joi, 26 martie 2020

Jos comunismul!

"Paul Goma omorât astăzi de coronavirus. Omul care a luptat cu virusul comunist românesc cade răpus de virusul global. Jurnal ANTI-covid 19, ziua 11

​Cine este Paul Goma? Cine este comunismul? Cine este Ceaușescu? ceaușescu este dictatorul României până-n 1989. Comunismul este o idee-ideologie aplicată cu forța în România lui Dej și Ceaușescu de către unul dintre câștigătorii celui de-al doilea război mondial: Rusia Sovietică. Paul Goma este dizidentul momentului 1976-7. Este "nebunul" care a spus: eu NU mai vreau viața asta! Este omul de care Ceaușescu s-a speriat cel mai tare, înainte de Cutremurul din 1977.

omul ăsta Paul Goma a avut o obsesie unică și superbă: Jos comunismul! a luat-o de tânăr. de la Revoluția din 1956, cea maghiară, înăbușită în sânge de sovietici. și l-au băgat la răcoare, la mititica. au venit vremuri mai bune în comunismul românesc. ceaușescu deschisese cerurile și lumile. ceaușescu se plimba cu marea britanie, cu franța, cu america la subbraț. Paul Goma nu s-a lăsat păcălit. o ține-o una și bună. Jos comunismul! Jos comunismul! Jos comunismul! Jos comunismul! Jos comunismul! Jos comunismul! Goma cerea un lucru simplu. nu vă lăsați păcăliți. lumea asta comunistă este otrăvită. este impotentă. deraiază.

A scris despre răul comunist la Europa Liberă, una dintre puținele oaze de libertate, radioul unde se auzeau strigătele de libertate ale românilor. ceaușescu l-a dat afară din țară. i-a luat cetățenia. așa ceva incredibil, nu? Goma a făcut pușcărie pentru ideile lui. a fost turnat, ocolit de prieteni. A fost obligat să părăsească România. Apatrid, ce putea să facă?

Deci, auzi, tu, cât de rău s-a pus cu dictatorul ceaușescu? Auzi? A plecat la Paris, iar după Revoluție a dat de pământ cu mulți zei autohtoni.

dar încet încet s-a alienat, cu greu mai înțelegea ceva din lumea noastră brambura. românia postdecembristă a dat un șut în fund memoriei lui. Modelul Goma n-a existat după Revoluție. ceaușescu a "triumfat" în acest fel ciudat. acum vestea urâtă e că a fost doborât, omorât de virusul acesta al globalizării. Într-adevăr ciudată coincidență. să lupți cu temnița comunistă, să fii dat gata de lumea libertății absolute."

miercuri, 25 martie 2020

Plecați în țările voastre! Ne-ați spălat la fund destul!

O țară închide porțile pentru români! Oamenii vor rămâne fără loc de muncă

O țară închide porțile pentru români! Oamenii vor rămâne fără loc de muncă

AFP transmite că Germania a anunţat miercuri că interzice intrarea lucrătorilor sezonieri străini pe teritoriul ei, una dintre măsurile de combatere a extinderii pandemiei cu noul coronavirus, în pofida opoziţiei sectorului agricol aflat în criză de forţă de muncă înaintea unor recolte importante.


”Lucrătorii sezonieri nu vor mai fi autorizaţi să intre în Germania, în cadrul controalelor noastre la frontiere”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne, precizând că această regulă se aplică începând de miercuri la ora locală 17:00, potrivit agerpres.ro

Aproximativ 300.00 de lucrători vor fi afectați

Interdicţia este valabilă inclusiv pentru cetăţenii statelor membre ale UE, care furnizează cel mai semnificativ contingent de lucrători sezonieri pentru exploataţiile agricole germane.

Germania primeşte în fiecare an aproximativ 300.000 de lucrători sezonieri din străinătate pentru sectorul său agricol, majoritatea venind din România şi Polonia, potrivit datelor principalului sindicat agricol din Germania, DBV, care a avertizat în ultimele zile Berlinul asupra insuficienţei forţei de muncă pentru strângerea recoltelor, în timp ce închiderea graniţelor mai multor state din Europa Centrală şi de Est din cauza coronavirusului împiedică numeroşi lucrători sezonieri să se deplaseze în Germania.

