Regenerarea planetei

Acestea au fost stranse pe durata a 12 zile, pentru a elimina din calcul schimbarile vremii, care afecteaza nivelul dioxidului de nitrogen. Poluarea in perioada 14-25 martie este vizibil redusa, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, scrie CNN.

Si datele Agentiei Europene a Mediului confirma scaderea poluarii. Cele mai clare rezultate au venit din regiunea Bergamo, unde se inregistreaza varful pandemiei de coronavirus din Italia. 

Sa fie un semn oprirea economiei pentru regenerarea planetei?

De către

 Razvan Popescu

 -

28/03/2020

Multi dintre adeptii teoriei conspiratiei considera ca virusul COVID-19 a fost anticipat in numeroase scrieri si chiar in unele ecranizari ale scenariilor cu pandemii care vor bantui pamantul pentru a-l curata de „necurat”. Daca este asa sau nu vom mai vedea, dar cert este ca incetinirea vietii economice contribuie din plin la regenerarea planetei. Agentia Spatiala Europeana a facut publice imaginile din spatiu surprinse in luna martie 2019 si martie 2020 cu ajutorul satelitului Copernicus Sentinel-5P.

Acestea au fost stranse pe durata a 12 zile, pentru a elimina din calcul schimbarile vremii, care afecteaza nivelul dioxidului de nitrogen. Poluarea in perioada 14-25 martie este vizil redusa, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, scrie CNN.

Si datele Agentiei Europene a Mediului confirma scaderea poluarii. Cele mai clare rezultate au venit din regiunea Bergamo, unde se inregistreaza varful pandemiei de coronavirus din Italia. Aici, nivelul de concentratie cu dioxid de nitrogen (NO2) a fost mai mic cu 47%, saptamana trecuta, fata de perioada similara a anului trecut. In Roma, scaderea a variat intre 26% si 35%. Schimbarile au mai fost observate in Spania si Franta.

Mare parte din concentratia de NO2 provine de la noxele eliminate de masini. Asa ca izolarea oamenilor pe fondul pandemiei de coronavirus este principala explicatie a acestor diferente, mai scrie CNN. Schimbari asemenatoare ale nivelului de poluare au fost observate si in Statele Unite, mai ales in California, si in China. Potrivit ministrului Ecologiei si Mediului din China, calitatea aerului a crescut cu 21,5% in regiunea Hubei, de unde a pornit pandemia de Covid-19. Specialistii consultati de CNN sustin ca nivelul scazut al poluarii a salvat doar in China viata a peste 50.000 de oameni. ”Felul in care opereaza economiile din tarile noastre, in afara pandemiilor, are costuri masive fata de sanatate. E nevoie de o pandemie ca sa vedem asta”, a spus Marshall Burke, asistent universitar la Stanford.

Legatura dintre poluarea aerului si mortile premature a fost stablita in urma unui studiu amplu, efectuat pe durata a 30 de tari, in 652 de orase din 24 de tari, pe sase continente.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca aproximativ 7 milioane de oameni mor in fiecare an in urma expunerii la particulele fine din aerul poluat

Se întorc românii!

200.000 de români au venit în țară. Tătaru: ”Sunt oameni care au fugit de moarte, dar pot aduce moartea la noi”

Ministrul Sănătății a reiterat că vârful epidemiei din România ar fi așteptat în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am putea vedea diagnosticate oficial cu Covid-19 în jur de 10.000 de persoane. "Creșterea cifrelor ar putea fi determinată și de faptul că până acum s-au întors din străinătate în țară în jur de 200.000 de români, dar până de Paște sunt așteptați încă să sosească încă pe atâția", a spus Nelu Tătaru.

Ministrul a avut un mesaj către acei români care vin în țară și sunt tentați să plece din carantină: „Sunt niște oameni care au venit de frică, dar ajunși aici bravează. Sunt niște oameni care au fugit de moarte, dar pot aduce moartea la noi. Dacă nu-și respectă propria imagine sau propriul corp, să aibă un respect pentru bătrânii, pentru copiii lor și pentru toți cei din jurul lor".

Nelu Tătaru a explicat la Realitatea PLUS că Scenariul 4 implică tratarea unor cazuri ușoare de boală la domiciliu, urmând ca doar cazurile severe să fie internate la boli infecțioase, iar cele critice la terapie intensivă. Totodată se va schimba și metodologia de testare. Nu vor mai fi testați doar cei din carantină sau contacții unor persoane infectate, ci toți cei care prezintă simptome. Este luat în calcul și momentul în care personalul medical infectat, dar asimptomatic, să rămână în spital și să trateze bolnavii de coronavirus. 

