luni, 30 martie 2020

Cifrele sunt departe de adevărul înfiorător

Coronavirus: Cum se explica rata mortalitatii atat de mare din Italia

Cu 178 de decese la 1 milion de locuitori, Italia este tara care are cea mai mare rata a mortalitatii din cauza noului coronavirus.

Pana in acest moment, 10.779 de persoane si-au pierdut viata, la un numar total de 97.689 de cazuri.

Cum se explica aceasta rata a mortalitatii extrem de mare? Sistemul medical din Italia a fost depasit, iar numarul celor testati este mult mai mic decat al celor care au contractat virusul, conform

CNN.

"Numarul cazurilor confirmate nu este reprezentativ pentru intreaga populatie infectata. Cifrele reale sunt mult, mult mai mari", a explicat doctorul Massimo Galli, seful unitatii de boli infectioase de la Spitalul Sacco din Milano.

Astfel, pentru ca sistemul medical din Italia nu mai face fata, s-a luat decizia ca doar cazurile grave sa mai fie testate. In aceste conditii, cei care acuza simptome dar starea lor nu este grava nu mai sunt testati si nu mai sunt trecuti in bilantul oficial anuntat zilnic. Din acest motiv, rata mortalitatii este atat de ridicata.

In Lombardia se efectueaza zilnic 5.000 de teste, dar necesarul este mult mai mare. "Sunt mii de oameni care asteapta sa fie testati la domiciliu", a explicat Galli.

In plus, Galli a mai mentionat ca angajatii din spitale au beneficiat de prea putine echipamente de protectie disponibile.

"Avem un sistem national de asistenta medicala care functioneaza foarte bine, mai ales in Lombardia, dar chiar si sistemul nostru a fost lovit puternic. Au fost facute minuni in cresterea numarului de paturi din spitale. Totusi, probleme vor resimti si alte tari", a avertizat Galli.

Un alt factor al ratei de deces este populatia imbatranita a Italiei. Varsta medie a pacientilor care au murit dupa testarea pozitiva a fost de 78 de ani in aceasta tara.

Au existat cazuri fericite in care persoane in varsta au fost salvate, dar cei care se aflau intr-o situatie fragila au murit.

Exista insa si sperante, avand in vedere ca Italica Grondona, in varsta de 102, si-a revenit dupa 20 de zile petrecute in spital. Ea a fost poreclita de doctorii italieni "Nemuritoarea".

Citeste si: Cele trei motive pentru care Spania a fost lovita puternic de pandemia de coronavirus

C.S.

De rumegat în liniște

DOCUMENT. Ordonanța militară 4. Care sunt noile măsuri luate de Ministerul de Interne

Ministrul internelor, Marcel Vela, a anunțat duminică măsurile dispuse într-o nouă ordonanță militară, Ordonanța militară 4. Conform documentului, vârstincii vor putea ieși din casă oricând dacă o fac pentru a-și rezolva probleme medicale, cresc amenzile pentru nerespectarea măsurilor, sunt plafonate preturile la energie, gaze, apă și carburanți și sunt mărite sancțiunile. Persoanele care părăsesc izolarea la domiciliu sau carantina, vor fi băgate 14 zile în carantină, pe cheltuiala lor. Pacienții nu pot fi refuzați la internare pe motiv că nu sunt confirmați pozitiv.

Ce prevede Ordonanța militară 4:

„Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare,

Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 15 din 29.03.2020,

În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1 și 3 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare, Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară:

Art.1 - (1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00-13.00 dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc. folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în situațiile prevăzute la alin. (1) se prezintă o declarație pe propria răspundere completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.

(3) Circulația persoanelor prevăzute la alin.(1), în afara locuinței/gospodăriei, este permisă și în intervalul orar 20.00 – 21.00, dacă aceasta se face pentru a asigura nevoile animalelor de companie/domestice doar în proximitatea locuinței/gospodăriei.

Declarația pentru acest interval orar nu este necesară atunci când deplasarea se face în acest scop.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.2 - (1) Operatorii economici care comercializează alimente și produse de strictă necesitate și care își desfășoară activitatea în condițiile dispuse prin ordonanțe militare în perioada stării de urgență își vor organiza programul de lucru pentru a facilita și a asigura, cu prioritate, accesul persoanelor de peste 65 de ani în intervalul orar 11.00-13.00, limitând, în acest interval, accesul persoanelor din alte categorii de vârstă.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 30 martie 2020.

