duminică, 12 aprilie 2020

Cooperare criminală

EXPERIMENTE. Institutul de Virusologie din Wuhan finanțat de guvernul american pentru a efectua experimente pe lilieci/ Directorul Institutului de Virologie Wuhan și-a avertizat echipa să nu dezvăluie informații

Laboratorul din centrul cercetărilor asupra pandemiei a efectuat cercetări pe liliecii din peșteră, despre care oamenii de știință cred că este sursa inițială a focarului devastator.

Documentele obținute de The Daily Mail, duminică, arată că oamenii de știință de la Institutul de Virusologie Wuhan au întreprins experimente de coronavirus pe lilieci în cadrul unui proiect finanțat de Institutel Național de Sănătate din SUA, – subvenție de 3,7 milioane de dolari din partea guvernului american.

Săptămâna trecută, aceeași publicație a dezvăluit că Guvernul chinez se teme că pandemia ar fi putut fi cauzată de un virus, scurs din institut.

Oamenii de știință  ar fi putut fi infectați după ce au fost pulverizați cu sânge care conține virusul, apoi au transmis-o comunității locale.

Duminică, publicația The Daily Mail a aflat că oamenii de știință din China au făcut experimente cu lilieci ca parte a unui proiect finanțat de Institutul Național de Sănătate din SUA, care continuă să ofere subvenții laboratorului din Wuhan pentru experimente.

Rezultatele cercetării au fost publicate în noiembrie 2017 intitulat „Descoperirea unui fond bogat de gene de coronavirusuri asociate cu SARS pentru lilieci care oferă informații noi despre originea coronavirusului SARS".

Cercetarea a rezumat că: „liliecii din peștera din Yunnan, China, au fost capturați și probați pentru pentru experimentele de laborator.

Matt Gaetz,  membru al Camerei Reprezentanților a SUA a declarat: „Sunt dezgustat să aflu că de ani de zile guvernul american finanțează experimente periculoase și crude pe animale la Institutul de Viruologie Wuhan, care ar putea contribui la răspândirea globală a coronavirusului și la alte laboratoare din China care practic nu au supraveghere din partea autorităților americane. "

Sâmbătă, Anthony Bellotti, președintele grupului american de lobby White Coat Waste, a condamnat guvernul american: „Se presupune că animalele infectate cu viruși sau abuzate în laboratoarele chineze pot fi vândute pe piețele umede pentru consum odată cu efectuarea experimentelor.

China se opune cercetărilor asupra originii coronavirusului, după ce oficialii au cerut dreptul de a inspecta lucrările sale științifice.

Două site-uri web destinate universităților chineze de conducere au publicat recent și apoi au eliminat paginile care discută o nouă politică care necesită documente academice despre Covid-19 să fie supuse verificărilor suplimentare înainte de a fi publicate, potrivit The Guardian.

Atât Universitatea Fudan, cât și China University of Geosciences (Wuhan) au postat comunicări care spun că cercetările privind originile coronavirusului vor fi supuse verificărilor guvernamentale.

Directorul Institutului SOAS China cu sediul în Londra, profesorul Steve Tsang, a declarat că guvernul chinez este mai preocupat de „controlul narațiunii" care înconjoară coronavirusul decât sănătatea publică sau căderea economică.

Shi Zhengli, director adjunct al Institutului de Virusologie din Wuhan, a declarat presei în februarie că „a garantat cu propria sa viață" că focarul nu are legătură cu laboratorul.

Ea recunoaște că, atunci când a fost chemată înapoi la o conferință pentru a investiga noua boală, la început s-a întrebat dacă un coronavirus ar fi putut scăpa din unitatea ei.

Ea a avertizat despre pericolul epidemiilor cauzate de virusurile purtate de lilieci.

Dar ea a spus că nu se aștepta la un astfel de focar în centrul Chinei, din moment ce studiile sale au sugerat că zonele subtropicale din sud aveau cel mai mare risc de transmitere la oameni.

Gao Yu, o jurnalistă chineză, a declarat că a vorbit cu Shi în timpul izolării sale și a dezvăluit: „Am aflat mai târziu că institutul ei a terminat secvențarea genelor și teste conexe încă din 2 ianuarie.

Postarea de duminică arată că, în aceeași zi, Yanyi Wang, directorul Institutului de Virusologie Wuhan, a trimis un e-mail personalului și oficialilor cheie, ordonându-le să nu dezvăluie informații despre boală.

Munca echipei sale și alte câteva descoperiri din zilele următoare au indicat că virusul a fost legat de lilieci de potcoavă la peste 1.000 de mile distanță, în Yunnan, o regiune din sudul Chinei.

Ea a avertizat, potrivit unei scurgeri a rețelei de socializare confirmate de activiști și mass-media din Hong Kong, că „informațiile necorespunzătoare și inexacte" au provocat „panică generală".

Wang a declarat că Comisia Națională de Sănătate prevede fără echivoc ca orice teste, date clinice, rezultate ale testelor, concluzii legate de epidemie să nu fie afișate pe platformele de socializare și nici să nu fie dezvăluite niciunui mediu de comunicare, inclusiv mass-media oficială guvernamentală și nici  dezvăluite instituțiilor partenere. "

Opt zile mai târziu, o echipă condusă de un profesor din Shanghai care a primit probe de la un pacient infectat, a publicat o secvență de genom pe o platformă de acces deschis.

Laboratorul său a fost închis pentru „rectificare" două zile mai târziu.

Rezultatele lor au arătat că a fost similar cu SARS, o boală respiratorie care a declanșat o epidemie în 33 de țări după ce a părăsit China în 2002.

Mulți experți internaționali au respins, de asemenea, astfel de teorii.

