Jos mafia, sus patria!

Mânca-v-ar tata de suedezi! Iubiți-vă în parcuri! Corona e cu voi.

70 de suedezi, testati pozitiv cu COVID-19 dupa ce au fost la o petrecere: Ne-am pupat si ne-am imbratisat, iar acum ne simtim ca intr-un film de groaza

70 de suedezi au fost testati pozitiv cu noul coronavirus dupa ce au fost la aceeasi petrecere.

Stockholm este cel mai afectat oras din Suedia, iar autoritatile considera ca la baza raspandirii virusului se afla o petrecere ce a avut loc in data de 7 martie, scrie

Afton Bladet.

Astfel, 70 dintre cele 100 de persoane care au participat la aceasta petrecere au fost testate pozitiv cu noul coronavirus si au avut ocazia sa raspandeasca virusul.

Dintre cele 70 de persoane, 7 s-au aflat la terapie intensiva, printre care si gazda petrecerii, in varsta de 47 de ani.

"A fost ca o furtuna de *****! Multi oameni s-au imbolnavit din prima saptamana, apoi saptamana cealalta au fost si mai multe cazuri. Se pare ca noi am fost cei care am raspandit virusul in Stockholm", a afirmat gazda petrecerii.

Din cate se pare, unul dintre invitati tocmai revenise dupa o vacanta in Alpii italieni si astfel s-a raspandit virusul.

"A fost o petrecere magica! Am avut DJ, mancare buna, am dansat si am vorbit. Atmosfera a fost super frumoasa, am stat atat de aproape unii de altii. Ne-am pupat, ne-am imbratisat, am stat impreuna.

Cand virusul este in Italia sau in Wuhan nu prea iei informatia in serios. Dar cand se intampla cu cineva pe care il iubesti devine cumplit si incomod. Ne simtim ca intr-un film de groaza de pe Netflix", a afirmat Linn Heed, prezenta la aceasta petrecere.

Suedia este tara care are o atitudine relaxata in privinta coronavirusului si mizeaza mult pe responsabilitatea cetatenilor.

Pana in acest moment, in Suedia s-au inregistrat 9.685 de cazuri de coronavirus, iar 870 de persoane au murit.

C.S.

Dați buluc!

Sclavii pe plantațiile de sparanghel nemțești. Dați buluc! Vă așteaptă 14 zile de carantină, cazare la container, pază nemțească, mâncare la gamelă, oase rupte pe plantație, 8-10 Euroi pe ora de muncă. Oare știți cât costă un pachet amărât de țigări in Germania? Nu? Un preț de peste 7 Euro. Oare stiti ce taxe au nemții la un venit de 3000 Euroi? Intre 700 si 1000 Euroi. Un vecin care s-a întors de curând din Germania mi-a declarat textual ieri: -Al dracului cine o mai călca in această țară! In rest să auzim numai de bine!





Două zboruri cu muncitori sezonieri, programate din Sibiu spre Germania


 Autor  cristi tanasa


 11 Aprilie 2020


Social


No comment



Două zboruri cu muncitori sezonieri pentru Germania sunt programate, sâmbătă, din Sibiu, au declarat reprezentanții Prefecturii, citați de Mediafax.


Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Sibiu, Andreea Ștefan, în mod excepțional, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a aprobat alte două zboruri de pe Aeroportul Internațional Sibiu, în cursul zilei de sâmbătă.


„Primul zbor este programat la ora 10.20, iar al doilea este programat la ora 18.00”, a spus Ștefan.



Două curse charter au plecat joi și alte două vineri, de pe Aeroportul din Sibiu, spre Dusseldorf, Baden Baden și Karlsruhe. Pe zborul charter cu destinația Karlsruhe, care a decolat de pe Aeroportul Sibiu vineri s-au prezentat la îmbarcare 9 persoane cu domiciliul în comuna Pătrăuți jud. Suceava, localitate aflată în carantină. Aceștia au fost identificați la punctul de trecere al frontierei și nu li s-a permis să călătorească, fiind duși acasă sub coordonarea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenții.


În plină pandemie de coronavirus, aproape 2.000 de oameni s-au înghesuit joi în parcarea Aeroportului Cluj pentru a pleca cu curse charter spre Germania, la muncă în agricultură, iar autoritățile și-au pasat responsabilitatea. Incidentul a determinat luarea unei noi decizii, la nivel central. Astfel potrivit ultimei ordonanțe militare, Ministerul Transporturilor va aviza orice transport aerian, chiar dacă aeroporturile sunt în subordinea Consiliului Județean.