Art.3 - (1) Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(2) Persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu și sunt identificate în afara spațiului de izolare, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare

în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.4 - (1) La intrarea în țară, pentru protejarea propriilor familii, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone optează pentru carantinare/izolare, dar nu mai mult de 14 zile, în perioada dintre curse, pentru una dintre următoarele modalități de protecție împotriva răspândirii COVID-19:

  1. a) carantinarea în spații puse la dispoziție de către angajator;
  2. b) izolarea la domiciliu împreună cu toate persoanele cu care locuiesc/se „gospodăresc, sau singuri, în alt spațiu locativ disponibil;
  1. c) carantinarea la cerere, în spațiile puse la dispoziție de autoritățile administrației publice, cu suportarea cheltuielilor aferente carantinării.

(2) Opțiunea pentru una dintre modalitățile prevăzute la alin. (1) se materializează prin completarea, de către conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, a unei declarații pe propria răspundere prin care își asumă una dintre cele 3 variante de carantinare/izolare.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și piloților de aeronave și personalului navigant.

(4) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Art.5 - (1) Se instituie, pentru o perioadă stabilită de angajator, măsuri de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupă funcții esențiale pentru asigurarea funcționării producției, transportului și distribuției energiei electrice și gazelor naturale, a activităților de întreținere și mentenanță a echipamentelor și instalațiilor specifice, precum și a celorlalte activități de aprovizionare, respectiv, extracție, producție și procesare a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate energetice necesare funcționării corespunzătoare Sistemului Energetic Național în concordanță cu prevederile Planurilor proprii de continuitate a activităților de bază în cazul instituirii stării de urgență pe teritoriul României.

(2) Refuzul izolării preventive de către personalul prevăzut la alin.(1) atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020, ora 12.00.

Art.6 - (1) Autoritățile administrației publice locale vor asigura montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante la toate intrările blocurilor de locuințe situate pe raza unității administrativ-teritoriale și vor dezinfecta periodic lifturile, casa scărilor și alte spații comune.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Art.7 - (1) Ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale care au în subordine sau în coordonare unități sanitare vor asigura la cerere spații hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19 în rândul cadrelor medicale sau al familiilor acestora.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Art.8 - (1) În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.9 - (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate.

(2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică."

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.10 - (1) Pe perioada stării de urgență se autorizează Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN1 și Ecologie, Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino" pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.11 - (1) Transportul maritim și pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile românești, precum și inspectarea și operarea navelor se desfășoară fără restricții, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID19, impuse de Ministerul Sănătății.

(2) Se interzice accesul piloților la bordul navelor maritime și fluvio-maritime, sosite din zonele de risc roșu sau galbene, dacă nu dispun de echipamentul de protecție stabilit de Ministerul Sănătății.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.12 - (1) După alineatul (2) al articolului 3 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins: „(3) Interdicția privind circulația persoanelor într-un grup mai mare de 3 persoane se aplică exclusiv circulației pietonale."

Art.13 - (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:

a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1;

b) Poliția Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și poliția locală, pentru măsura prevăzută la art.2;

c) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.3 și 4;

d) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.5;

e) Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art.11.

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-5 și art.11 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

Art.14 - (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare."

O veste bună din China

Consiliul de Stat al Chinei: Transmiterea locală a COVID-19 a fost "practic stopată"

China a raportat luni 31 de noi cazuri confirmate de infectare cu noul coronavirus, precum şi 4 decese, conform celor mai recente cifre date publicităţii de Comisia Naţională de Sănătate, transmite dpa, citată de Agerpres.

Dintre noile cazuri, niciunul înregistrat în provincia Hubei, 30 au fost aduse din afara graniţelor, potrivit autorităţilor medicale chineze. O singură persoană din provincia Gansu, în nord-vestul Chinei, s-a îmbolnăvit prin transmitere locală.

Toate cele 4 decese s-au produs în provincia Hubei, epicentrul iniţial al focarului epidemiei COVID-19, unde măsurile de izolare încep treptat să fie ridicate.

De când noul coronavirus a început să se răspândească în decembrie anul trecut, pe teritoriul Chinei s-au infectat 81.470 de persoane, iar 3.304 şi-au pierdut viaţa.

Întrucât aşa-numitele "cazuri importate" au ajuns să reprezintă marea majoritate a noilor cazuri raportate, Consiliul de Stat al Chinei a declarat duminică că transmiterea locală a COVID-19 a fost "practic stopată". 