”Aceste restricţii sunt indispensabile pentru încetinirea propagării infecţiei” în Germania, unde până miercuri erau confirmate peste 34.000 de cazuri de COVID-19, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Interne.

Deficit de forţă de muncă

Pentru a rezolva problema acestui deficit de forţă de muncă, ministrul german al agriculturii, Julia Klockner, a sugerat deja ca în acest sector să fie angajaţi şomeri, migranţi şi personal din sectorul HORECA, afectat în prezent de restricţiile menite să limiteze răspândirea coronavirusului. Sectorul agricol german are nevoie imediat de circa 30.000 de lucrători sezonieri şi de aproximativ 85.000 în luna mai, a precizat Julia Klockner.

În Franţa, unde sectorul agricol se confruntă cu aceeaşi problemă, ministrul agriculturii Didier Guillaume a lansat un apel către ”armata de bărbaţi şi femei care nu mai au activitate” din cauza măsurilor împotriva pandemiei de coronavirus ”să se alăture marii armate a agriculturii franceze”.

Cei cu multe stele răsuflă ușurați. Își mănâncă, de acum înainte, pensiile speciale în liniște.

Moartea scriitorului dizident Paul Goma: un om făcut să deranjeze şi după plecarea în nefiinţă

goma.jpeg

Paul Goma
Paul Goma
Image source: 
Filip Goma / https://alchetron.com/Paul-Goma

Scriitorul şi dizidentul român Paul Goma, în vîrstă de 84 de ani, a murit în noaptea de 24 spre 25 martie la Paris în urma unei infecţii cu coronavirus. Ştirea provine de la biografa scriitorului, Mariana Sipoş, care a transmis un comunicat platformei mediatice G4Media.ro. Paul Goma trăia la Paris din 1977. Din alte surse aflăm că rămăşiţele pămînteşti ale scriitorului vor fi incinerate iar urna depusă la cimitirul Père Lachaise.

Născut în Basarabia, în 1935, Paul Goma a făcut studii de filologie la Bucureşti, a înfruntat cenzura, a trecut prin închisorile comuniste, a suferit numeroase alte persecuţii şi presiuni, iar din 1977 a trăit în exil în Franţa. În anii 80 romanele lui Paul Goma, interzise evident în România, erau citite la Europa liberă iar numele său s-a impus cu un fel de putere simbolică.

El a fost dizidentul total, necruţător cu regimul dar şi cu compatrioţii sau cu confraţii săi care acceptau unele concesii, unele „jocuri” cu puterea. Această atitudine de o intransigenţă împinsă pînă la extrem precum şi apetitul său pentru polemici i-au adus de altfel multe animozităţi, iar după căderea comunismului o izolare din ce în ce mai mare.

Paul Goma a murit la Paris fără să mai fi pus niciodată piciorul pe pămînt natal, în actuala Republică Moldova şi nici în România, unde s-a format, a debutat şi a militat ca intelectual anticomunist şi a fost lider al mişcării pentru drepturile omului din 1977.

Iată ce spunea Eugen Ionescu despre Paul Goma, într-un interviu acordat altei figuri a dizidenţei, Monica Lovinescu, în februarie 1977, la Radio Europa Liberă: „Paul Goma este un excelent scriitor, este un mare scriitor, evident nu are suprafaţa lui Soljeniţîn că nici România nu are suprafaţa Rusiei sovietice, dar este moralmente de aceeaşi talie şi poate că e mai tare încă decît el pentru că există o inerţie românească, există un fel de fatalism românesc, un fel de nepăsare metafizică.”

Personal l-am întîlnit pe Paul Goma în septembrie 1987, cînd am ajuns eu însumi la Paris şi am cerut azil politic. L-am cunoscut chiar în redacţia postului de Radio Europa Liberă unde apariţia lui trezea un fel de frison: Paul Goma, cu barba sa albă încă de pe atunci, considera probabil instinctiv că o discuţie merită deschisă cu cineva numai dacă ea se duce în contradictoriu. Mai tîrziu l-am întîlnit la un festival internaţional Est-Vest organizat în oraşul Die, în regiunea Drôme, unde la un moment dat Republica Moldova a fost ţară invitată de onoare.