Dr. Keusch, profesor de medicină și sănătate internațională la școlile de medicină și sănătate publică de la Universitatea Boston, a subliniat că nicio eliberare de viruși dintr-un laborator la nivel înalt, cum este cel din Wuhan, nu s-a întâmplat vreodată.

El și-a apărat colegii din orașul chinez în timp ce spunea: „Laboratorul Wuhan este conceput la cele mai înalte standarde, cu sisteme de siguranță redundante și cu cel mai înalt nivel de pregătire.

Săptămâna trecută, o altă îndoială a fost pusă pe teoria potrivit căruia virusul a fost răspândit din pieța animalelor, după ce Cao Bin, medic la Spitalul Wuhan Jinyintan, a evidențiat că cercetările  arată că 13 dintre primii 41 de pacienți diagnosticați cu infecția nu au avut niciun contact cu piața din Wuhan.

 

Se minte?

Video „Ciocu' mic!” Medicii români nu au voie să vorbească despre activitatea din spitale

  • Medicii şi administraţiile locale nu mai oferă niciun fel de informaţie cu privire la pacienţii infectaţi cu noul coronavirus
  • Cadrele medicale spun că singurele informaţii vin de la o singură sursă, Grupul de Comunicare Strategică
  • Medicii se tem de consecinţe şi refuză să declare ceva despre situaţia din spitalele unde lucrează sau despre activitatea lor
(12.04.2020, 18:28)
Dacă până la instituirea stării de urgenţă, doctorii ofereau informaţii despre pacienţii infectaţi cu COVID 19, acum nimeni nu mai spune nimic. Doctorilor le este teamă de consecinţe. Astfel, singura sursă de informare rămâne Grupul de Comunicare strategică de la Bucureşti”, transmite Violeta Ghimboaşă, corespondent Mediafax.

În toată România sunt interdicţii de comunicare. Prefecţii din România au primit luna trecută, de la secretarul de stat în MAI Gheorghe Sorescu, o circulară prin care sunt anunţaţi că nu au voie să comunice niciun fel de informaţie despre pacienţii şi testele pentru Covid-19.

Mihai Mărginean, medic militar: Noi suntem  cei care negociem cu Dumnezeu o clipă, o oră, o zi. Pfff, foarte rar o săptămână din viaţa pacienţilor noştri.

Solicitat pentru un interviu, medicul a spus că nu poate vorbi decât prin Biroul de Presă al MAPN.

Sunt şi cadre medicale care înfruntă interdicţiile. Un medic din Suceava a spus fără teamă că acolo nu sunt materiale de protecţie, iar unitatea era „moartă” fără armată. „Suntem ameninţaţi cu dosare penale dacă divulgăm condiţiile în care lucrăm”, spune o asistentă de la Suceava. Doctorul Cameliu Roiu a dezvăluit de mai multe ori problemele din sistem.

Camelia Roiu: Se minte foarte mult, ca şi la Colectiv, cum s-a minţit e zeci de ani cum iar avem de toate, cum iarăşi suntem în control, când, de fapt, spitalele sunt total nepregătite.

La alţii nu e aşa. Medici din Spania, Italia, Marea Britanie sau Statele Unite participă la emisiuni, postează pe reţelele de socializare şi vorbesc despre lipsurile din spitale sau vorbesc despre evoluţia coronavirusului.

Cimitirele vor lua și cadre medicale

Ministrul Sănătății, despre criza din spitale: ”Vom avea pierderi, inclusiv din corpul medical"

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a spus că actuala criză din spitale a fost cauzată de superficialitatea managerilor, precizând că personalul medical are nevoie de încredere, cea care "ne va scoate la liman".

Ministrul Sănătății a vorbit pentru corespondentul PROTV Liliana Curea despre criza din spitale cauzată de coronavirus, criză creată de superficialitatea managerilor.

"Lucrurile au fost diferite de la caz la caz. Au fost locuri unde managementul a fost defectuos, locuri în care partea medicală a trecut superficial peste niște etape, inclusiv consultul, au fost spitale care nu au avut echipamente de protecție, diferă foarte mult de la un spital la altul. Dar acolo unde există infectări în spitale, a fost tratarea cu superficialitate a unui moment pe care nu l-am știut nimeni dintre noi. A intervenit dezorientarea, teama, dar în timp a venit și încrederea", a declarat Nelu Tătaru.

Ministrul a abordat și tema lipsurilor din sistemul medical, ieșite acum la suprafață, în plină pandemie de coronavirus. Tătaru consideră că un bun manager trebuie să știe că un spital trebuie să aibă rezerve și "în timp de pace, și în timp de război".

"Lipsuri erau de peste 30 de ani. Ține de managementul fiecărui spital în parte. Pot să dau exemplul spitalului din Oradea, care și-a adus singur echipamente și materiale din China, astfel încât să poată da acum și spitalelor din jur. Managerul oricărui spital trebuie să știe că, în timp de pace și în timp de război, trebuie să aibă niște depozite. Nu neapărat pline, dar măcar la jumătate. Multe dintre ele au avut depozitele goale, iar când au vrut să cumpere, nu au mai găsit", a mai afirmat Nelu Tătaru pentru Știrileprotv.ro.

Ministrul a spus că indiferent de câți bani s-ar investi în sistem, aceștia nu vor ajunge niciodată fără un management competent.

"Oricât am țipa că este subfinanțat sistemul medical, dacă nu vom avea un management competent, nu vom rezolva această situație. Poți să dai oricâți bani vrei, dacă nu avem un management competent nu vor ajunge niciodată", declară demnitarul.

Potrivit acestuia, nu contează dacă un director este pus pe criterii politice, atâta timp cât își face bine treaba: "Chiar dacă este un management politic, trebuie să pui un profesionist. Acel profesionist, te ridică sau te coboară, chiar și politic".