Românii revin în țară prin Vama Nădlac! Victor Ponta, apel către Marcel Vela: ”Noi, practic, importăm Coronavirus"

"Am văzut filmuleţe recente. Zilnic vin în ţară pe la Nădlac cam trei mii de oameni. Am făcut o interpelare la ministrul de interne să ne spună oficial câţi români vin zilnic în ţară.

Nu spun că trebuie închise graniţele sau că nu ar trebui să ne primim oamenii în ţară, dar măcar să fie testaţi. Pentru că nu ai unde să duci un asemenea număr de oameni în carantină. Dar ei pot fi testaţi şi cei care se confirmă pot fi trimişi în carantină. Eu vă spun că ştiu la Nădlac, nu ştiu în alte părţi. Dar pe acolo zilnic intră cam trei mii persoane. Dar nu se spun aceste lucruri. Noi practic importăm Coronavirus", afirmă Victor Ponta.

Președintele ProRomânia a făcut și o interpelare la ministrul de Interne.

„Ceea ce vedeti in filmuletul de mai jos este Vama Nadlac - azi !

INTERPELARE

Domnului Ion Marcel Vela - Ministrul Afacerilor Interne

De la
- Senator Calin Popescu Tariceanu Presedinte ALDE
- Deputat Marcel Ciolacu- Presedinte PSD
- Deputat Victor Ponta - Presedinte ProRomania

Stimate Domnule Ministru

In baza prevederilor Constitutiei Romaniei, a Regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului si a legislatiei in vigoare va rugam sa ne comunicati in cel mai scurt timp urmatorele date :

1. Numarul total de cetateni care un intrat pe teritoriul Romaniei in perioada 21 - 28 Martie a.c.

2. Numarul de cetateni care au declarat la momentul intrarii sau au fost depistati ulterior de catre autoritati ca venind din Italia si Spania

3. Numarul de cetateni ( dintre cei mentionati la pcr 1 si 2) mentinuti in carantina - si numarul celor trimisi in izolare la domiciliu

4. Masurile de protectie / dotarea cu echipament corespunzator a angajatilor MAI care proceseaza intrarile in tara si insotirea celor intrati catre zonele de carantina sau spre domiciliu.

Asteptam raspunsul dvs scris in cel mult 48 de ore .

Avand in vedere conditiile speciale de functionare a Parlamentului in aceasta perioada va solicitam sa acceptati aceasta forma electronica de transmitere a interpelarii .

Cu stima", a scris Ponta pe Facebook.

 

Pilde

Pilda marelui cărturar Dinicu Golescu în urmă cu două secole: „În fericirea obştii ne vom găsi fiecare în parte fericirea sa“

Fiu al marelui ban din Ţara Românească Radu Golescu şi al Zoiţei Florescu, Dinicu Golescu a studiat împreună cu Iordache, fratele mai mare, la Academia grecească din Bucureşti, cu Lambros Fotiadis, Constantin Vardalah (director al şcolii din 1803) şi Ştefan Commitas, profesori elenişti iluştri. A luat, de asemenea alături de fratele său Iordache, la înfiinţarea în 1822 a „Societăţii de la Braşov", prima societate literară românească.

În lucrarea „Adunarea de pilde", publicată în 1826, Dinicu Golescu spune la un moment dat: „Mai bine să aibi un meşteşug prin care să te hrăneşti decât să întinzi mâna cerând milă".

Un alt aforism devenit clasic şi apărut în aceeaşi carte este următorul: „Nu poate a să numi împărat fără de a avea norod, şi când norodul este sărac, împăratul este un nimic, căci ori o să socotească de nevrednic, ori că chiar el este hoţul norodului său".

Tot Dinicu Golescu spunea în „Adunarea de pilde" că „Cel mai drept câştig este cel din muncă".

Iată şi alte trei fraze rostite sau scrise de către Dinicu Golescu ce sunt actuale şi în zilele noastre: „În fericirea obştii ne vom găsi fiecare în parte fericirea sa"; „Omul cel cuminte nu să leneveşte la muncă, căci sâmte cel dintr-însa folos" şi „De nu te-au învăţat părinţii nici un meşteşug, aleargă la meşteşugul obştesc, îmbrăţişează plugul şi sapa".

