște salarii de nimic. Acolo câștigăm în jur de 3.000 de euro pe lună. Ne dau cazare două persoane într-o cameră, mâncare, transport. În fiecare lună banii intră în cont. Bani cu care pot să îmi rezolv şi eu unele lucruri".
"Dacă ar avea oferte în țară de la fermierii români sau de la alți angajatori, probabil nu ar pleca"
Câteva mii de români au plecat deja săptămâna trecută la muncă în agricultură în Germania. Imaginile cu cei aproape două mii de oameni care, în plină pandemie, s-au trezit înghesuiți la aeroportul din Cluj-Napoca pentru a se îmbarca în curse charter au fost preluate de presa internațională.
BBC a relatat cum românii plecați joia trecută au fost preluați de autobuze de pe aeroportul din Düsseldorf și duși la ferme, unde sunt testați pentru coronavirus înainte de a merge pe câmp la muncă. Ei sunt ținuți separat de ceilalți muncitori și li se impune să lucreze în grupuri mici.
"Ne temem că standardele de igienă nu vor fi îndeplinite, iar cazarea oamenilor nu va fi reglementată corespunzător. Solicităm carantină, cu maximum două persoane într-o cameră", declara pentru Reuters Reinhard Steffen, purtător de cuvânt al unui sindicat din agricultură.
În mod normal, în Germania merg anual la muncă în agricultură aproximativ 300.000 de muncitori străini, în special români și polonezi. Acum, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, numărul acestora va fi de maximum 80.000 în lunile aprilie și mai, potrivit BBC.
Despre aceste cifre a vorbit și premierul Ludovic Orban, care spunea că aproximativ 80.000-90.000 de români ar putea pleca la muncă în străinătate în perioada următoare.
"Dacă ar avea oferte în țară de la fermierii români sau de la alți angajatori, probabil nu ar pleca. Deocamdată în România există un milion de contracte de muncă suspendate, aproximativ 300.000 de contracte care sunt încetate. Pe lângă asta, în România au venit peste 250.000 de români (...) Absorbția acestei forțe de muncă astăzi este aproape imposibilă", a declarat premierul, joi seară, la TVR.
El a spus că este vorba despre voința unor cetățeni români care decid să plece la muncă în altă țară chiar și în perioadă de pandemie: "Statul român nu poate să interzică nimănui să opteze pentru a munci în altă țară. Nu i-am împiedicat niciodată, nu o facem nici acum și dacă ar fi cineva care ar vrea să-i împiedice nu ar avea cum".
Potrivit agenției dpa, citată de Agerpres, România le permite lucrătorilor sezonieri să părăsească ţara, în pofida crizei, iar guvernul german a ajuns la un acord pentru a prelua 80.000 de lucrători sezonieri străini în condiții stricte, sosirile urmând să aibă loc pe parcursul lunilor aprilie şi mai.
Conform dpa, fermierii germani s-au declarat uşuraţi că vor putea aduce lucrători pentru culturile de sezon, precum sparanghelul alb, o delicatesă de sezon. "Drept rezultat al acestui aranjament, fermierii noştri pot continua să funcţioneze'', a afirmat Joachim Rukwied, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Germani.
Motiv de mândrie pentru proprietarii americani de case, peluzele bine întreţinute încep să-şi piardă din popularitate.
Fie din cauza unor restricţii de utilizare a apei ca urmare a secetei prelungite, ca în California, fie din raţiuni ecologice, deoarece întreţinerea lor produce gaze de seră şi nu contribuie la biodiversitate, peluzele se „sălbăticesc", tot mai mulţi proprietari transformându-le singuri sau cu ajutorul unor firme specializate în zone verzi care atrag păsări şi insecte. Pe alocuri, scrie CNN, proprietarii de peluze primesc stimulente financiare pentru a le transforma în grădini, iar organizaţii neguvernamentale au lansat programe menite să-i înveţe pe doritori cum să-şi creeze mici culturi de legume şi fructe care să repare solul şi să contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon în acesta.
Que reste-t-il du débat sur la raison d’être alors que les entreprises sont plongées dans la pire crise économique depuis des décennies? Chômage, disparition du chiffre d’affaires, menace de faillites… la seule raison d’être de ces acteurs économiques à l’arrêt, c’est survivre. Le reste est anecdotique.
Dans un monde où les États ne peuvent plus relever tous les défis, les artisans d’un nouveau paradigme, dans lequel les entreprises doivent élargir leurs missions au-delà du profit, sont en tout cas obligés de s’interroger à l’aune de cette pandémie. Sans la puissance publique et ses moyens exceptionnels, le monde économique aurait déjà plongé dans le chaos.