BBC anunta ce a urmat pentru muncitorii romani plecati saptamana aceasta in Germania

Numeroase zboruri de tip charter au fost efectuate in aceasta saptamana de pe aeroporturile din Romania cu destinatia Germania, ele transportand oameni care urmau sa plece la cules de sparanghel si capsuni. Imaginile cu oamenii inghesuiti pe aeroporturi au facut inconjurul lumii


, iar


BBC


este una dintre marile institutii media care scrie despre acest caz.


Potrivit BBC, romanii ajunsi la fermele din Germania nu au fost lasati sa intre in contact cu alti muncitori prezenti deja acolo, de teama sa nu ii infecteze.


Astfel, romanii urmeaza sa fie testati medical inainte sa inceapa munca. De asemenea, ei vor fi obligati sa munceasca in grupuri restranse.


Pe de alta parte, un purtator de cuvant al sindicatului muncitorilor din acest domeniu, pe nume Reinhard Steffen, a cerut ca muncitorii sa fie bagati in carantina timp de 2 saptamani.


"Ne temem ca standardele de igiena nu vor fi indeplinite, iar cazarea oamenilor nu va fi reglementata corespunzator. Solicitam carantina, cu maximum doua persoane intr-o camera", a afirmat Reinhard Steffen.


In mod normal, anual vin in Germania in jur de 300 de mii de muncitori la cules de fructe si legume. De aceasta data, numarul lor va fi de cel mult 80 de mii. Majoritatea vor veni din Romania si Polonia, scrie BBC.


Aproape 2000 de muncitori români din întreaga ţară au ajuns joi și vineri în Germania. Avioanele care i-au transportat pe muncitori au decolat joi şi vineri de la Aeroportul Internaţional Cluj. Nemţii spun că mai aşteaptă în următoarele zile încă 25 de avioane pline cu lucrători agricoli români.


Un număr de 13 avioane au decolat ieri de pe Aeroportul Internaţional din Cluj spre Germania, ticsite cu muncitori români strânşi din toate colţurile ţării.


În cursul zilei de azi, alte şapte avioane au transportat alţi români în Germania. Un prim avion a ajuns joi de la Cluj, în jurul orei 14.50 (ora Germaniei), cu o întârziere de 50 de minute, notează publicaţia germană Badische Neueste Nachrichten.


Muncitorii au fost aşteptaţi de patronii germanişi de mai multe autocare care i-au preluat şi i-au dus spre destinaţiile finale.


Din estimările nemţilor, aproximativ 1.300 de muncitori români au ajuns ieri în Germania.


Printre fermierii care au venit la aeroport ca să-şi întâmpine viitorii angajaţi se numără şi Martin Walther. El aştepta cinci muncitori pe care i-a luat şi i-a dus direct la ferma sade la Spalt, situată la 250 de kilometri de aeroport şi undeva la sud-vest de Nürnberg. Neamţul recunoaşte că fără noii angajaţi ar fi riscat să rămână cu sparanghelul de pe câmp.


Şi Stefan Huber, de la ferma Huber din Iffezheim, s-a aflat printre fermierii care au ţinut să vină în întâmpinarea românilor. Huber le-a explicat jurnaliştilor germani că a preluat cinci muncitori. „Din păcate nu au venit toţi, mai aşteptăm încă 25 săptămâna viitoare".


Acum, producătorii de sparanghel din Germania răsuflă uşuraţi, după ce guvernul federal a relaxat restricţiile de intrare pentru muncitorii agricoli români.


Aproximativ 40.000 de oameni, majoritatea români, vor avea permisiunea să intre în ţară în aprilie şi mai. Asta în condiţiile în care aproximativ 148.000 de lucrători sezonieri din Europa de Est lucrează în mod normal în câmpurile din Germania în fiecare an. Din cauza pandemiei Covid-19, Simon Schumacher, directorul general al Asociaţiei Fermierilor din Sudul Germaniei din Sparanghel şi Căpşuni (VSSE) din Bruchsal, se aşteaptă ca în acest an numărul lucrătorilor agricoli străini să fie mai mic cu cel puţin 20%.


Potrivit sursei citate, fermierii au plătit în majoritatea cazurilor biletele de avion, 280 de euro de persoană pentru fiecare muncitor român. Noii angajaţi vor fi cazaţi în condiţii speciale şi vor fi supuşi unor controale medicale periodice.