Graiul dician

Misteriosul grai dician vorbit pe teritoriul României. Ce cuvinte a împrumutat  limba română din acesta

Puţină lume ştie, dar până acum un secol şi jumătate populaţia din partea de nord a Dobrogei (de la Galaţi până la Tulcea şi până aproape de Constanţa) vorbea preponderent o limbă aparte, ciudată, din care au răzbătut doar câteva cuvinte, asimilate de limba română drept regionalisme sau arhaisme.

Este vorba de graiul dician, căruia nu-i putem spune limbă deoarece nu a avut şi o variantă scrisă, ci doar una transmisă prin viu grai. Conform studiilor lingvistice - a se vedea lucrările lui George Vâlsan („Graiul românesc", I, 1927, nr. 7, p. 142, „Opere postume", Bucureşti, 1936, p. 49) şi ale lui Ion Penişoară („Unele aspecte dialectale în entopica dobrogeană", Al X-lea Simpozion Naţional de Onomastică, Cluj-Napoca, octombrie 1993, pp. 26-28), graiul dician avea câteva elemente ale limbii române, dar şi puternice influenţe greceşti, turceşti şi ruseşti.

Există, de asemenea, influenţe ardeleneşti şi moldoveneşti, mai ales din cauza „mocanilor" ardeleni şi românilor din Bugeac instalaţi cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute, conform lucrărilor lui D. Şandru („Mocanii în Dobrogea", Bucureşti, 1946, p. 13) sau T. Mateescu („Ţăranii din Moldova şi Ţara Românească la muncile agricole în Dobrogea, sec. XVIII – prima jumătate a sec. al XIX-lea", în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol", XIX, 1972).

Până pe la jumătatea secolului al XIX-lea, graiul amintit a fost de sine stătător, însă ulterior s-a contopit cu dialectul muntenesc şi şi-a pierdut marea majoritate a elementelor particulare. În prezent, el mai „supravieţuieşte" doar prin câteva cuvinte bizare, intrate în limba română drept regionalisme şi arhaisme.

Potrivit profesorului tulcean Nicolae C Ariton (un redutabil scormonitor al istoriei Dobrogei), graiul dician poate fi lesne comparat cu mult mai cunoscuta „lingua franca" ce a circulat vreme îndelungată în spaţiul mediteraneean, ambele fiind o combinaţia halucinantă din mai multe limbi.

„Există un fond de cuvinte despre care unii specialişti susţin că ar fi diciene, dar cu reţinerile de rigoare: ciuşcă (ardei iute, denumire utilizată doar în Dobrogea, apare în dicţionar ca fiind de provenienţă bulgară, cu întrebarea cine au fost primii în Dobrogea: bulgarii sau dicienii…), ciortan (crap de 1-2 kilograme, în dicţionar de provenienţă turcă), ghionder (prăjină care pune în mişcare o barcă în ape puţin adânci, în dicţionar apare ca de provenienţă turcă) şi ceair (fâneaţă, izlaz, provenienţă turcă)", scrie profesorul Ariton.

Potrivit acestuia, o abordare lexicală a dialectului dician este însă greşită, deoarece nu este vorba despre o limbă creată de populaţia diciană a Dobrogei, ci de un dialect cu un fond românesc şi împrumuturi mai mari sau mai mici din vocabularul limbilor turce, greceşti, ruseşti şi bulgare, comunităţi convieţuitoare.

„Sigur însă dicienii erau mândri de obârşia lor, pe care o scoteau în evidenţă când aveau ocazia. Astfel, unii dintre aceştia îşi adăugau numelui de familie şi botez pe cel de Dicean, ca în cazul soldatului Dumitru Dicean Nicolae, care semnează jurământul militar cu termenul de „dicean" ca adjectiv, iar autorităţile îl preiau (încă nu existau cărţi de identitate) şi îl adaptează, transformându-l în nume de familie Dumitru Nicolae Diceanu", mai notează Nicolae C Ariton.

Denumirea de dician este tradiţională pentru localnicii români dobrogeni dinainte de 1878, dar nu se ştie cert de unde se trage. Vasile Pârvan şi George Vâlsan au presupus că etimologia ar putea fi numele cetăţii Vicina, menţionată în sursele medievale şi sediu al perihoretului Iachint de Vicina (primul mitropolit al Ţării Româneşti).

Nu se ştie precis unde era situată Vicina, însă. Unii autori o localizează sub Tulcea actuală, alţii în preajma Isaccei, alţii la Măcin, Hârşova, Capidava, Cernavodă sau Păcuiul lui Soare.

Singurul lucru cert este că vechii români dobrogeni au convieţuit în permanenţă cu alte naţionalităţi: pecinegi, comani, tătari, greci, bulgari, turci, cerchezi, lipoveni... şi că au avut dintotdeauna, mulţumită oieritului, legături cu ceilalţi români.