Redactare G.M.

duminică, 29 martie 2020

Din minut în minut situația se împute

Coronavirus Cases:

723,344

Deaths:

33,993

Recovered:

151,809

O asistentă din New York a distribuit o poză tulburătoare prin care atrage atenţia asupra realităţii cu care se confruntă SUA

O asistentă de la spitalul din Manhattan a distribuit o poză tulburătoare de la morga pentru pacienţii decedaţi din cauza coronavirusului, pentru a arata cât de serioasă este cu adevărat pandemia, relatează BuzzFeed News.

Poza arată un camion frigorific plin cu persoane decedate în urma infectării cu COVID-19.

„Am făcut poza ca să arat oamenilor că este o realitate înfricoşătoare cu care ne confruntăm, iar unii dintre noi au ajuns aici", a spus ea, potrivit Mediafax.

Asistenta a precizat că în poză este şi o pacientă de 71 de ani care a decedat sâmbătă noaptea, alături de care a stat până în ultimul moment.

Ea nu a dorit să îşi dezvăluie indentitatea, potrivit BuzzFeed News.

În New York la acest moment sunt aproape 60.000 de cazuri de infectare şi 965 de decese. La nivel naţional în SUA sunt 142.224 cazuri de infectare şi 2485 de morţi.

Vreți un magazin online?

Au lansat afacerile pe o nişă care abia se forma, iar acum afacerile lor sunt în plin boom, în contextul în care altele trec prin criza coronavirus

Două companii locale, Shopmania Net şi ContentSpeed, au pornit la drum în urmă cu circa 20 ani, când comerţul electronic părea doar o nişă de piaţă. Pariul a fost însă unul câştigător, comerţul online dezvoltându-se tot mai agresiv în ultimii ani, atât la nivel global, cât şi local. Iar creşterea este încă departe de a-şi fi atins potenţialul maxim.

Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu aproximativ 20 ani. Prima companie a fost un eşec, însă a doua încercare a dat roade şi s-a transformat în ShopMania Net, compania locală care a dezvoltat două soluţii web proprii – comparatorul online de preţuri ShopMania şi platforma de e-commerce MerchantPro (anterior ShopMania BIZ), folosite azi de câteva sute de mii de persoane, respectiv peste 1.000 de magazine online din peste 20 de ţări.

„Prima companie a fost un eşec total. Am pornit-o cu un amic şi am încercat să facem o serie de proiecte web. Tocmai începuse atunci era internetului. Întâmplător am dat atunci la firma unde lucram ca şofer peste o carte de HTML şi după ce am citit-o am hotărât să deschid o firmă. Nu am reuşit să găsim clienţi şi nici nu ne-am înţeles bine", a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, cum a intrat în lumea antreprenoriatului. Prima încercare nu l-a descurajat, iar patru ani mai târziu, perioadă în care a fost angajat, a decis să înceapă din nou un business.

„La început am dezvoltat proiecte web pentru clienţi din străinătate. Obţineam proiectele de pe diverse site-uri de freelanceri. Treptat am hotărât să schimbăm direcţia şi ne-am dezvoltat propriile produse, primul fiind Shopmania – comparatorul de preţuri", a relatat el.

Iniţial, comparatorul online de preţuri ShopMania a fost dedicat pieţei locale, apoi s-a extins şi în alte ţări, iar astăzi este disponibil în peste 20 de ţări – majoritatea din Europa, cele mai importante fiind Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Anul trecut, circa 500.000 de persoane au folosit comparatorul de preţuri ShopMania la nivel internaţional.

După succesul avut cu primul proiect, comparatorul online de preţuri ShopMania, Arthur Rădulescu a avut o altă idee, pentru un al doilea produs software propriu: o platformă de tip SaaS (Software as a Service) care permite crearea de magazine online, fără a fi nevoie de cunoştinţe tehnice sau de programare. La început, aceasta s-a numit ShopMania BIZ, iar recent a trecut printr-un proces de rebranding, acum fiind denumită MerchantPro.

„Prima dată când am încercat să dezvolt o astfel de platformă a fost acum 20 de ani. Atunci am avut prima idee de a crea un shopping cart ca software, nu ca platformă. Apoi am ajuns la concluzia că e o idee foarte interesantă", a punctat el.