Măștile vin, clasa muncitoare pleacă. În paradisul numit „sparanghel”

acum 18 minute 2020-04-11 10:23:00





Foto: alamy/Profimedia


Ordonanțele militare se pare că nu produc efect pe Aeroportul din Cluj și pentru sparanghel. Mai nou acesta zonă se pare că este Delaware-ul autohton.


În timp ce „chelnerii Europei", cum scriam într-un articol, sunt ținuți la cutie și pleacă în baza unor acte normative care permit colectarea de amenzi amețitoare la tentativa de buget de stat, parte din populația locală se încolonează în avioane, cu destinația cultura sparanghelului de la Frankfurt am Main.


Telefonul scurt pe relația Bonn-Sibiu este se pare dezinfectat total, carantina e valabilă doar pentru cei care rămân.


Înțeleg că locul de consemn următor va fi Aeroportul din Iași, unde imunizații prin conserve și ordonanțe paramilitare și-au dat întâlnire de data asta cu un scop din categoria „fructe", respectiv căpșuni, destinația zborului fiind Airpuerto El Prat de Llobregat.


Și uite așa sunt șanse mari ca spațiul carpato danubiano pontic să nu mai înregistreze niciun nou contaminat cu Covid-19, din simplul motiv că nu vor mai fi oameni.


Nu mă pot abține în final să nu remarc ilogica de umor negru a traficului aerian care survolează spațiul măreței Românii: pe de-o parte vin avioane cu milioane de măști, iar pe de altă parte clasa muncitoare pleacă, a câta oară?, în paradis... 

Keep distance! Stați în case. Izolați - vă! Avem noi grijă de voi să ajungeți în rai!

Distantarea sociala salveaza si vieti, si economia. Mai ales daca masurile sunt stricte si implementate rapid - Studiu

Distantarea sociala si alte masuri de limitare a contactului dintre persoane au ca efect atenuarea curbei de evolutie a pandemiei si tempereaza efectele adverse asupra economiei.

Concluziile apar intr-un studiu publicat recent, in care au fost analizate informatii din timpul raspandirii gripei spaniole in Statele Unite, in 1918, dar si dincolo de acest an, potrivit

Forumului Economic Mondial.

Mai exact,

in orasele in care limitarea contactului intre persoane s-a implementat repede si drastic, virusul a facut mai putine victime, iar efectele pe termen mediu asupra economiei au fost zero sau aproape de zero.

Ba mai mult, zonele in care distantarea sociala a fost si mai stricta au avut parte de o crestere a activitatii economice, acestea preluand necesarul de productie pentru cele afectate mai mult.

Cercetarea a fost realizata de

Sergio Correia

(membru in board-ul FED - banca centrala a SUA),

Stephan Luck

(economist in cadrul diviziei FED din New York) si

Emil Verner

(care preda Finante la Massachusetts Institute of Technology - MIT), putand fi consultata in intregime

AICI.

Amintim ca

gripa spaniola s-a raspandit la nivel global

in timpul Primului Razboi Mondial, a infectat cam 500 de milioane de oameni, adica o treime din populatia lumii la acea vreme, provocand moartea a 50 de milioane de persoane, dintre care 550.000-675.000 in SUA, foarte multi fiind adulti intre 18 si 44 de ani.

Ce lectii economice putem invata din pandemia de gripa spaniola

Istoria ne poate invata cateva lectii despre efectele pe care distantarea sociala le poate avea asupra raspandirii virusului si a economiei.

Gripa spaniola a dus la inchiderea scolilor, teatrelor, bisericilor, precum si la interzicerea adunarilor publice si inmormantatilor, carantinarea locuitorilor suspecti sau bolnavi, respectiv la impunerea de restrictii referitoare la deplasari si munca. Deci masuri similare cu cele luate azi.

Studiul citat are doua concluzii importante. In primul rand, autorii au observat ca zonele care au fost lovite mai puternic de gripa spaniola din 1918 au avut parte de un declin abrupt si de durata al activitatii economice.

Al doilea aspect este ca in orasele care s-au luat rapid masuri de distantare sociala drastice, activitatea economica nu a avut de suferit pe termen mediu. Ba mai mult, acolo unde limitarea contactului intre persoane a fost si mai stricta, activitatea economica a beneficiat de o usoara crestere dupa ce pandemia a fost inabusita, preluand necesarul de productie si pentru o parte din zonele afectate mai mult.