Nelu Tătaru a transmis și un mesaj către medicii printre care se află în fiecare zi, spunând că de aceștia depinde scoaterea noastră la liman.

"Să înțeleagă că am fost și rămân un profesionist. Să înțeleagă că voi intra și în blocul operator, dacă este nevoie. Trebuie să ne facem treaba, este o provocare la care nu ne-am așteptat, în care am intrat fragili. Nu merg doar să dau încredere, merg să văd situația. Personalul medical are nevoie de încredere, să își recapete speranța. Încrederea lor este cea care ne va scoate la liman", a mai spus ministrul Sănătății pentru Știrileprotv.ro.

Nelu Tătaru a încheiat vorbind despre importanța respectării regulilor de către populație.

"Vom avea și pierderi, inclusiv din corpul medical, dar vom face tot posibilul să fie cât mai mici. Nu le putem opri, dar le putem limita. Dacă populația nu respectă indicațiile, condiții de izolare, regulile minime de igienă, atunci nu mai putem să mai salvăm", a concluzionat ministrul Sănătății.


Medicul militar care spunea că e "război" în spitalul din Suceava, infectat şi el. "Se moare în continuare"

314 decese în România, provocate de Covid-19, 6.300 de oameni infectați cu noul virus și 310 cazuri nou confirmate. 204 persoane sunt la terapie intensivă. Acesta este bilanțul cel mai recent, anunțat de autoritățile noastre.

Printre cei răpuși de boală se numără o asistentă de 58 de ani din Brașov. Ministrul Sănătății spune că, în multe spitale, epidemia a fost tratată superficial, iar efectele încep acum să se vadă. Numărul cadrelor medicale pozitive, aflate în izolare sau spitalizate, se apropie de 900.

Alexandru Mărginean, medic anestezist: "Medicii de aici, din Suceava, nu știu când se termină. Eu am venit, încerc să fac tot ce pot, încerc să-i ajut, dar știu că peste un număr de zile, peste un număr de kilometri, mă voi opri. Și voi pleca. Ei nu știu. Ei au 40 de ture".

Asta spunea acum câteva zile căpitanul Alexandru Mărginean, medic militar, specialist ATI, trimis să își ajute colegii civili la Spitalul Județean Suceava, preluat de Armată. Copleșit de situația dramatică din saloane, doctorul a relatat trăirile lui într-o postare emoționantă, pe Facebook.

Alexandru Mărginean: "Sunt aproape 30 de pacienți în jurul meu. Mă uit în sus spre monitoare și văd că saturațiile lor sunt 55-60% apoi mă uit mai sus…spre Dumnezeu și dintr-o dată mi-a fost dat să înțeleg. Aici e RĂZBOI! Unul lângă altul, conectați la un fel de oxigen ce nu pare suficient niciodată. Unii pe spate, alții pe burtă. Pe unele fețe - resemnare, pe altele – disperare".

Azi-noapte a fost transferat la Cluj Napoca, el însuși infectat cu COVID 19. Starea lui este bună, spun colegii. Odată cu medicul anestezist, a fost mutată și o asistentă infectata din Suceava, dar la spitalul din Capitală. Din păcate, în stare gravă.

Daniel Derioiu, manager spital: "Am introdus modul obligatoriu de a purta ținută de protecție. Iar faptul că se moare în continuare pentru a asigura o activitate protejată a personalului… Iar faptul că se moare în continuare... nu cred că cineva și-a închipuit că dacă aducem niște medici în uniformă militară aici sau cu educație militară nu va mai muri nimic!".

Lipsa unei protecții eficiente, odată cu primele cazuri Covid internate, a fost, se pare, începutul sfârșitului și pentru o asistentă de 58 de ani din Brașov, care s-a stins ieri.

Fusese transferată în București, dar colegii ei nu au putut să o salveze. După 5 zile de tratament, a murit.

Este al treilea cadru medical răpus de infecția cu noul virus, după un ambulanțier din Suceava și o asistentă medicală din Constanța.

Între timp, în Focșani, 35 de medici și asistente au fost testați pozitiv, după ce virusul, care se răspândește rapid în comunitate, a contaminat deja și angajați din poliție, jandarmerie și ISU.

Ministerul Sănătății se pregătește să predea Armatei și Spitalul din Focșani.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: "Am ajuns să avem la spitalul județean inclusiv managerul confirmat, manager care s-a autoizolat la un hotel. Nu este normal, el fiind un pacient confirmat pozitiv trebuia să fie într-o unitate medicală. Mergem mâine la Focșani să punem o echipă managerială de medici militari care să poată gestiona acest moment".

La Sfântu Gheorghe, 20 de medici și asistente de la secția de terapie intensivă a spitalului, dintr-un total de 38, au fost și ei depistați pozitivi.

Unii au rămas internați în spital, alții sunt în izolare acasă.
Așa arată acum harta contaminării cadrelor medicale din tara noastră.

Cifrele se schimbă însă extrem de dinamic, sunt sute de teste în lucru pentru medici și asistente care au intrat în contact cu colegi suspecți sau deja confirmați.

Cum s-a ajuns aici? Ministrul Sănătății spune clar: fie că primele cazuri apărute, așa cum apar în prezent în aceste județe, au fost tratate superficial, fie conducerea a fost defectuoasă, fie echipamentele de protecție au lipsit.

Și atunci s-a ajuns aici, la nivel de focar, ca în Arad, Timiș, Hunedoara, Vrancea, Neamț.

Cât despre Suceava, polul dramatic al infectării medicilor, să nu uităm că au lipsit procedurile. A fost nevoie ca medicii militari să își învețe școlărește colegii, în scurtea spitalului, cum să își îmbrace corect echipamentul.

Chiar și respectând tot protocolul, cel mai perfid inamic al ultimului secol tot a scos din gardă un medic militar.