Prima versiune a MerchantPro a fost lansată în 2004, când a fost oferită circa 2-3 ani în mod gratuit de către companie.

„La un moment dat am intuit însă potenţialul proiectului MerchantPro şi am refăcut integral platforma – am rescris totul de la zero, în urmă cu circa zece ani. Atunci am dat drumul de fapt la ShopMania BIZ", a relatat Arthur Rădulescu.

Valoarea totală a investiţiilor realizate până acum pentru dezvoltarea platformei MerchantPro se ridică la peste 1,5 milioane euro. De-a lungul timpului peste 5.000 de magazine online au folosit soluţia MerchantPro, iar în prezent circa 1.200 de comercianţi online folosesc în mod activ platforma, dintre care 1.000 sunt din România. Aproape un sfert (24%) dintre magazinele online care folosesc platforma MarchantPro sunt însă din străinătate, cele mai multe fiind în Serbia, Italia, Portugalia şi Bulgaria. La nivel global, magazinele online care utilizează platforma MerchantPro au listate un număr total de 6 milioane de produse, dintre care peste 5 milioane sunt listate pe magazinele din România.

„Anul trecut portofoliul de magazine online active care funcţionează pe platforma MerchantPro a crescut cu 200 maga­zine noi. Majoritatea sunt din România, iar domeniile în care activează cele mai multe sunt fashion, beauty, home & bricolage. De altfel, acestea sunt categoriile cele mai populare în prezent pentru magazinele online de pe MerchantPro", a menţionat el. Printre cei mai mari clienţi

ai MerchantPro se numără

dEpurtat.ro, TheHome.ro şi Ankl.ro.

Peste 80% dintre clienţii MerchantPro plătesc abonament, tarifele pentru subscripţiile anuale pornind de la 22 euro/lună. Valoarea medie se situează la 45 euro/lună, iar cel mai scump abonament, enterprise, costă 77 euro/lună.

Anul trecut, platforma MerchantPro (fosta ShopMania BIZ) a generat venituri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de 2019. Pentru 2020, antreprenorul mizează pe o creştere de 20% a businessului per total (platforma MerchantPro şi comparatorul de preţuri online ShopMania), cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la circa 1,2 milioane euro. 

„Estimarea se bazează pe evoluţia anuală din ultimii ani, pe răspunsul din piaţă pe care estimăm că îl vom obţine ca urmare a lansării mai multor funcţionalităţi planificate pentru 2020. Totodată, şi la nivelul proiectului MerchantPro mizăm pe o creştere a cifrei de afaceri de minimum 20%. Estimăm că anul acesta MerchantPro îşi va menţine sau chiar creşte ponderea în vânzări şi va genera între 50% şi 60% din cifra de afaceri totală a companiei", a afirmat el.

După 17 ani de la

primele linii de cod

Compania locală ContentSpeed, specializată tot în furnizarea de soluţii software pentru industria de comerţ electronic, ţinteşte la rândul ei o creştere a afacerilor anul acesta, însă mai mare, de circa 45-50% faţă de 2019. Astfel, afacerile ContentSpeed ar urma să ajungă la circa 1,5 milioane dolari la finalul lui 2020. Anul trecut, compania a încheiat cu o cifră de afaceri de un milion de dolari, cu 34% mai mare comparativ cu 2018, creşterea bazându-se pe câştigarea de noi clienţi şi pe mărirea echipei de consultanţi. „2019 a fost un an promiţător, am avut o creştere de 34% faţă de 2018, deci cumva peste piaţă. Am ajuns la afaceri de un milion de dolari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Doina Vîlceanu, chief marketing officer (CMO) şi acţionar al companiei.

Povestea ContentSpeed a început în 2003, când soţul ei, Radu Vîlceanu împreună cu colegul lui de bancă din liceu au scris primele linii de cod ale platformei de comerţ electronic.

„Ulterior, mult mai târziu, m-am alăturat şi eu companiei", a precizat ea. Începutul a fost mai greu, în condiţiile în care puţine firme realizau importanţa realizării unui site propriu de prezentare, şi cu atât mai puţin pentru a vinde online.

„Noi avem fax, de ce ne-ar trebui nouă site? spuneau atunci companiile. Nici nu se punea problema la momentul respectiv de magazine online. Lucrurile au evoluat însă la e-mail şi la utilizarea internetului pentru informare, până când au apărut şi primii vizionari din ţară, care au fost de acord să facă cu noi printre primele magazine online şi în România. De acolo a escaladat totul, trecând prin diverse etape, inclusiv cea a crahului din 2009, când eram pe cai mari şi ne-a luat timp să ne revenim pentru că nici cererea nu mai exista în piaţă", a povestit Doina Vîlceanu.