Prin urmare, studiul arata ca,

pe langa pierderile de vieti omenesti, pandemiile provoaca si pierderi economice

, dar masurile de distantare sociala atenueaza curba de raspandire a virusului si ajuta la revenirea economica.

Graficul de mai jos arata corelatia dintre numarul de decese cauzate de gripa spaniola in 1918 in SUA si numarul de angajati in sectorul de productie in 1919 raportat la 1914. Dupa cum putem observa, cu cat mor mai multi oameni, cu atat si economia are mai mult de suferit.

In plus, orasele americane sunt impartite in doua categorii: cele care au aplicat masuri de distantare sociala mai mult timp (punctele albastre) si cele care le-au pastrat mai putin timp (punctele rosii). Astfel, observam ca punctele albastre sunt grupate, in mare parte, in stanga-sus (zona asociata cu rata mai mica a mortalitatii si cu o crestere economica mai mare), in timp ce celelalte se afla la polul opus.

Acest lucru sugereaza ca masurile de distantare sociala atenueaza curba de raspandire a virusului si ajuta la revenirea economica.

Click pe poza pentru a o mari. Sursa: Studiul realizat de Sergio Correia, Stephan Luck si Emil Verner

Autorii studiului estimeaza ca regiunile lovite mai rau de pandemie au inregistrat un declin in ceea ce priveste personalul angajat in sectorul de productie, dar si in productia industriala, activele bancare si consumul bunurilor de folosinta indelungata.

Potrivit calculelor acestora, statele cele mai afectate au avut parte de un recul de 18% in ceea ce priveste activitatea economica, dar si de afaceri care au dat faliment, precum si de familii care nu si-au mai permis sa-si plateasca datoriile.

Un alt lucru de luat in calcul este ca regiunile lovite cel mai rau de pandemie au mers prost din punct de vedere economic cativa ani buni (din 1919 pana in 1923).

Al doilea set important de date prezentate in lucrarea citata se concentreaza pe

impactul masurilor de distantare sociala

. Autorii studiului au pornit de la premisa ca acestea pot avea atat un efect negativ, cat si unul pozitiv. In teorie, odata cu limitarea contactului direct intre oameni, afacerile care se bazeaza pe acestea au de suferit.

Dar economia are de suferit oricum, chiar si in lipsa unor astfel de masuri, caci oamenii limiteaza consumul si munca extrem de mult, de teama ca vor lua virusul.

In aceste conditii, desi masurile de distantare sociale micsoreaza activitatea economica, ele pot rezolva problemele de coordonare asociate cu lupta impotriva transmiterii bolii si diminueaza perturbarile economice cauzate de pandemie.

Comparand orasele americane in functie de strictetea si viteza cu care au fost implementate, autorii studiului au descoperit ca

masurile de distantare sociala in timpul pandemiei de gripa spaniola nu au afectat evolutia economiei

. Ba mai mult,

orasele care au intervenit mai devreme au avut parte de un mic impuls in 1919

, in ceea ce priveste numarul de angajati in sectorul de productie, activitatea de productie si activele bancare.

Efectele sunt importante. Reactionand cu 10 zile mai devreme decat media duce la cresterea cu 5% a personalului din sectorul de productie in perioada post-pandemie. Mai mult, mentinerea masurilor de distantare sociala cu 50 de zile in plus produce o crestere a activitatii cu 6,5% dupa ce se incheie criza sanitara.

Click pe poza pentru a o mari. Sursa: Studiul realizat de Sergio Correia, Stephan Luck si Emil Verner Asemanari intre pandemia de gripa spaniola si cea de COVID-19

Autorii studiului arata ca rezultatul cercetarii lor isi gaseste corespondent in pandemia de COVID-19 de azi. Astfel, autoritatile care au implementat masuri de distantare sociala - cum ar fi cele din Taiwan, China si Singapore - nu numai ca au limitat numarul cazurilor, ci au si evitat cele mai grave perturbari economice cauzate de pandemie.

De exemplu, economistul Danny Quah noteaza ca modul in care cei din Singapore au gestionat criza intr-o maniera in care au reusit sa nu puna prea mare presiune pe economie, in acelasi timp in care au evitat o crestere accelerata a numarului de cazuri, prin implementarea rapida a unor masuri de distantare sociala.

Prin urmare, autorii studiului concluzioneaza ca limitarea contactului direct dintre persoane nu ar trebui sa fie considerat ca un cost major pentru economie in timpul unei pandemii, daca se face rapid, bine organizat si pe termen mai lung.