Paul Goma a scris mult şi s-a luptat îndîrjit, uneori cu arme brutale, pentru ca multe adevăruri care deranjează să iasă la iveală, adevăruri legate bineînţeles de perioada comunistă. El a denunţat şi idiferenţa intelectualilor francezi în ce priveşte dramele comunismului.

Pînă la căderea comunismului în 1989, una dintre cele mai prestigioase edituri din Franţa, Gallimard, l-a publicat cu generozitate pe Goma. Citez doar cîteva titluri: „Gherla”, în 1976, „Garda inversă”, în 1979. Alte cărţi i-au apărut la Albin Michel, la Seuil, la Hachette… Dar după 1989 aceste edituri importante au considerat că lupta împotriva comunismului şi denunţarea ororilor sale, cel puţin în stilul Goma, erau depăşite. Paul Goma a continuat să scrie cu îndîrjire, şi să publice, aşteptînd, poate, o recunoaştere europeană sau internaţională. Dar ea nu a venit, în orice caz nu în forma sperată de Goma.

Numele său rămîne înscris în istoria dizidenţei româneşti la capitolul curaj şi rezistenţă. Moartea sa va reaprinde probabil multe polemici. Acest om a fost făcut dintr-un aluat susceptibil să deranjeze chiar şi după trecerea sa în nefiinţă.

Generația Fake News și - a găsit ținta. Bătrânii.

Cap limpede

Ați găsit dușmanii: bătrânii…

   Asta văd la tv, asta văd pe Facebook, au fost identificați dușmanii care răspândesc virusul. BĂTRÂNII CARE IES DIN […]

 

 Asta văd la tv, asta văd pe Facebook, au fost identificați dușmanii care răspândesc virusul. BĂTRÂNII CARE IES DIN CASE DEȘI LI S-A SPUS SĂ STEA ÎN CASE. Ei sunt dușmanii, bătrânii ăștia căpoși, deși toate statisticile arată că, până în acest moment, foarte puțini bătrâni sunt depistați pozitivi, purtătorii virusului în România fiind tinerii.

Bătrânii cei răi, bătrânii care votează prost, bătrânii care privesc televiziunile greșite, bătrânii ăștia care enervează hipsterimea corporatistă de pe Facebook, bătrânii ăștia nu vor să stea în case. Și nu vor să beneficieze de nenumăratele oferte lipite prin scări de blocuri, „Noi suntem niște tineri buni și generoși, îți facem cumpărăturile și punem anunțul pe FB să vadă lumea că noi suntem – am mai zis? – niște tineri buni și generoși”. Pe ușa blocului meu erau, la un moment dat, două anunțuri „concurente” de acest gen. Bătaie mare pe fapte bune.

De ce ies din case bătrânii ăștia căpoși, victimele sigure ale virusului? De ce nu se autoizolează ei în casă, acești bătrâni răi, ca să se protejeze? PENTRU CĂ SUNT AUTOIZOLAȚI DE ANI DE ZILE. Pentru că ei știu, hipstere, ce e aia izolare. Pentru că tu, care lipești acum afișe că le faci cumpărăturile, nu te-ai dus niciodată în vizită să îi asculți povestind tărăgănat și sărind dintr-o idee într-alta despre copiii plecați în străinătate și despre soțul mort acum 20 de ani și despre singurătatea crâncenă în care le trece ziua. Pentru că ziua lor trece de la o priză de pastile la alta și așteptând un telefon de la vreun fiu care nici azi nu și-a făcut timp să sune, pentru că mersul la cumpărături e singura activitate socială care le întrerupe crâncena monotonie a zilelor.

Pentru că nu își petrec ziua pe Netflix, pe Facebook, pe e-mailuri.

Pentru că biserica și piața sunt singurele locuri în care mai schimbă două vorbe cu cineva.

Pentru că toți au boli cu indicația de „mișcare zilnică” și ăia câțiva pași făcuți până la magazinul de cartier sunt singura ocazie de a face mișcare.