 

 

 

Așa vă trebuie!

Deutsche Welle scrie despre românii ajunși la muncă în Germania: Nu au voie să părăsească barăcile!

Szabolcs Sepsi din cadrul proiectului Faire Mobilität a vorbit cu DW despre situația muncitorilor români. Aceștua sunt ținuți în barăci din care nu au voie să iasă.

Citește și: Soluția INGENIOASĂ găsită de rudele unui vârstnic pentru a-l vizita fără să îi pună în pericol sănătatea în plină pandemie

Personal, îmi pun multe întrebări. Ce se întâmplă atunci când angajatorul nu plăteşte salariul minim? Ce va fi de făcut dacă angajatorii vor scădea din venit preţul biletului de avion? Sau vor reține din plăți costuri exagerate pentru cazare și masă? În anii trecuți, ne-am confruntat foarte des cu astfel de probleme.

Sosirea și plecarea sezonierilor este organizată de angajatori și oamenii nu au voie să părăsească barăcile în care sunt cazați. Oamenii nu au dreptul să își aleagă pentru cine vor lucra. De fapt, ei chiar nu au nicio posibilitate să renunțe înainte de termen la contract, în cazul în care angajatorul nu respectă înțelegerile, dat fiind că întoarcerea în țară este organizată la nivel central de reprezentanții angajatorilor. Nu există, așadar, libertatea de a-și alege angajatorul, conform DW.

ABUZURILE la care sunt expuși românii ajunși la muncă în Germania, DECONSPIRATE de un reprezentant al sindicatelor germane: Nu se plătește salariul minim, se deduc ILEGAL sume din plăţi, lipsesc asigurările de sănătate, cazare în condiţii foarte proaste

Haosul de pe aeroporturile din România nu ar trebui să continue şi la fermele unde sunt aşteptaţi sezonierii. Szabolcs Sepsi, reprezentant al sindicatelor germane din cadrul proiectului Faire Mobilität a vorbit cu DW despre situația muncitorilor români.

"Întreaga acțiune este realizată în grabă și, după toate aparențele, fără un plan concret. Până acum nu s-a ținut aproape deloc seama de dreptul muncii. Din experiența anilor trecuți, știm că foarte des sunt încălcate prevederile în vigoare", a declarat Szabolcs Sepsi pentru DW.

„În centrele de consiliere ne confruntăm aproape zilnic cu probleme de genul: nu se plătește salariul minim pe economie (9,35 euro pe oră), se deduc ilegal sume din plăţile finale, se stabilesc cote de acord ilegale, lipsesc asigurările de sănătate, sezonierii sunt cazaţi în condiţii foarte proaste", mai spune reprezentantul sindicatelor germane.

El adaugă că s-a deschis o linie telefonică, unde cei interesaţi pot fi consiliaţi sau informaţi. Apelul este gratuit şi consilierea se face inclusiv în limba română. Numărul de telefon, pentru vorbitorii de română, este: 0800 0005602.

„Personal, îmi pun multe întrebări. Ce se întâmplă atunci când angajatorul nu plăteşte salariul minim? Ce va fi de făcut dacă angajatorii vor scădea din venit preţul biletului de avion? Sau vor reține din plăți costuri exagerate pentru cazare și masă? În anii trecuți, ne-am confruntat foarte des cu astfel de probleme", mai spune Szabolcs Sepsi.

În plus, sosirea și plecarea sezonierilor este organizată de angajatori și oamenii nu au voie să părăsească barăcile în care sunt cazați. Oamenii nu au dreptul să își aleagă pentru cine vor lucra. De fapt, ei chiar nu au nicio posibilitate să renunțe înainte de termen la contract, în cazul în care angajatorul nu respectă înțelegerile, dat fiind că întoarcerea în țară este organizată la nivel central de reprezentanții angajatorilor. Nu există, așadar, libertatea de a-și alege angajatorul.

„Mă deranjează în mod deosebit că, până acum, s-a tot stipulat că sezonierii sunt prost plătiți, pentru că piața liberă reglementează situația. Acum, când lipsesc forțele de muncă din agricultură, poziția lor în negocieri este bună, ar putea insista asupra unor salarii mai mari. Dar piața liberă este acum complet paralizată, prin mijloace juridice. Sezonierii nu își pot alege singuri pentru cine să lucreze. Ei nu au dreptul decât să se înscrie pe o listă prin care să își manifeste dorința de a veni în Germania. Condițiile contractuale au fost stabilite de Asociația Agricultorilor Germani și de guvernul federal unilateral, în defavoarea angajaților. Nu au avut loc niciun fel de negocieri. Și oamenii care vin nu pot spune: nu îmi convin condițiile de la această fermă, schimb angajatorul, dat fiind că mulți caută forță de muncă în aceste zile. Opțiunile pe care le aveau le-au fost anulate prin mijloace juridice, toate fiind motivate de măsurile de carantină", adaugă reprezentantul sindicatelor germane.

Măsurile nu sunt „carantină practică în paralel cu posibilitatea de a munci", sezonierii fiind de fapt închişi în barăci, fără niciun contact cu lumea exterioară.

„Este de fapt carantină doar faţă de populaţia din Germania. În această aşa-numită carantină nu pare să conteze că mii de oameni au călătorit fără a păstra distanţa socială şi că sute vor lucra, mânca, dormi, se vor spăla la grămadă. Cel mai mult contează ca aceşti oameni să fie ţinuţi la distanţă de populaţia din Germania", mai spune Sepsi.

 

Bravo Tomac!

Președintele PMP, Eugen Tomac, este revoltat față de anumite decizii care privesc România în plină pandemie de coronavirus.