Ba din contra, limiteaza numarul mortilor si salveaza economia dupa ce criza sanitara se termina.

Guvernul limbiștilor. Rareș ți-ai dat seama cu cine te-ai raliat?

Rareş Bogdan, critici dure pentru Orban:  Dacă Merkel sau Kurz doresc să îşi culeagă sparanghelul, nu e problema mea

PUBLICAT DE DAN ANGHEL PE 10.04.20

Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a criticat decizia Guvernului Orban de a permite cetăţenilor români să meargă la muncă în Germania pe timp de pandemie. Joi, la Aeroportul Internaţional din Cluj, circa 1.500 de români au neglijat recomandările de distanţare socială pentru a se îmbarca în zboruri charter către Germania, unde vor lucra în agricultură.

„Eu, după cum ştiţi, am prezentat prima dată aceste imagini şi am reacţionat extrem de dur, chiar dacă fac parte din PNL, care este la guvernare. Una-i una, alta-i alta. Înainte de orice e vorba de cetăţean. Nu ştiu cine e firma. Situaţia e mult mai complexă decât o simplă firmă – că sunt mai multe firme, că e o singură firmă. Situaţia e mai gravă şi, din punctul meu de vedere, are trei componente. Unu, ţine de sănătatea oamenilor care au venit acolo, faptul că ei nu păstrau distanţa socială necesară pentru a nu primi virusul în cazul în care un singur om de acolo era infectat, mai ales că avem o situaţie în care câteva sute erau din Suceava şi din Neamţ, zone extrem de roşii, epicentre care sunt infectate cu COVID-19 la această oră. Situaţia nu ţine doar de ce s-a întâmplat astăzi la Aeroportul din Cluj sau de ce urmează să se întâmple mâine la Timişoara, la Cluj şi la Bucureşti, cu avioanele care pleacă spre Germania pentru cules de sparanghel”, a afirmat Rareş Bogdan, joi seară, în direct pe B1 TV, la „Dosar de politician”. 

Eurodeputatul PNL a dezvăluit şi o discuţie purtată cu premierul Ludovic Orban pe acest subiect. 

”Faptul că Germania doreşte să-şi culeagă sparanghelul de pe câmp e foarte bine. E un produs sănătos, un produs natural. Întrebarea este dacă noi suntem în situaţie de urgenţă, de ce am fi obligaţi să dăm drumul acestor oameni spre Germania şi ce alternativă le-am da în România. Pentru că faptul că Germania doreşte să-şi culeagă sparanghelul cu muncitori români sau faptul că cei din regiune Veneto, zona care este limitrofă Lombardiei, deci este una din zonele ultraroşii ale Italiei, care a fost epicentrul şi este în continuare epicentrul COVID-19, mi se pare foarte  grav. Aici este o discuţie mai largă, pe care trebuie să o avem. Eu am avut deja de două ori discuţii cu Ludovic Orban pe parcursul zilei de astăzi, din cauza reacţiei mele extrem de dure, şi i-am spus părerea mea. În acelaşi timp mi-a spus şi părerea lui cu privire la libera circulaţie. Eu am spus, domnule premier, fiind situaţie de urgenţă, nu discutăm de liberă circulaţie, pentru că nu avem aceleaşi reglementări, iar faptul că doamna Merkel sau domnul Kurz doresc să îşi culească sparanghelul, iar domnul Kurz doreşte să aibă 11.000 de oameni în servicii sociale sau domnul Conte doreşte încă 16.000 de oameni la cules de nu ştiu ce prin Veneto, nu e problema mea. Problema mea e alta. Dacă România rămâne în continuare furnizor de forţă de muncă, de sclavi pentru Europa sau este în stare să absoarbă această forţă de muncă”, a reacţionat Rareş Bogdan. 

Pe aceeași temă

• 

  Val de plecări. Câţi români se duc la muncă în străinătate. Orban: Dac...

Talmeș-balmeș, unt cu ouă. Război în toată regula. Bagă - le frica în oase! Omoară-i! "Război hybrid"

Coronavirus si manipulare: Suntem in razboi informational!