Pentru că au boli care îi trimit spre cabinete medicale și spre farmacii, ceea ce tu, tinere, încă nu ai, de-aia ți se pare că ei exagerează cu plimbatul pe la cabinete medicale și farmacii.

Pentru că ei cred în autoritate, iar autoritatea încă nu le-a spus să stea în case. Și cei mai mulți nu au Facebook, să le dai tu lumină.

Dacă tu ai voie, în izolare, să ieși să faci jogging pe lângă bloc, ei de ce nu ar avea voie să târască câțiva pași pe o alee? Dacă tu ai voie să îți plimbi cățelul, ei de ce nu ar avea voie? Dacă tu ai voie la farmacie și la magazinul alimentar, ei de ce nu ar avea voie?

Vrei să-i protejezi? Nu povesti din stradă că vezi bătrâni pe stradă; dacă-mi povestești de la geamul locuinței tale, bătrânii ăia sunt deja mai în siguranță. Ai grijă tu să nu-i contaminezi și lasă-i pe ei în pace. Înțeleg și ei ce e aia „distanță socială”, la fel de bine o pot păstra ca și tine. Au intrat peste tine în casă să te contamineze? S-au năpustit în izolarea ta corporatistă și ți-au risipit viruși în biroul improvizat din living?

Ce simplu e, când ești tânăr și ai viață socială, să faci mișto cu prietenii pe FB despre cum îți curge ție viața în „izolare” și să înjuri bătrânii ăștia uitați de modernitate, cu tabieturile și îngrozitoarea lor singurătate.

Ceea ce tu nu știi e că ei sunt împăcați cu moartea. Tu crezi că pe ei îi isterizează moartea ca pe tine, dar greșești. Ei au de ales între a muri din problema aia cronică care-i chinuie de ani sau din virusul ăsta nou. Nici motivația lor nu mai e ce crezi tu: a aștepta un telefon de la copii sau a plânge după cei dragi deja morți nu e atât de tentant încât să se-ngroape-n case de teama virusului. Dacă te preocupă virusul ăsta, ai grijă de tine și de ai tăi. Lasă-i pe ceilalți în pace, fiecare face ce crede el că e mai bine pentru el însuși.

În scurtă vreme, cei mai mulți vom fi purtători ai virusului, ne place sau nu. Pe cine vom mai da vina? Ne va conveni să fim învinovățiți de cei pe care, fără voia noastră, îi vom contamina? Și după ce nebunia cu virusul va trece, ne va mai preocupa singurătatea și neputința vârstnicilor de lângă noi, vom mai lipi afișe pe uși că suntem disponibili să le ascultăm poveștile triste, să le mai umplem câte o oră din ziua prea lungă?

Criza asta îmi amintește de criza economică din 2008. Și atunci, Facebook-ul – această instanță morală supremă – căuta vinovați. După ce criza a trecut, ați învățat să nu mai cereți arhitectului case de 350-600 mp, ați început să vă mulțumiți cu 120.

La fel cum criza aia a învățat oamenii să ceară mașini ieftine și case mici, sper că și criza asta va lăsa urme: poate învățăm să ne concentrăm pe spălatul propriilor mâini înainte de a cerceta virușii de pe mâinile altora.

                                                                                                            Ina Gabriela FUNEȚAN

 

Habarniștii ăștia ori sunt proști ori sunt nebuni!

Ministrul Sănătăţii anunţă testarea tuturor bucureştenilor. La capacitatea actuală e nevoie de 2.600 zile. Infecţionist: Întrebarea e în ce laboratoare ducem aceste teste

Ministrul Sănătăţii anunţă testarea tuturor bucureştenilor. La capacitatea actuală e nevoie de 2.600 zile. Infecţionist: Întrebarea e în ce laboratoare ducem aceste teste
Victor Costache, ministrul sănătăţii, spune că intenţionează să-i testeze pe toţi bucureştenii.
Victor Costache, ministrul sănătăţii, a anunţat că toţi bucureştenii ar putea fi testaţi pentru coronavirus. Planul pus la cale de minister este însă unul cu şanse utopice în acest moment, când România poate efectua peste 1.000 teste pe zi. Costache a făcut afirmaţia într-un interviu acordat Ştirilor ProTV.
 