ATAMAN - şeful pescarilor
ALTIN - aur
BAHNA -braţ mort al Dunării
BAHOR - unealtă folosită de pescari pentru scoaterea din carmace a sturionilor
BARAN - vârtej cu macara pentru tragerea năvodului

BATAC - mlăştinos
BUHAZ - canal
BALABAN - mare
BUGEAC - câmpie, stepă
BUHALCĂ - unealtă folosită la speriatul peştilor

BAISTRUC – copil mic neastâmpărat
CATAROI - bolovan
CIUTAN - puşti, copil
CALABALIC  - mulţime
CARMACE - unelte de pescuit folosite la prinderea sturionilor

CAUNE - Pepene galben
CEAMUR - amestecătură de argilă şi paie folosită în tencuitul caselor vechi
CHERHANA - clădire, depozit pentru peştele proaspăt
CHIPCEL - plasă de pescuit în formă de lingură
CIFLIC - moşie, fermă

CIORTAN - crap sub 1 kg
CIUŞCĂ - Ardei iute
CODOLĂ - frânghie folosită în confecţionarea uneltelor pescăreşti
COGEALAC - bărbătesc
COSEAC - cârd de peşti

CRIVAC - nervura, coasta unei bărci
DOLOSMAN - ca un nebun
GHIONDER - prăjină ce atinge fundul apei folosită la împinsul bărcii
HAMANGIA -băieş
IAPRAC -somn mic

MATIŢĂ -piesa centrală a năvodului sub forma unui sac
MINCIOC - unealtă sub forma unei plase mai mici cu coadă cu care se scoate peştele din apă, odată ce acesta e adus la mal
MOREANĂ - vânt cald, din sud, de obicei la început de primăvară
MÂRLIŢĂ - puiet de ştiucă, de 10-15 cm
NALBANT - fierar, potcovar

OBOARE - bazine, instalaţii piscicole pentru reţinerea peştilor
POMUSTEA - platformă pentru depozitarea stufului
STRAPAZAN - puietul de şalău
STRAPEZAN - cui de lemn
SULIGĂ - stuf tânăr
TALIAN - plasă de pescuit.

De unde vine expresia „La calendele greceşti“. Grecii au refuzat mereu s-o folosească 

Ritualul sexual sadic practicat în numele credinţei de scapeţi, comunitatea care a trăit până recent pe teritoriul României

Topul regionalismelor din Moldova. Ce înseamnă „hojmalău“, „tocmagi“, „zămnic“ sau „răzlăghit“ 

Tuneluri, Elveția

Cum au construit elvețienii cel mai lung tunel din lume și uimitoarea rețea feroviară subterană din Alpi

Elvețienii au investit mult în trenuri și în tuneluri lungi care au fost terminate la timp și fără depășirea bugetului inițial, lucru rar în domeniu. Cel mai lung tunel din lume a fost terminat în 2016, are 57 de km și cele mai rapide trenuri îl străbat în doar 20 de minute. Elveția face tuneluri care bat recorduri încă de acum aproape 150 de ani, dar nu se oprește aici, iar mai jos puteți citi nu doar cum a fost construit uriașul tunel Gotthard Base, dar și cum vrea țara cantoanelor să mute pe tren marfa transportată cu sute de mii de camioane.

Tunelurile din Alpi - Greu de construit, dar uimitor de folositoare

Tunelurile feroviare au schimbat pentru totdeauna modul în care se călătorește în Alpi și peste tot în Europa. În 1853 un tunel feroviar de nici 4 km de lângă Geneva era cel mai lung din lume și constituia, fără exagerare, o minune a ingineriei din acele vremuri.

Foto SBB

Între orașe alpine situate la 200 km unul de altul drumul putea fi parcurs chiar și în peste 20 de zile înainte de apariția trenurilor. Primele trenuri permiteau o călătorie de 5 - 7 ore, iar în prezent se poate vorbi și de sub două ore.

Tuneluri precum Montcenis sau Simplon sunt intens folosite. Montcenis se află la granița italo-franceză, are 13 km și a fost construit între 1857 și 1870. Un alt vechi tunel celebru este Simplon, la granița dintre Elveția și Italia, primul fir fiind deschis în 1906, după nouă ani de lucru. Simplon 19 km și, timp de șapte decenii, a fost cel mai lung tunel feroviar din lume (19 km), fiind în 1982 detronat de un tunel japonez (Seikan).