În prezent, ContentSpeed oferă toată gama de soluţii necesare unui business în online, indiferent de mărimea acestuia.

„Noi suntem o agenţie full-service – avem soluţii pentru orice tip de business. În 2015 am creat varianta pentru start-up-uri, noi fiind cunoscuţi până atunci doar pentru soluţii personalizate, soluţii scumpe care vizau doar companiile medii şi mari din România", a adăugat ea.

Din 2015 compania a început dezvoltarea paltformei în regim Software as a Service (SaaS) din 2015, ContentSpeed schimbându-şi atunci modelul de business în această direcţie, oferind abonamente pentru start-up-uri de la 4 euro/lună la 70 euro/lună. Pentru businessurile care evoluează, sau care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, ContentSpeed oferă în continuare platforma şi în regim de licenţiere. De asemenea, compania oferă şi soluţii de dezvoltare a platformelor online B2B.

În cei 17 ani de activitate, ContentSpeed a ajuns la un portofoliu de clienţi de peste 700 de magazine online. Printre cei mai mari clienţi ai ContentSpeed se numără branduri precum Sephora, Kiko, Diverta, Chicco, Mizar Fashion House sau Profihairshop, platforma software de e-commerce fiind personalizată pentru fiecare industrie în parte.

Tot ceea ce a construit ContentSpeed ca business până acum este evaluat la câteva milioane de euro, conform estimărilor acţionarilor. „Din calculele noastre şi ofertele primite anterior valoarea ContentSpeed se situează între 2,8 milioane de euro şi 4 milioane de euro, cam acestea sunt cifrele.“ Până acum compania a luat doar o finanţare de la un investitor de tip angel.

„Am avut o etapă de angel investment, o persoană care este în continuare în cadrul companiei şi parte a echipei din punct de vedere financiar."

Compania nu a căutat în mod activ finanţări, iar discuţiile despre o vânzare nu ar fi potrivite la gradul actual de încărcare al firmei. „Nu am căutat în mod activ finanţări. Am primit mai multe propuneri de-a lungul timpului, însă suntem cumva între nivelurile de finanţare. Dacă am vinde exact acum, am lua prea puţin, nu putem să luăm maximul la care considerăm noi că am putea spera.“ Compania speră ca în cinci ani piaţa de comerţ electronic din România să crească puternic.

„Sper ca până în 2025 piaţa din România să fi avansat atât de mult în e-commerce încât  noi să nu mai avem cui să vindem aici. În momentul respectiv este clar că va trebui să atingem şi alte pieţe, să găsim o altă «Românie» cu acelaşi trend crescător – poate fi Indonezia sau Vietnamul.“

Comerţul online din România, estimat la peste 4,3 mld. euro în 2019, creşte anual cu o rată de două cifre, existând astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. Pe piaţa locală a furnizorilor de soluţii de e-commerce mai activează jucători autohtoni precum Gomag, dar şi companii care vând soluţii din străinătate – VTEX, Shopify, Magento, Prestashop ş.a.m.d.

Forța de muncă. Impactul Coronavirus

Ce impact are criza cauzată de pandemia de coronavirus asupra pieţei muncii? Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar 40% din contractele semnate au fost îngheţate

Impactul pandemiei de coronavirus a fost şi este încă resimţit puternic pe piaţa muncii din România.

Impactul pandemiei de coronavirus a fost şi este încă resimţit puternic pe piaţa muncii din România.

Marile companii din economie şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic, iar majoritatea angajărilor sunt anulate, amânate sau îngheţate.  

Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Search, spune că cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate în această perioadă.

„Nesiguranţa predomină atât la angajaţi, cât şi la angajatori. Primele restructurări şi şomaje tehnice deja au loc. Industriile precum turismul, HoReCa, automotive sunt cele mai afectate. Circa 80% dintre companii nici nu îşi mai pun problema să facă noi angajări. Impactul îl simţim şi noi, cei din industria executive search. Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate“, afirmă Sorina Faier.

Principalele temeri ale angajaţilor în această perioadă sunt legate de micşorări salariale, concedieri sau imposibilitatea de a găsi un nou loc de muncă.