”Am avizat un parteneriat şi un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populaţia Bucureştiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door (din uşă în uşă- n.red.), după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste. Până la sfârşitul săptămânii, vom avea încă 200.000 de teste. Am pornit cu un singur centru de testare în ianuarie şi acum avem cel puţin 20 şi vrem să avem 1-2 la nivel judeţean”, a declarat ministrul Sănătăţii, Victor Costache.

NELU TĂTARU, SECRETAR DE STAT: "VOM TESTA AGLOMERĂRILE URBANE // MĂRIM CAPACITATEA DE TESTARE"

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat la Digi24 că planul este acela ca toate aglomerările urbane să fie testate. Bucureştiul reprezintă cea mai mare astfel e aglomerare.
 
La capacitatea de testare de acum, autorităţile ar avea nevoie de circa 2.600 zile pentru a-i testa pe bucureşteni.
 
"Vom testa pe categorii şi în funcţie de contact. De asemenea, vom mări capacitatea de testare", a spus Nelu Tătaru la Digi24.
 
Medicul infecţionist Adrian Marinescu de la Institutul Matei Balş a explicat pentru MEDIAFAX ce presupune întreg procesul de testare a populaţiei din Bucureşti.

Cum se face testarea corect?

Testarea cel  mai corect se face prin test genetic. Sunt într-adevăr şi testele rapide aşa cum bine ştim,însă ele  dau rezultate fals pozitive sau fals negative. Dacă vorbim de teste genetice avem nevoie de laboratoare de genetică moleculară şi de personal avizat.

Numărul laboratoarelor va creşte în următoarele zile, şi probabil în următoarele săptămâni, în aşa fel încât va fi o capacitate de testare mult crescută.

Cum anume se va face testarea?

Ca să poţi să faci o testare la nivel de populaţie, ai nevoie să introduci anumite categorii care sunt la risc şi pentru care trebuie să existe în primul rând testarea, urmând ca în faza secundară sau în plan 2 să testezi şi pe cei care nu intră în această categorie de risc. Cocret: avem până acum cei care au context epidemiologic şi rămân în continuare toţi cei care în ultimele 14 zile au venit din afara României, la acestea se adaugă personalul medical cre va fi testat ori de câte ori va avea o simptomatologie respiratorie  acută, va fi testat în diverse momente chiar dacă nu are simptomatologie, personele vârstnice ar putea să intre în categoriile de testare doar prin vârstă.

Câte teste se pot face zilnic?

10.000 de teste pe zi sunt destul  de greu de atins cel puţin zilele astea, noi testăm până în momentul ăsta maximum 2000 de teste pe zi, chiar dacă am creşte probabil că o să ajungem undeva la 3000 de teste pe zi, dacă mă gândesc în următoarea săptămână. Şi în Europa, ţările mari care au potenţial financiar nu testează cu mult peste 10 000.

Cine va face aceste teste?

Se găsesc, pe lângă personalul medical care există acum să fie asistenţi medicali, medici care sunt pensionari, cei care tocmai au terminat faculatea, studenţi, aş putea să găsesc o variantă ca să fac această recoltare, întrebarea este ce fac cu aceste teste, în ce laboatoare le duc, şi clar că voi recolta foarte multe probe într-o zi, dar nu  voi avea cum să le lucrez în zilele următoare.

Câte teste pot fi făcute la Institutul Matei Balş?

Dacă mă gândesc la acest Institut, vin foarte multe probe din ţară, dar ele nu pot fi lucrate în aceeaşi zi, nu pot fi lucrate imediat, se stochează şi se lucrează la capacitatea maximă atât cât se poate.

Cine procesează probele în laborator?

Aici e greu de spus pentru că personalul ar trebui să stea 24 din 24, şi este greu să obţii ture pentru personalul medical, nu este ca la medicii de gardă unde sunt mai mulţi, aici ai cam aceeaşi oameni în laborator, şi aici este valabil în toate laboratoarele, este greu să asiguri permanenţa, ar însemna să ai ture şi un număr dublu de oameni

Cât de repede se pot mişca lucrurile?