Primul proiect uriaș de infrastructură feroviară din Elveția a fost tunelul Gotthard de 15 km, construit între 1871 și 1881. Lucrările au durat zece ani, din cauza geologiei complicate a locului, iar în construcție a fost folosită și dinamita, inventată în 1867 de Alfred Nobel. Tunelul a fost construit pe linia Luzern - Chiasso (225 km). Până la primul război mondial, în afară de Simplon, elvețienii au mai construit un alt tunel, Lotschberg. Existența acestor tunele elvețiene a avut impact și asupra tracțiunii feroviare, "țara cantoanelor" fiind un pionier al tracțiunii electrice, fiindcă în tuneluri atât de lungi era extrem de periculoasă folosirea locomotivelor cu aburi.

Elveția - Locul unde trenul este la mare cinste

Elveția este celebră pentru trenurile sale, iar elvețienii sunt mereu în top când este vorba de numărul de călătorii făcute anual cu trenul. În timp ce la noi abia se repară câțiva km de cale ferată anual, în Elveția există prognoze clare despre cum va crește numărul de pasageri până în 2040 și sunt în lucru numeroase proiecte pentru ca această creștere chiar să aibă cum să se producă.

Tunelul Gotthard Base (foto SBB)

Țara nu este celebră doar pentru peisajele superbe care se văd de la geamurile vagoanelor, ci și pentru punctualitatea trenurilor și pentru curățenie. Mai mult, Elveția este printre țările care au făcut o excelentă sincronizare între tren, autobuz și tramvaie, pentru ca timpii de așteptare să fie minimi. În Elveția poți merge 300 km dintr-o parte în alta a țării schimbând, spre exemplu, patru trenuri, cu timpi de schimbare între 3 și 4 minute între conexiuni.

alptransit.ch

Revenind la tuneluri, Elveția are în prezent proiecte mai îndrăznețe decât cele de acum 150 de ani, mai ales că vechiul tunel Gotthard avea capacitate redusă de trenuri și permitea viteze mult prea mici. După o serie de referendumuri, în anii '90, a fost aprobat un uriaș proiect de construcție a unor tuneluri feroviare care să mute o parte din marfa transportată cu camioanele pe șoselele alpine. Pentru acest plan au fost investiți peste 20 miliarde de dolari, în trei tuneluri "de ultimul răcnet"

Acum mai bine de 20 de ani a început să fie derulat proiectul AlpTransit - Neue Eisenbahn Alpentransversale - care constă în câteva tunele uriașe care să permită trecerea trenurilor de mare viteză, dar și a celor de marfă, pentru ca șoselele alpine să aibă mai puține camioane. Deja au fost construite două tuneluri: cel mai lung din lume, Gotthard Base Tunnel și Lotschberg Base Tunnel (35 km între cantoanele Berna și Valois, deschis în 2006), dar și Ceneri Base Tunnel, care este aproape gata.

Gotthard Base - Un tunel ca de la București la Ploiești, dar cu viteze mai mari

Proiectul a primit aprobarea în 1992, după un referendum, ideea fiind de a muta cât mai mult pe calea ferată marfa transportată cu camioanele. Traseul exact al tunelului Gotthard Base a fost stabilit în 1995, iar primele pregătiri au început la Sedrun, un an mai târziu.

Costurile totale au fost de 12,5 miliarde dolari și lucrarea a fost complicată, fiindcă vorbim de un tunel super- adânc și de faptul că a fost săpat într-un peisaj geologic extrem de complicat, cu 73 de tipuri diferite de roci, de la unele dure precum granitul, până la unele moi precum zahărul. Nouă oameni au murit în timpul lucrărilor și 2.500 de oameni au lucrat. Schimbarea este uriașă, la calea ferată Semmering din Austria, acum mai bine 160 de ani, au lucrat 20.000 de oameni și au murit peste 700.

Tunelul Gotthard Base se întinde între localitățile Erstfeld și Bodio, iar după ce și alte tuneluri vor fi terminate, călătoria dintre Zurich și Milano va dura doar două ore și jumătate, față de 3 ore și 25 de minute în prezent. Între cele două orașe sunt 271 km, via Schwyz - Bellinzona - Lugano - Chiasso. Tunelul a scurtat distanța pe calea ferată cu 25 km între Zurich și Milano. Înainte de Gotthard Pass călătoria dura 4 ore.

Prin uriașul tunel trenurile de pasageri rulează cu până la 200 km/h, iar cele de marfă pot rula cu maxim 100 km/h. La teste, cele de pasageri au atins 250 km/h, iar cele de marfă, 160 km/h.