„Angajaţii sunt îngrijoraţi că li se vor micşora salariile, că vor fi daţi afară sau efectiv că nu vor mai avea ce sau cu cine să lucreze. Angajatorii, de asemenea, sunt foarte îngrijoraţi de ceea ce va urma. Unii dintre ei vor încerca să susţină pe cât vor putea angajaţii şi compania, dar unii iau deja măsuri radicale încă de pe acum şi reduc sau opresc total activitatea“, spune Sorina Faier.

În ceea ce priveşte comportamentul candi­daţilor, aceştia preferă interviurile online în această perioadă, iar 40% dintre ei sunt reticenţi la o nouă ofertă de muncă.

„Candidaţii nu mai doresc să participe la interviuri face to face, preferă întâlnirile online şi este de înţeles. Aproximativ 40% dintre ei sunt reticenţi acum la o nouă ofertă de muncă. Cei care au semnat deja contractele de muncă înainte de pandemie sunt temători de ceea ce va urma“, explică Sorina Faier.

Companiile care încă mai fac angajări în această perioadă activează în sectoare precum IT, producţie alimentară şi chemicals.

„Angajări se mai fac în aceasta perioadă, dar mult mai puţine. Noi avem cereri din sectorul IT, chemicals, producţie alimentară şi producţie de cabluri electrice. În afară de domeniul IT, unde cererea este de specialişti, ceilalţi doresc top manageri“, spune Sorina Faier.

Ea afirmă că angajaţii firmelor din domenii precum farma sau retail vor fi cei care vor trece cu bine de această criză cauzată de pandemia de coronavirus.

„Piaţa muncii nu va arăta deloc bine după trecerea acestei crize pentru multe domenii. Vor rezista doar firmele puternice, angajatorii şi angajaţii din domeniile pharma, food production sau retail food. Multe firme şi angajaţi vor fi nevoiţi să se reprofileze şi să o ia din nou de la zero. Cu cât va dura mai mult această pandemie, cu atât economia îşi va reveni mai greu şi, implicit, şi piaţa muncii“, afirmă Sorina Faier.

Companiile trebuie să le ofere posibilitatea angajaţilor să lucreze de acasă în această perioadă şi trebuie să le ofere constant informaţii despre planurile de viitor, crede ea.

„Comunicarea joacă un rol foarte important într-o organizaţie, iar acum cu atât mai mult. Angajaţii trebuie informaţi de către angajator despre planurile, strategiile de criză ale companiei şi dacă vor fi restructurări. Dacă se pune problema restructurării, ar trebui luate în calcul serviciile unui partener din executive search pentru a-i ajuta cu outplacement-ul, adică să ajutăm angajaţii să-şi găsească un job în altă parte“, afirmă Faier.

Pentru restructurări, expertul în resurse umane recomandă  companiilor să colaboreze cu un specialist pentru a evalua şi testa performanţele profesionale ale angajaţilor.

„Aşa compania vă avea o imagine obiectivă şi vă putea decide pe cine este mai bine să păstreze şi pe cine nu. Angajaţii restructuraţi trebuie să fie deschişi şi pregătiţi pentru o reprofilare. În perioada de criză nu este uşor să-ţi găseşti un nou job. Totodată, companiile trebuie să aibă o echipă de top adaptabilă, inovativă şi rezistentă la stres şi schimbare. Resursa umană va face diferenţa într-o companie, mai ales în momentele de criză“, concluzionează Sorina Faier.

Acum. Pe mapamond.

Coronavirus Cases:

680,746

Deaths:

31,920

Recovered:

146,396

Pensii speciale. Impozitare graduală.


Ceea nu a făcut atunci gând a guvernat o va face acum. Bolunzii din PNL scapă cu fața curata.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a intervenit telefonic în cadrul emisiunii „Lupta pentru România”, realizată de Oreste Teodorescu și Anca Alexandrescu, la Realitatea PLUS. Ciolacu a afirmat că PSD pregătește o inițiativă pentru impozitarea pensiilor speciale.

Octavian Paler


Dovada, vorba Leanăi

Informația brută pe YouTube :

https://youtu.be/u-KBTMfrD2M

Un tembel trădător de țară! Vă place, nu vă place, altul mama nu mai face!

Am fost OLIMPIC în vremea liceului, "pe bune" , acum peste cincizeci de ani. Am muncit pe brânci pentru premiile naționale câștiga...