Dacă există voinţă politică se pot face paşi importanţi, pentru că, în ultima săptămână, au fost nişte creşteri importante, acum suntem între 1500 şi 2000 de testări, în urmă cu o săptămână eram la între 600 - 700 de testări pe zi, dacă există voinţă s-ar putea face treaba asta, mai ales că s-au adus şi vor veni suficient de multe teste.

Pot fi implicate laboratoarele private?

Dacă şi cele private care acum ajută ar fi în număr mai mare, ar fi mai simplu, laboratoarele de genetică moleculară sunt multe în România, aceste laboratoare nu trebuie construite, ele există, trebuie doar să le pui la punct şi să le introduci în sistem, testarea ar putea fi făcută şi în spitalele mari, nu  numai în cele de infecţioase

Vor fi testaţi toţi?

Noţiunea de testare la nivel de populaţie nu înseamnă că îi testăm pe toţi, înseamnă că testăm mulţi şi că luăm în calcul toate variantele, dar noţiunea de testare, adică să poţi testa 2 milioane şi ceva de oameni este imposibil, oriunde în lumea asta. 

Războiul economic va face ravagii. Contracția economiei mondiale.

​Financial report : Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia. Bulgarii dau credite rapide de până la 1.500 de leva celor în concediu fără plată. Franța intră în războiul economic

Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia. Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice ● Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva ● Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic.Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.● Știri pe scurt.

Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia






Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice

Franck Dattée descoperă acum cât de greu îi este să-și mențină afacerea în toiul unei pandemii, indiferent cât de des le-ar cere guvernul patronilor și angajaților să-și mențină ritmul economic. "Deocamdată, aproape toți clienții noștri au hotărât să-și închidă șantierele în lucru“, afirmă Dattée, care în mod normal are 50 de angajați care se ocupă de instalațiile electrice de pe șantierele de locuințe și oferă sisteme de securitate.

Spre deosebire de premierul italian Giuseppe Conte, care, la sfârșitul săptămânii trecute, a decis închiderea tuturor companiilor de mai mică importanță pentru a împiedica răspândirea coronavirusului, guvernul francez le-a cerut în mod repetat companiilor să rămână deschise, iar angajaților le-a cerut să vină la serviciu chiar dacă activitatea lor nu asigură niște servicii esențiale, cum ar fi cele din sectorul alimentar.

“Trebuie să continuăm producția și să menținem țara în stare de funcționare “, a declarat președintele Emmanuel Macron săptămâna trecută, la două zile după ce țara a intrat în carantină, împiedicându-i pe oameni să iasă din case, excepție făcând drumul spre serviciu, aprovizionarea și un scurt timp acordat mișcării în aer liber.
Întrucât epicentrul pandemiei s-a mutat din Asia în Europa și în Statele Unite, guvernele se confruntă cu opțiuni dintre cele mai dure: “Dacă își blochează industria și construcțiile, după ce spectacolele și deplasările au fost deja blocate, recesiunea rezultată le-ar afecta economiile pe o perioadă mai îndelungată; dacă nu fac asta, s-ar putea ca navetiștii și ceilalți salariați să se îmbolnăvească și să continue răspândirea virusului, prelungind criza din sănătate și regresul economic".

Marți, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut că un coronavirus ar putea omorî mai puțini oameni comparativ cu o “recesiune masivă sau o depresie".
“Nu este ușor să faci o comparație între o anume perioadă de timp și amploarea prăbușirii PIB-ului," afirmă Gilles Moec, economist-șef la Axa. “Pe parcurs, dacă se închid niște sectoare mai puțin importante, dar tu te confrunți cu o perioadă mai scurtă de blocaj, s-ar putea să nu pierzi prea mult într-un an".