"Razboaiele vor fi castigate printr-o combinatie abila de mijloace militare, nonmilitare si masuri speciale nonviolente care vor fi utilizate printr-o varietate de forme si metode si un amestec de masuri politice, economice, informationale, tehnologice si de mediu, in primul rand prin folosirea superioritatii informationale. Razboiul informational in noile conditii va fi punctul de start al fiecarei actiuni numite acum "noul tip de razboi" sau "razboiul hybrid", in care se folosesc la scara larga mass media si, unde e fezabil, retelele globale de computere (bloguri, retele sociale si alte resurse)". Citeste toate textele scrise de Lucian Lumezeanu pentru Ziare.com

Citatul ii apartine colonelului Serghei Cekinov, seful Centrului de Cercetari Militare Strategice al Statului-Major al Armatei Ruse, larg creditat cu noua doctrina a dezinformarii, citat intr-un

document al NATO despre razboiul informational dus de Rusia.

Da, suntem in razboi cu coronavirusul. Si da, in acelasi timp, un alt razboi nevazut se duce. Razboiul informational. Fake news versus stiri adevarate. Dezinformare versus fapte. Site-uri necunoscute cu informatii aiuritoare (care devin virale) versus presa adevarata. Conturi reale contra

armate de trolli chinezi sau rusi.

Populisti iliberali versus responsabili si liberali. Propaganda versus transparenta. State autoritare versus puteri liberale.

Nu trebuie sa avem nicio indoiala ca, pe fondul crizei, China, Rusia si, intr-o mai mica masura alte puteri, duc un razboi al manipularii. Contra cui?

• Contra guvernelor occidentale
• Contra modelului democratiei liberale

De ce fac China si Rusia asta?

• Pentru a-si slabi ceea ce considera a fi rivalii strategici (SUA, UE) si a se folosi de criza aceasta criza pentru a remodela ordinea globala
• Pentru a le forta la concesii, mai ales in cazul Rusiei, afectata de sanctiunile de dupa anexarea Peninsulei Crimeea si ocupatia Estului Ucrainei
• Pentru a intari fortele populiste pro-ruse, de la Salvini in Italia, Le Pen in Franta, Farage in Marea Britanie sau cel putin fortele care slabesc coeziunea UE, cum sunt cele separatiste din Catalunia sau Scotia
• Pentru a se prezenta in ochii propriilor populatii ca mai ferme, mai abile, mai puternice decat statele occidentale
• Pentru a le arata altor state sau societati, mai ales celor din sfera lor de influenta, care vor sa adopte modelul occidental al democratiei, ca acesta nu e atat de viabil. Cu alte cuvinte, pentru a evita "Revolutii Colorate"
• Pentru a scapa de responsabilitatea gestionarii proaste a coronavirus aruncand vina pe puterile occidentale, mai ales SUA, pentru izbucnirea epidemiei. De altfel, manipularile care spun ca virusul a fost creat de americani sunt cele cu succesul cel mai mare
• Pentru a planta "semintele" unor curente pe care le pot exploata apoi, precum anti-occidentalismul, nationalismul, ura fata de imigranti, ura fata de alte categorii sociale din aceeasi tara

Un timeline creat de unitatea de lupta anti-dezinformare a Uniunii Europene

arata noianul de manipulari/teorii ale conspiratiei lansate in spatiul public, in special de propaganda ruseasca. Probabil le recunoasteti pe cateva, daca nu pe toate.

De ce pot face China si mai ales Rusia asta?

Pentru ca ele se folosesc de una dintre slabiciunile societatilor din Uniunea Europeana si America: Circulatia libera a informatiei, fie ca e falsa ori adevarata. De asemenea, ele folosesc tehnici de manipulare care exploateaza lipsa gandirii critice, slabiciunile mintii umane, prejudecatile, inflamarea subiectelor cu potential emotional ridicat samd.

Entitatile care se folosesc de dezinformare pur si simplu folosesc cetatenii altor state chiar impotriva acelor state, fara ca respectivii cetateni sa stie! Uneori folosesc si guverne care, chiar daca nu sunt foarte pro-ruse, au nevoie sa arate propriilor cetateni ca "fac ceva" sau, apeland la ajutorul rus si chinez, sa forteze alte guverne europene sa le ajute mai mult. Spre exemplu,

operatiunea rusa de ajutorare din Italia e banuita nu doar ca ar fi o actiune de propaganda, ci si una de spionaj.

Poate parea o curiozitate, dar potentialul este criminal. Nu doar ca pot muri oameni, chiar mor oameni din cauza stirilor false. De la zecile din Iran care au baut alcool metilic pana la multi, al caror numar nu il stim dar care putem observa cu usurinta ca exista, care nu au respectat masurile de izolare pentru ca au citit ei pe Internet ca "virusul nu exista" si s-au imbolnavit.