Au fost excavate 28 de milioane de tone de rocă la construcția uriașului tunel, cantitate ce ar încăpea într-un șir de vagoane de marfă ce s-ar întinde pe mai bine de 6.000 km. La construcția tunelul Ceneri Base care va fi gata la final de 2020, și care completează sistemul alpin de transport, au fost scoase la construcție 8 milioane de tone de rocă.

Tunelul ceneri Base (foto alptransit.ch)

Tunelul a reușit ceva rar: s-a încadrat în costurile inițiale, în timp ce mai toate ajung să coste chiar și dublu. Numele St Gotthard vine de la sfântul protector al negustorilor, iar trecătoarea din Elveția a fost mult timp impenetrabilă și primul serviciu poștal rudimentar s-a lansat în 1842. Din 1947 s-a vorbit despre un tunel feroviar direct în zonă, iar testele au început cu forezele în 1993, în timp ce lucrările propriu-zise au început în 1999 și s-au terminat 17 ani mai târziu. În 2011 au fost terminate cele două tunele de bază, dar a mai durat mult până la instalarea șinelor, a instalațiilor electrice și la construirea celor peste 150 de pasaje dintre cele două tunele principale.

Sute de mii de camioane mai puțin pe șoselele alpine

Obiectivul era inițial ca pe șoselele alpine elvețiene să nu treacă mai mult de 650.000 de camioane în 2018, dar ținta nu a putut fi atinsă, fiindcă au fost 941.000. Totuși, feroviarul a realizat un progres demn de toată lauda, fiindcă în 2000 treceau 1,4 milioane de camioane.

Tunelul este foarte adânc construit, la 550 metri altitudine peste nivelul mării, cu peste 2.300 metri sub piscurile alpine din zonă. În cele mai adânci zone s-a lucrat la peste +45 de grade Celsius. Sunt 307 km de linii și trenurile de viteză îl traversează în doar 20 de minute. Zilnic trec 50 de trenuri de pasageri și peste 250 de trenuri de marfă și sunt pasaje de legătură între cele două tuneluri la fiecare 300 de metri. Prin vechiul tunel Gotthard spiralat puteau trece 160-180 de trenuri.

Cum se vor reduce timpii de parcurs (foto SBB)

Ultima parte a proiectului este aproape gata, tunelul de 15 km Ceneri Base va fi deschis oficial traficului în decembrie 2020, iar lucrările au început la el în 2006. La final de februarie au început testele cu sisteme de management al traficului ETSC 2 și acestea vor permite trecerea a patru trenuri de marfă și șase de pasageri în fiecare oră.

Elveția face cele mai multe progrese pe așa-numitul coridor feroviar de marfă Rhin-Alpin, 1.500 km de la Rotterdam la Gonova, via Anvers - Koln - Frankfurt pe Main - Zurich - Milano. Elveția stă cel mai bine și, după noi investiții, unele camioane vor putea fi puse pe trenuri și nu vor mai polua și nici nu vor mai aglomera șoselele din Alpii elvețieni.

Surse: SBB, AFP, International Railway Journal, BBC, New York Times, CNN

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului

Să ne pregătim sufletește pentru ce va fi mai rau!

Coronavirus: Belgia prelungeşte măsurile de izolare până pe 19 aprilie

​​Izolarea impusă în Belgia pentru a stopa răspândirea noului coronavirus a fost prelungită cu două săptămâni, până la 19 aprilie, a anunţat vineri şefa guvernului, Sophie Wilmes, după o nouă întâlnire a Consiliului de Securitate Naţională, informează France Presse, citată de Agerpres.

"Această decizie poate fi reînnoită cu încă două săptămâni, până la 3 mai", a declarat lidera liberală francofonă, într-o conferinţă de presă.

Limitarea deplasărilor la cele ''esenţiale'', impusă începând cu 18 martie, era iniţial în vigoare până la 5 aprilie. Această obligaţie este valabilă acum până în 19 aprilie, dată ce marchează sfârşitul celor două săptămâni de vacanţă şcolară de Paşte în Belgia.

În această ţară cu 11,4 milioane de locuitori, autorităţile medicale au înregistrat vineri 289 de decese din 7.284 de cazuri confirmate de contaminare cu noul coronavirus.

Chiar dacă "unii indicatori arată o încetinire a creşterii exponenţiale" a epidemiei, "este prea devreme să spunem că aceasta este sub control", a spus Sophie Wilmes.