Citește și: OFICIAL În plină pandemie, GCS răspunde la cele mai ARZĂTOARE întrebări ale românilor cu ocazia Sărbătorilor Pascale

„REVOLTĂTOR!

Om fi noi mulți săraci, dar proști nu suntem.

Asemenea decizii sunt nejustificate când zeci de milioane de oameni stau forțat închiși în case.

Ceea ce nu înțelegeți este ceva foarte grav, prin acest gest umilitor le dați muniție populiștilor și subminați cu toată forța proiectul european.

Uniunea Europeană înseamnă altceva, piața unica și libera circulație atunci când nu ai stare de urgență.

Sunt profund revoltat, România nu merita aceasta lecție în vreme de pandemie!”, se arată pe pagina de Facebook a lui Eugen Tomac, liderul PMP.

Explicație ce frizează absurdul. Este pentru idioți. Adevărul.ro de cacao.

De ce caută germanii doar români pentru cules de sparanghel: „Nu pot folosi nemţi, se plâng repede de dureri de spate. Românii sunt mai puternici“

Este cazul lui Jörg Heuer (49 de ani) din Fuhrberg, cultivator de sparanghel care a adus recent 60 de muncitori români şi care a explicat în Bild de ce se bazează pe polonezi şi români în loc de muncitori germani. Printre cei 60 de muncitori români care au zburat se numără Dănuţ de 22 de ani şi prietena lui Mihaela, de 18 ani.

„Nu pot folosi nemţi", a spus Heuer. „Majoritatea germanilor nu sunt obişnuiţi să lucreze în câmp ore întregi. Se plâng repede de durerile de spate. Românii sau polonezii sunt mai puternici." a mai spus el.

„O echipă de handbal mi-a oferit ajutor. Fiecare maxim patru ore - gratuit. Asta a fost drăguţ, dar nu este de niciun folos pentru mine. Germanii cer una sau două zile libere pe săptămână. Acest lucru nu este posibil în plin sezon De asemenea, românii lucrează duminica şi de sărbători. Muncitorii din Europa de Est locuiesc izolat în spaţiile de cazare, fără contact social" susţine el.


Au înnebunit mieii!

FOTO Dragostea în vremea pandemiei: poveştile emoţionante ale unor cupluri surprinse la graniţele dintre ţări

În eforturile de a încetini răspândirea coronavirusului, guvernele au lăsat câteva cupluri separate şi au generat incertitudine în legătura cu momentul când vor fi din nou împreună, scrie

BBC

 

Unul din cuplurile care îşi arată sentimentele din graniţe diferite este format din Karsten Tüchsen Hansen, din Germania, în vârstă de 89 de ani, şi Inga Rasmussen, de 85 de ani, din Danemarca. De când s-au îndrăgostit, în urmă cu doi ani, perechea de văduvi a petrecut majoritatea timpului împreună, Rasmussen obişnuind să îşi petreacă nopţile acasă la Hansen, la 15 km distanţă, în Süderlügum. Ei au luat decizia grea de a intra în carantină separaţi, fiecare dorindu-şi să fie aproape de familiile lor.

 

Odată cu închiderea graniţelor dintre Germania şi Danemarca din data de 14 martie, cei doi au continuat să se vadă zilnic. Întalnirea de la bariera care îi desparte se petrece în oraşul Aventoft, unde cei doi au scaune, cafea şi ocazional schnapps, şi stau de vorbă, „între 15.00 şi 17.00 indiferent de vreme“. Duminica se întâlnesc puţin mai devreme pentru a lua prânzul făcut de Rasmussen. 

 

„Nu am crezut vreodată că voi iubi aşa la 89 de ani“, a mărturisit Karsten Tüchsen Hansen.

 

Karsten Tüchsen Hansen şi Inga Rasmussen sunt împreună de doi ani FOTO BBC/Reuters/Fabian Bimmer


Oportunitatea unei întâlniri romantice faţă în faţă nu a atras doar localnicii la graniţa Kreuzlingen-Konstanz. Mulţi călătoresc de mai departe, precum Natascha Dematteis, care a condus mai mult de o oră pentru a sta la 2 m de Micha Roth, care locuieşte în Konstanz. Cei doi s-au cunoscut pe internet şi voiau să se întâlnească fizic, dar restricţiile de călătorie nu au mai făcut posibil acest lucru. Dematteis a spus că întâlnirea de la graniţă a fost singura modalitate de a vedea dacă chimia lor e la fel de puternică în realitate, cum era în mediul online.  


Un cuplu, la graniţa dintre Germania şi Elveţia FOTO BBC/Noele Illien


Un alt cuplu care experimentează dragostea la distanţă este format din Andrea Rohde şi partenerul ei de mai bine de un deceniu, Markus Brassel. Rohde locuieşte în oraşul Konstanz din sudul Germaniei, în timp ce Brassel locuieşte la câţiva kilometri distanţă, în satul elveţian Tägerwilen. În mod normal, îi desparte o plimbare de 10 minute cu maşina, dar odată cu închiderea graniţelor dintre Germania şi Elveţia din 16 martie, scurta călătorie a devenit imposibilă.

 

Totuşi, Rohde şi Brassel au găsit o cale să se vadă unul pe celălalt. De mai multe ori pe săptămână, ei merg la graniţa dintre Germania şi Elveţia, ce desparte oraşele Konstanz şi Kreuzlingen, pentru a se vedea faţă-n faţă prin gardul instalat.

 

Rohde spune că discuţiile pe Skype nu se compară cu faptul de a-şi avea iubitul în faţa ei: „E pur şi simplu altceva, chiar dacă ne despart doi metri“.