De asemenea, e potential de destabilizare. Desigur ca acei care chiar cred ca "in Rusia nu au coronavirus" sau "sunt foarte putine cazuri", desi informatia e falsa, isi pierd increderea in capacitatea propriilor guverne de a gestiona situatia. De asemenea, o tinta este si Uniunea Europeana, care este acuzata ca "nu face destul", in ciuda masurilor de salvare luate de aceasta.

Criza loveste! Ce face UE si de ce avem o sansa imensa

Aceasta

"weaponization of information"

nu este noua, doar devine mai intensa in perioade precum criza pe care o traversam. Asa cum arata

o analiza a think-tankului RAND Corporation

, mai ales propaganda ruseasca este greu de contrat din cauza celor 4 caracteristici ale sale:

1.

Cu volum mare si foarte multe canale;

2.

Rapida, continua si repetitive;

3.

Fara un angajament fata de realitatea obiectiva, deci dispusa la orice inventii, chiar contradictorii;

4.

Fara consistenta, dar compensand prin alte mijloace.

Dincolo de problema fragilizarii statelor si a pierderilor de vieti, ramane o chestiune pe termen lung: Vrem sa ni se inoculeze idei provenite din laboratoarele Kremlinului. Vrem sa fim "cuceriti" prin mijloace non-militare?

Inca o data: Suntem in plin razboi informational! Hai sa nu fim "idiotii utili" ai nimanui!

Lucian Lumezeanu este fost jurnalist Ziare.com, specialist in comunicare si creatorul proiectului ThisPropaganda, care isi propune sa combata manipularile si stirile false Despre ce vrei sa scriem?

Românii au ajuns unde și-au dorit. Sclavi în carantină pe plantațiile de sparanghel din Germania.

Românii care s-au înghesuit la Cluj au ajuns în Germania. Cum au fost întâmpinați acolo și ce reacții au stârnit

Românii care s-au înghesuit la Cluj pe aeroport au ajuns în Germania, la muncă. Stau în locuinţe modulare și muncesc în regim de carantină. Totuşi, unii politicieni germani îi văd ca pe o sursă de răspândire a bolii. 

 

Dusseldorf. Primele grupuri de români au ajuns deja pentru culesul sparanghelului și a altor legume. Înghesuiţi pe aeroport în România, primiţi cu braţele deschise de fermierii din Germania. Pentru că românii au experienţă în acest domeniu. Vin de ani de zile în Germania la cules.

„Suntem ușurați că Executivul german a deschis această cale. Prin măsura aceasta fermele noastre rămân funcţionale", spune Joachim Rukwied, de la Asociaţia Fermierilor din Germania.

Companiile de aviaţie dau asigurări că muncitorii români au fost transportaţi în cele mai bune şi sigure condiţii.

„Aerul la bord este filtrat foarte des. Avem filtre eficiente. Riscul de a se infecta unii de la alții este mult mai mic decât în cazul altor zboruri", spune Michael Knitter, reprezentant al unei companii aviatice.

Românilor le-a fost luată temperatura chiar pe aeroport. Au fost conduși direct la autocarele care i-au dus la plantațiile de sparanghel și de căpșuni.

Unii politicieni germani nu văd însă cu ochi buni venirea românilor. O văd ca pe o potenţială sursă de răspândire a COVID-19 într-o ţară lăudată pentru felul în care ţine epidemia sub control.

„Vin la noi pentru că au nevoie, pentru că trăiesc în sărăcie, pentru că au mare nevoie de bani. Și oare cine nu semnează că este capabil să muncească, chiar dacă nu este, dar știm cum este omul", spune Friedrich Ostendorff - parlamentar german din partea Alianței 90/Verzii.

„Sunt zone în România care sunt în carantină, de acolo nu iese nimeni și nici nu călătorește în Germania ca să lucreze în agricultură", este replica pe care le-o dă fermierul Peter Muss. „Am primit garanții de la partea română. Și aici au loc controale stricte, din zonele carantinate nu iese nimeni", adaugă fermierul.

Românii vor munci 14 zile în regim de carantină. Vor fi cazaţi separat de alte grupuri de muncitori şi vor munci la distanţă de alţi lucrători. Fermierii au pregătit anul acesta, în mod excepțional, pentru români locuinţe modulare.

„Nu au contact cu alții, trebuie să folosească mănuși, să poarte mască", dă asigurări fermierul Ulrike Coenen.