Primul-ministru a confirmat că telemunca va fi regulă în ţară şi că orice deplasare "neesenţială" a fost interzisă, atât în ţară, cât şi în străinătate

Să luptăm cu toate armele, credința, sufletul,.....!

LIVEVIDEO Papa Francisc a făcut apel la reconectarea cu credința, în fața pandemiei cu coronavirus

Pentru prima oară în istorie, singur în piața goală a Bisericii Sf Petru, Papa Francisc a prezidat vineri o rugăciune în fața pandemiei, făcând apel la lumea "speriată și pierdută" să își revizuiască prioritățile și să se reconecteze cu credința, relatează AFP.

"Întunericul dens acoperă piețele noastre, drumurile noastre și orașele noastre. A preluat controlul asupra vieților noastre, înlocuind totul cu liniștea asurzitoare, un vid dezolant, care paralizează totul în calea sa", a spus Papa Francisc.

Papa Francisc a mai vorbit și despre cum coronavirusul a pus toată lumea în aceeași barcă.

"Demaschează vulnerabilitatea și dezvăluie siguranța, falsă și superfluă, cu care ne-am construit agendele", a spus Papa.

"Papa Francisc va prezida la Vatican un moment special de rugăciune, în acest timp de suferinţă cauzat de pandemia cu coronavirus. Sfântul Părinte se va ruga pe esplanada Bazilicii "Sf. Petru", cu piaţa goală: după proclamarea Cuvântului Domnului, va urma un moment de Adoraţie Euharistică, iar la final Papa Francisc va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi - Cetăţii Romei şi lumii întregi -, cu indulgenţă plenară", informează Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, "rugăciunea din această seară cu Papa Francisc este o ocazie unică de a dobândi, în situaţia actuală creată de pandemie, indulgenţa plenară, într-o formă extraordinară, atât pentru sine cât şi pentru răposaţi".

"Binecuvântarea Urbi et Orbi o dă numai Papa, iar acest lucru se întâmplă numai în ziua alegerii sale ca urmaş al Sfântului Apostol Petru, în ziua de Paşti şi în ziua de Crăciun. Binecuvântarea Urbi et Orbi pe care Papa Francisc o va împărţi în această seară are, aşadar, un caracter unic şi este legată de dobândirea indulgenţei plenare", se mai arată în comunicatul Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti.

Despre Indulgenţe şi dezlegări de păcate

În contextul Pandemiei cu Coronavirus, Penitenţieria Apostolică a publicat la 20 martie a.c. "un decret privind posibilitatea, în aceste timpuri de criză din cauza Coronavirusului, de a dobândi indulgenţa plenară şi de a primi dezlegări colective de păcate. Iniţiativa vine în întâmpinarea unui mare număr de credincioşi, bolnavi sau nu, aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa la biserică şi de a face o spovadă sacramentală" - se arată pe Vatican News.

Astfel, "în timpul stării de urgenţă din cauza Coronavirusului, Biserica Catolică oferă posibilitatea de a dobândi indulgenţa plenară atât credincioşilor bolnavi, cât şi operatorilor sanitari, rudelor şi tuturor celor care în diferite forme, inclusiv prin rugăciune, se îngrijesc de bolnavi".

Totodată, Penitenţieria, împreună cu acest decret, a emis o Notă explicativă în care se spune că "din cauza gravităţii circumstanţelor actuale", "mai ales în locurile afectate mai mult de contagierea pandemică şi până când fenomenul nu se va încheia", există posibilitatea de a împărţi "dezlegarea colectivă de păcate", adică mai multor credincioşi în acelaşi timp, "fără o prealabilă mărturisire individuală a păcatelor".

"Actualul moment în care se află întreaga omenire, ameninţată de o boală invizibilă şi periculoasă", care într-o formă sau alta a început să facă parte din viaţa tuturor oamenilor, "este marcat zi după zi de temeri înfricoşătoare, noi incertitudini şi, mai ales, de o largă suferinţă trupească şi morală".

Puterea militară Europeană este în creștere

Macedonia de Nord a devenit al 30-lea membru al NATO

Macedonia de Nord a devenit vineri cel de-al 30-lea stat membru al NATO, în urma unui proces îndelungat care a inclus schimbarea numelui pentru această ţară din Balcanii de Vest, informează DPA, scrie Agerpres.

"Republica Macedonia de Nord este oficial noul membru al NATO, al 30-lea'', a transmis guvernul de la Skopje într-un comunicat. ''Ne-am îndeplinit visul de generaţii'', se arată în comunicat.