 

Întâlnirile îi permit lui Rohde să se întâlnească cu animalul de companie al cuplului, un câine în vârstă de 7 ani FOTO BBC/Noele Illien

 

Rohde şi Brassel nu sunt singurii. Mai exact, într-un weekend recent, mai mult de 100 de cupluri, despărţiţi între Elveţia şi Germania, au mers până la graniţa dintre Konstanz şi Kreuzlingen pentru a fi mai aproape decât le permite situaţia în acest moment. 

 

Thomas Niederberger, primarul oraşului Kreuzlingen, a explicat cum cele două oraşe au devenit simbolic unul şi acelaşi: „Se simte ca un oraş mai mare“.

 

La început a fost instalat un gard înalt, ce permitea îmbrăţişări şi săruturi, în timp ce oamenii se aflau în ţări diferite. Mai recent, a fost amenajat un al doilea gard, paralel cu primul, pentru a păstra o distanţă sigură între aceste întâlniri.

   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Delta din București

​VIDEO Spectaculoasa zonă din București care revine la viață în absența oamenilor. "Toată pauza asta pe care omenirea o trăiește oferă un plus naturii"

Aproape o treime din Parcul Natural Văcărești, 50 de hectare din cele 186, a ars într-un incendiu la finalul lunii februarie 2020, cel mai mare din ultimii 10 ani. Imaginile de atunci erau sfâșietoare, totul era scrum. La nici două luni după, natura ne-a arătat încă o dată forța ei extraordinară de regenerare, copacii și iarba au început să înverzească, stuful a dat din cenușă, bălțile au pește și broaște țestoase, iar păsările întoarse din migrație au ocupat locul. În absența omului, din cauza săptămânilor de carantină, animalele au prins mai mult curaj și mai multe specii au început să-și facă apariția în parc. Liniștea este însă înșelătoare, un incendiu ar putea oricând să distrugă parcul. De doi ani, Agenția Națională pentru Arii Protejate, administratorul parcului, nu a găsit o soluție. Mai mult, fără investițiile necesare, bălțile ar putea seca, iar stuful va sufoca locul.




"La începutul lunii februarie au ars circa 50 de hectare din parc, cred că a fost cel mai puternic incendiu pe care l-am prins noi, în ultimii 10 ani. Natura își revine, recolonizează zona afectată, însă se simte în parc lipsa autorității, lipsa protecției. Parcul nu are pază. După incendiu au venit câteva patrule de poliție și jandarmi. La solicitarea noastră, făcută către Ministerul Mediului, au patrulat o perioadă, acum nu mai sunt. Cel mai mare spațiu verde al Capitalei, și poate cel mai spectaculos ca statut de protecție, nu are pază. Un incendiu de dimensiunea celui care a avut loc în luna februarie poate apărea oricând. În momentul de față parcul este administrat de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, o instituție nou formată, sub autoritatea Ministerului Mediului. Conform legii, această instituție a statului român trebuie să asigure paza parcului 24 de ore din 24", a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, ONG-ul care a militat pentru înființarea acestui parc.

Asociația a administrat parcul din 2016, când a căpătat statutul de arie naturală protejată, până în 2018 când Guvernul Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate, și astfel ONG-urile au fost înlăturate din administrarea ariilor naturale.

Tot atunci a fost înființată Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) care avea în sarcină să administreze ariile protejate. Modificarea a fost aspru criticată la vremea respectivă de societatea civilă, deoarece statul român a apelat la această formulă cu custozii deoarece nu avea capacitatea să gestioneze singur aceste zone. Custozii ariilor protejate erau în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale.

La doi ani după această modificare, în cazul Parcului Natural Văcărești lucrurile nu s-au îmbunătățit.

"Asociația Parcul natural Văcărești a fost administratorul parcului, timp de 2 ani noi am organizat administrația parcului și am intrat în această funcție de administratori legali. Am elaborat regulamentul, am început să lucrăm la planul de management, organizam supravegherea parcului prin intermediul rangerilor și a voluntarilor, doar că acum 2 ani această administrație care funcționa și se construia pe parcurs, pentru că nu este simplu să administrezi un astfel de spațiu, în 2018 administrația pe care noi am organizat-o a fost desființată și parcul preluat de Agenția Națională pentru arii protejate. Ei au spus, gata, mergeți acasă, că ne ocupăm noi de parc. Acum, noi suntem partenerii administrației printr-un protocol de colaborare semnat în februarie, prin care am preluat atribuții în domeniul educației, cercetării, ghidajului grupurilor de oameni care intră în parc", a declarat pentru HotNews.ro Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Investițiile lipsesc

Pe lângă pază, parcul mai are nevoie și de câteva investiții. Trebuie construit un gard, curățate bălțile de stuf și trebuie rezolvată problema alimentării cu apă a bălților, acestea fiind în pericol să sece.

"Au trecut 2 ani și parcul nu are plan de management, pază, îi lipsește un gard care să protejeze și să organizeze vizitarea parcului. Sunt lucruri care pot fi făcute în câteva luni. Are toate pârghiile legislative, doar că statul român prin instituțiile sale nu intervine, nu se implică. Fără prezența și fără protecția autorității publice, Parcul Natural Văcărești se degradează și nu este o mare filozofie. Avem un spațiu deosebit de spectaculos și foarte bogat ca biodiversitate, ca funcții și servicii pentru comunitate și are nevoie de protecție. Și statul român prin instituțiile lui trebuie să-l protejeze. De asta au loc incendii, vandalisme, se taie arbori, se aduc gunoaie, pentru că nu este supravegheat. Cine trebuie să-și facă datoria nu și-o face. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate trebuie să asigure și managementul parcului. Noi am propus Agenției să le oferim un plan de management, să oferim un draft, suntem în discuții cu ei, avem un dialog, o colaborare, să vedem cum va continua. Noi am oferit statului român sprijin pe aceste subiecte. Putem interveni și noi la nivel de supraveghere. Colegii mei de la Asociația Parcul Natural Văcărești vin în parc și îl supraveghează, iar dacă sunt probleme putem anunța autoritatea, dar nu putem exercita funcția de pază și protecție, nu este rolul nostru, și nu avem capacitatea în acest sens", a explicat Dan Bărbulescu pentru HotNews.ro.