Citiți și: CTP, despre oamenii din Suceava, înghesuiți la Cluj: Începusem să îmi fac probleme cu „dictatura militară", uitând că suntem în România

Editare web: Luana Păvălucă

Trăim în țara ciorilor.

Sistemul SUMAL de supraveghere a tăierilor de lemne va începe să fie testat la sfârșitul lunii aprilie (ministrul Mediului)

Aplicația SUMAL, care va monitoriza traseul lemnelor, de la tăiere și până la comercializare, va începe să fie testată în 27 aprilie urmând a deveni operațională în luna iunie, a promis vineri ministrul Mediului, Costel Alexe.

În acest fel, "vom avea posibilitatea să vedem exact unde se află un camion, de la plecarea din pădure până la depozit și de la depozit către clienți", a spus ministrul liberal.

Acest sistem va monitoriza "lemnul din pădure până la procesator", "inclusiv prin GPS pe mașini, fotografii la transporturi", a precizat el.

Costel Alexe a făcut aceste declarații după ce a vizitat Pădurea Dobrovăț din județul Iași, unde presa locală a reclamat tăieri ilegale masive.

Ministrul respinge însă informațiile drept "știri false".

"Este o campanie de dezinformare, de zeci de mii de euro. Imagini cu o pădure defrișată din Rusia sunt prezentate ca fiind din Pădurea Dobrovăț. La fel, imagini de anul trecut, din Munții Apuseni. Poienile și zonele pentru hrana animalelor, vechi de peste 50 de ani, filmate cu drone, sunt prezentate ca zone defrișate din pădurea Dobrovăț. Zone nou împădurite, în care puieții nu apucaseră să înverzească, sunt prezentate ca zone defrișate. O campanie bine focusată de dezinformare și propagare de atacuri la persoană, zeci de știri false, împinse în online cu sute de distribuiri plătite", a susținut acesta.

Serviciul SUMAL este dezvoltat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și are în componență 11 module:

• 1. Modulul Super Admin - modulul de administrare al sistemului SUMAL;
• 2. Modulul Garda Forestieră – modulul destinat Gărzilor Forestiere;
• 3. Modulul Agent – destinat operatorilor economici;
• 4. Modulul Amenajare – destinat evidențierii în format GIS a fondului forestier național;
• 5. Modulul Ocol – destinat administratorilor de păduri;
• 6. Modulul Wood Tracking – destinat trasabilității masei lemnoase;
• 7. Modulul IWood Tracking – destinat controlului trasabilității masei lemnoase;
• 8. Modulul Inspectorul Pădurii (aplicație mobilă și platforma web) – destinat populației în vederea verificării transporturilor materialelor lemnoase;
• 9. Modulul SNEICS – destinat evidenței centralizate a contravențiilor silvice;
• 10. Modulul MFR – destinat urmăririi materialelor forestiere de reproducere;
• 11. Modulul DDS – destinat evidenței centralizate a controalelor conform regulamentului UE 995/2010 Due Diligence.

Promisiune

O promisiune din sec. XVII a cruțat un orășel bavarez de pandemie, afirmă pastorul local

Micul orășel bavarez Oberammergau nu a înregistrat încă niciun caz de infectare cu COVID-19 iar pastorul local crede că asta se datorează unei promisiuni făcute în secolul XVII, relatează Reuters.

În 1633, în toiul epidemiei ciumei bubonice, locuitorii micului orășel alpin s-au rugat să fie cruțați și au promis că în schimbul ascultării rugăciunii vor pune în scenă odată la 10 ani o piesă de teatru despre patimile lui Cristos care să înfățișeze ultima săptămână din viața sa, crucificarea și învierea.

Piesele de teatru de acest tip erau comune în secolele XVI-XVII, dar piesa de teatru din Oberammergau este în prezent singura care este pusă în scenă cu regularitate.

Pentru pastorul Thomas Groener nu este o coincidență faptul că orașul a fost cruțat de pandemia cauzată de noul coronavirus.

"Dumnezeu i-a ajutat pe oameni atunci, salvându-i de ciuma bubonică. I-a cruțat iar acest lucru continuă în mod similar și astăzi", a declarat acesta.

În pofida faptului că în Oberammergau nu a fost încă înregistrat niciun caz de infectare cu COVID-19, a 42-a ediție a piesei de teatru, programată să aibă loc în 16 mai într-un teatru nou-construit cu 4.400 de locuri, a fost amânată pentru doi ani din cauza epidemiei, dând o lovitură serioasă economiei locale.

Surpriză!