"Macedonia de Nord este acum parte din familia NATO, o familie formată din treizeci de naţiuni şi aproape un miliard de persoane. O familie bazată pe certitudinea că, indiferent cu ce provocări ne confruntăm, suntem cu toţii mai puternici şi mai în siguranţă împreună", a subliniat la rândul său secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Mai devreme vineri, Macedonia de Nord a depus instrumentul său de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la Departamentul de Stat al SUA (stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice) - ultimul pas formal pentru a se alătura alianţei de apărare.

Parlamentele naţionale din toate ţările NATO au avut ratificat anterior aderarea Macedoniei de Nord.

"Aderarea Macedoniei de Nord la NATO reprezintă astăzi punctul culminant al multor ani de efort din partea guvernului şi a cetăţenilor Macedoniei de Nord", a declarat Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA.

Calitatea de membru "va susţine o mai mare integrare, o reformă democratică, comerţul, securitatea şi stabilitatea în regiune", arătând şi altor ţări că uşa NATO rămâne deschisă, a adăugat oficialul american.

Anul trecut, Macedonia de Nord şi-a schimbat denumirea din Macedonia reglementând o dispută de lungă durată cu Grecia, membră a NATO şi a Uniunii Europene, o condiţie pe care Atena a pus-o pentru ca Skopje să se alăture celor două organizaţii.

O ceremonie oficială de ridicare a steagului noii ţări membre urmează să aibă loc luni la sediul NATO.

Nici România nu se lasă deloc în a stăpâni situația.

Am în familie angajați în prima linie. Vă felicit și apărați-vă viața!

Nou transport aerian militar din Coreea de Sud spre România cu echipamente medicale

Al doilea transport aerian cu echipamente medicale din Coreea de Sud, cu o aeronavă C-17 Globemaster III, are loc sâmbătă. Aeronava va aduce din nou 45 de tone de echipamente militare, mai exact alte 100.000 de combinezoane de protecție. Aeronava va ateriza pe Aeroportul Otopeni sâmbătă, 28 martie.

"Ministerul Apărării Naționale a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea unei noi misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a încă aproximativ 45 de tone de echipament medical de la Seul la București", transmite MApN.

Echipamentele, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Un alt transport aerian cu exact aceleași coordonate și încărcătură a fost realizat joi. O aeronavă C-17 Globemaster II a adus 45 de tone de echipamente medicale din Coreea de Sud.

Distribuirea echipamentelor de protecție va fi realizată cu mijloace de transport din dotarea IGSU și, cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, acestea vor fi distribuite și alocate, în funcție de nevoi, personalului medical din Ministerul Sănătății și echipajelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO - Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

SUA se pregătește de ce-i mai rău

VIDEO Coronavirus în SUA: Un spital militar plutitor cu 1.000 de paturi a ajuns în Los Angeles

Un navă spital cu 1.000 de paturi a ajuns vineri în Los Angeles, în California, unde va fi folosită pentru a reduce gradul de încărcare a spitalelor terestre în fața propagării rapide a pandemiei de coronavirus în Statele Unite, scrie AFP.

USNS Mercy al marinei americane va fi cel mai mare spital al orașului, cu 1.000 de paturi. Nu va găzdui pacienți bolnavi de Covid-19, ci pe cei care suferă de alte patologii, pentru a spori capacitatea de primire a spitalelor locale.

History in the making: #USNSMercy arrives at the Port of Los Angeles. pic.twitter.com/0Kx5uReSvB

— Port of Los Angeles (@PortofLA) March 27, 2020

Nava va ajuta "la ușurarea poverii care apasă pe serviciile noastre de urgență și pe unitățile noastre de terapie intensivă atunci când numărul de cazuri de Covid-19 va crește în săptămânile următoare", a declarat primarul orașului Los Angeles, Eric Garcetti.

În fața așteptatului aflux de bolnavi, nava va permite "eliberarea unor paturi cruciale care astăzi sunt deja ocupate în proporție de 80 până la 90%", a adăugat el.

Cu o lungime de 272 de metri, USNS Mercy dispune de 15 săli de internare.

Responsabilii californieni au făcut totul pentru ca această navă să fie trimisă la Los Angeles, în condițiile în care statul Washington, primul care a fost puternic afectat de propagarea virusului în Statele Unite, dar mai puțin populat, făcuse o cerere similară.

Potrivit celor mai recente cifre oficiale, California are peste 3.000 de cazuri confirmate și 65 de decese.

O navă geamănă, USNS Comfort, va întări capacitățile de primire ale spitalelor din New York, devenit epicentrul epidemiei în
SUA.