Explicația oficială

Adi Croitoru, președinta Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a declarat pentru HotNews.ro că instituția pe care o conduce încearcă să facă un parteneriat cu Jandarmeria și Primăria pentru a fi asigurată paza parcului.

"Sigur că luăm măsuri, avem și un parteneriat semnat cu Asociația Parcul Natural Văcărești. Încercăm să facem acum un parteneriat și cu Jandarmeria, cu Primăria, să reușim să existe cineva care să păzească parcul în permanență. Incendiile acestea sunt o amenințare și la adresa biodiversității și a orașului, au fost mereu astfel de incendii. Dacă este securizat obiectivul nu se mai produc. De foarte multe ori poate exista și o mână criminală, e ușor să dai foc, mai ales când vegetația este uscată. Și o țigară aruncată acolo poate să producă un incendiu", a declarat Adi Croitoru.

Întrebată de ce instituția nu a asigurat până acum paza parcului, aceasta a declarat că a fost în proces de organizare.
"Pentru că sunt foarte multe chestiuni administrative care au trebuit să fie puse la punct, fiind o instituție nouă. Este vorba și despre buget și despre partea administrativă, acum le așezăm pe toate și le punem la punct. Acum ne așezăm", a explicat Adi Croitoru.

Când revin tururile ghidate

Deocamdată, în Parcul Natural Văcărești este liniște, natura profită de această perioadă pentru a se regenera, iar animalele și păsările se bucură de lipsa prezenței omului.

"Pe perioada carantinei, pământul respiră și senzația mea este că toată pauza asta pe care omenirea o trăiește oferă un plus naturii și speciilor și pământului și vegetației. Semnele acestea le vedem peste tot, nu doar aici, în toate orașele mari, oamenii au dispărut și natura a început să respire. Vedem fazani pe străzi, parcurile Capitalei forfotesc de păsări. Parcul are dinamica lui, o avea și înainte, fiindcă nu este un parc clasic, o zonă accesibilă oamenilor la modul în care sunt celelalte parcuri, unde oamenii ies, se plimbă pe alei, beau un suc și stau pe bancă. Parcul era oricum o zonă sălbatică, cu dinamica lui, mai greu influențat de oameni. Dar cred că se află în aceeași temă și parcul, speciile au revenit în parc din migrație, natura își vede de treaba ei și recolonizează așa cum face în fiecare an acest loc", spune Dan Bărbulescu.

După perioada de carantină, Asociația Parcul Natural Văcărești va relua tururile ghidate în parc și cursurile ținute elevilor și preșcolarilor.

"O să reluăm partea de vizitare a parcului, care a fost cea mai afectată în această perioadă. Am fost săptămâna trecută în perioada "Școala altfel", în care aveam pe listă peste 30 de clase de copii care s-au programat să intre în parc, așteptam să intre cam 300-400 de elevi cu profesorii lor, vin în fiecare an vin la noi. Dar evenimentul nu a mai avut loc. După ce se termină perioada de carantină o să redeschidem parcul acestor activități de educație și informare. Avem și lucrări în teren de întreținere și refacere a infrastructurii care a fost afectată de incendiu sau care este vandalizată în fiecare sezon. Suntem prezenți în parc și în această perioadă de carantină, facem fotografii, supraveghem, suntem atenți să nu se aprindă iar stuful, să nu intre cu deșeuri și să le abandoneze", a mai spus președintele Asociației Parcul Natural Văcărești.

Anual parcul are circa 10.000 de vizitatori.

De ce Delta Văcărești nu poate avea băncuțe și pavele?

"Un parc natural este o arie naturală protejată, este diferit de parcurile clasice dintr-un oraș cum este Bucureștiul. Parcul Natural Văcărești este protejat datorită speciilor, habitatelor și peisajului pe care-l oferă orașului. În funcție de acest obiectiv de protecție el are nevoie de un management astfel încât aceste specii și habitate să fie în continuare protejate. Este un mix de obiective, obiectivele naturii și prezența comunității. De aceea el este diferit. Dacă îl amenajăm ca pe un parc obișnuit s-ar putea ca în scurt timp speciile și habitatele parcului să dispară, să fie afectate. Dacă începem să construim o alee betonată, care să traverseze mijlocul parcului, cea mai spectaculoasă zonă, astfel încât oamenii să intre, să se plimbe pe pavele, cu siguranță acea zonă va fi distrusă. Orice amenajare a parcului trebuie să țină cont de această identitate naturală a lui. Mai devreme am văzut berze, în spatele nostru este o baltă naturală pe care stau păsări, care deși stau lângă noi, sunt destul de sfioase. Dacă parcul se umple de oameni, s-ar putea ca tot acest echilibru care există în momentul de față să fie afectat. Există soluții să-l amenajezi și să-l administrezi astfel încât să protejezi și să respecți natura, dar în același timp să oferi comunității și oamenilor acces la un spațiu deosebit de interesant, care să îți propună ceva diferit de ce îți oferă un parc obișnuit. Vii aici să înțelegi viața naturii, ca să vezi niște specii foarte interesante și inedite pentru oraș, vii aici ca să afli care este valoarea naturii, de ce este bine să protejăm natura și care sunt serviciile pe care natura le oferă comunității", a explicat Dan Bărbulescu, în ceea ce privește criticile că parcul nu a fost amenajat ca Parcul IOR sau Tineretului.

Umple Parcul Văcărești Bucureștiul de țânțari?

Administrația Parcului a fost acuzată în mai multe rânduri că locul este plin de țânțari, iar aceștia ajung la blocurile din zonă și deranjează locuitorii. Dan Bărbulescu explică ce se întâmplă cu țânțarii din parc.

"Ni s-a zis că Parcul Văcărești este o fabrică de țânțari. Țânțarii au un rol foarte important în ecosistem, hrănesc și biodiversitatea acvatică, păsările și alte insecte. Este o chestie pe care oamenii o înțeleg foarte greu și nu înțeleg de ce nu o înțeleg. Spre deosebire de alte parcuri ale Capitalei, tot fabrici de țânțari, în parcul Văcărești această problemă se rezolvă singură. Țânțarii nu migrează, nu sunt păsări, ei rămân acolo. Ei bâzâie vara aici, sunt destul de mulți dacă stăm în august, seara, dar rămân aici. Nu se duc peste drum la blocuri, nu zboară atât de mult. Fiindcă este o zonă naturală, are capacitatea să se autoregleze, vorbim despre un lanț trofic care funcționează, față de un alt parc cu lac, unde sunt mai puțini amfibieni, păsări care mănâncă țânțari.", a explicat acesta.

Tata Soros, prezicătorul





Intr-o declaratie acordata celor de la Financial Times, afaceristul a apreciat ca problemele cu care se vor confrunta tarile membre UE vor crea un context favorabil intaririi vertiginoase a Rusiei, care va renaste.


"Este alt deja-vu, cu un singur amendament: astazi, lumea este dominata de nationalism. UE este o institutie aflata in pragul destramarii. Iar Rusia este o putere, care renaste pe bazele nationalismului", a spus Soros, comentand, pentru FT, atacurile lansate la adresa lui si a fondului pe care il patroneaza de unele state europene.


Smochinul

Foto: Alexandru MATEESCU 




       În urma cu mai mulți ani am plantat in grădină un smochin care acum tronează in fața casei noastre sub o salcie. An de an ne-am delectat cu fructele sale, în special în anii din urmă din cauza încălzirii globale. 



      Anul acest am remarcat un fenomen pe care nu-l cunoșteam: apariția fructelor odată cu mugurii frunzelor. M-am întrebat unde-s florile. Spre surprinderea mea internetul m-a lămurit. O ciudățenie! Floarea este în fruct.



Cultivarea smochinului in Romania – ce trebuie sa stii ca sa ai succes





Denumire științifică: Ficus carica – Familia Moraceae


Caracteristicile Smochinului


Smochinul provine din vechea Persie si este intalnit  in Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranean.


Este o specie care creste sub forma de tufa dar poate fi dirijat si sub forma de pom pe trunchi atingand inaltimea de 3-4 m.


Frunzele sunt mari, aproximativ 30 cm in diametru, palmate, adanc crestate si lung pețiolate.


Au culoare verde inchis si sunt pubescente pe ambele fete, perii de pe fata anterioara fiind mai aspri.


Toamna, frunzele smochinilor crescuti la noi in gradina cad, pe cand la cei crescuti in spatii protejate, frunzele se pastreaza o perioada mai mare. Si acestea vor cădea dar nu toate odata, ci rand pe rand si imediat vor fi inlocuite de altele tinere.


Florile sunt verzui, insesizabile intrucat cresc in interiorul fructului. Cand desfaceti o smochina, in interior gasiti foarte multe firisoare care nu sunt altceva decat anterele florii


Smochine


Fructul se formeaza dintr-un mugure situat la subsuoara frunzei si are aspectul unui bob de mazare.


Acesti pomi nu au nevoie de polenizatori intrucat florile (toate de sex feminin) se autopolenizeaza, fenomen specific smochinilor.


Un smochin intra pe rod din anul al II-lea de la plantare dar productii constante si mari se obtin de la smochinii de 4 ani.


Fiind o specie mediteraneana, are nevoie de o clima blanda si mult soare.


Atunci cand intalnesc conditii prielnice pot da si 2 productii pe an: primavara tarziu si toamna.


Functie de soi fructele coapte  au culoarea verde, galbui sau violet.


Atunci cand va doriti sa plantati un smochin alegeti un loc adapostit, cu climat bland dar foarte luminos.


Smochinul are nevoie de cel putin 8 ore/zi de lumina ca sa rodeasca abundent si constant. Daca este umbrit, fructele se formeaza greu si nu apuca sa se coaca pana in toamna.


Este o specie care se inmulteste usor  pe cale vegetativa adica prin: drajoni, butasi, marcote dar se poate inmulti si prin seminte daca va doriti experimente. Smochinul provenit din samânta are nevoie de o perioada mai mare de crestere si dezvoltare iar anii pana cand fructifica se dubleaza fata de unul provenit pe cale vegetativa.


Va recomand sa va procurati materialul saditor din surse cunoscute si sa fie de buna calitate!


Trebuie sa stiti ca este o specie foarte longeviva, traieste 60 – 80 de ani si drajoneaza foarte usor iar daca nu limitati aceste cresteri, va treziti ca veti fi invadati in toata gradina de smochin.


De asemenea, tineti cont de modul de conducere atunci cand alegeti locul de plantare!


Îl puteti lasa liber sa creasca sub forma de tufa, îl puteti conduce pe spalier sau sub forma de pom pe trunchi.


Atentie la forma libera fiindca dezvolta o tufa foarte bogata si sa nu umbreasca alte plante din prajma ei.


Prefera solurile calcaroase, sarace, de aceea e bine ca in groapa sa puneti cateva pietre mari pe langa radacini.


In rest, modul de plantare este similar cu al celorlalte specii de pomi fructiferi.


ICE

 U.S. Immigration and Customs Enforcement (ICE) I - **What is ICE?**  ICE is a federal law enforcement agency under the U.S. Department of H...