S-ar putea ca țările europene care se gândesc la impactul economic al măsurilor adoptate în vederea anihilării pandemiei să privească China oarecum alarmate. Săptămâna trecută, Biroul Național de Statistică din China a prezentat niște indicatori economici destul de mici pentru perioada ianuarie-februarie – epidemia de coronavirus a început în provincia Hubei pe la mijlocul lunii ianuarie. Printre acești indicatori s-au numărat o scădere fără precedent la nivel anual a producției industriale și o scădere cu 20,5% a vânzărilor cu amănuntul. În februarie, președintele Xi Jinping a subliniat că trebuie evitate “concedierile în masă“. Băncile controlate de stat au fost sfătuite să prelungească creditele acordate unor firme care acum au probleme. Cu toate astea, unii economiști estimează că s-ar putea ca, în primul trimestru al anului, creșterea economică să înregistreze un regres, atingând un procent de 11% la nivel anual. Începând din anul 1976, guvernul chinez nu a mai raportat niciun fel de regres economic de la un an la altul.

În prezent, în toată Europa au loc dificile negocieri între guverne, patroni, sindicate și angajați, pe de o parte, și medicii acum greu încercați, pe de altă parte, care preferă în general un consemn cât mai larg la domiciliu pentru a mai reduce din presiunile la care sunt supuse spitalele. Una dintre cele mai aprinse dezbateri se poartă în Suedia, unde oamenii de afaceri, cercetătorii și jurnaliștii încercă să vadă dacă aceste măsuri merită să fie luate având în vedere dezastrul economic pe care îl provoacă. În Franța, la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a ajuns cu dificultate la un acord cu patronatele din sectorul construcțiilor, un pivot important al economiei care asigură 1,5 milioane de locuri de muncă și acoperă aproape 6% din PIB, după ce ministrul muncii, Muriel Pénicaud, le-a acuzat că, sfătuind companiile să se închidă, dau dovadă de “defetism“.
Cele două părți au convenit continuarea activității "pentru a se evita blocarea șantierelor de construcții, un blocaj care nu ar afecta doar firmele din domeniu, ci și întregul lanț economic de aprovizionare “. În același timp, vor fi susținute măsuri menite să îi protejeze pe angajați – unii dintre ei invocând totuși așa-zisul “droit de retrait" - un drept al francezilor de a absenta de la serviciu în caz de pericol – pentru a evita răspândirea coronavirusului.

Constructorii din Regatul Unit s-au plâns că sfaturile lui Boris Johnson, legate de posibila închidere a șantierelor, au fost confuze. În absența unui mesaj clar, marți, Taylor Wimpey, patronul uneia dintre cele mai mari firme de construcții britanice, a anunțat închiderea tuturor șantierelor.
În Spania, unde activitatea șantierelor și vânzarea oricăror lucruri, de la saltele la echipament sportiv, continuă, disputele pe tema blocajului au făcut ca guvernul central să se declare împotriva anumitor regiuni.

Quim Torra, șeful administrației locale catalane, a pledat pentru o “consemnare la domiciliu“ în stil italian, afirmând că trebuie exceptați numai "angajații care asigură servicii importante“. Murcia, o regiune din sud-estul Spaniei, a ordonat “închiderea totală a regiunii cu excepția unor servicii minime“, dar guvernul central, forul decizional în privința urgențelor, a declarat că decretul nu are temei legal.
Preluând exemplul francezilor, Nadia Calviño, vicepremierul Spaniei pentru probleme economice, a subliniat necesitatea “menținerii activității și a locurilor de muncă astfel încât să existe o bază adecvată în vederea unei relansări economice după ce criza din sectorul sănătății va fi depășită".

Chiar și recentele interdicții economice din Italia nu sunt tocmai totale. “Vom încetini motorul productiv al țării, dar nu-l vom opri “, a spus premierul Conte, deși guvernul său a hotărât că orice fabrică sau firmă care “nu este absolut necesară, crucială sau indispensabilă" să fie închisă până pe 3 aprilie.
Sindicatele afirmă că măsurile nu au fost îndeajuns de dure încât să îi protejeze pe angajați, iar Confederația Italiană a Muncii a amenințat cu o grevă generală în sprijinul sănătății. Dar Confindustria, confederația oamenilor de afaceri, a adresat o scrisoare premierului, cerându-i să asigure lanțurile esențiale de aprovizionare și să sprijine serviciile care le permit companiilor să își continue susținut activitatea.

Deși unele mari companii își continuă în mod precaut sau își reduc producția – luni, Airbus a anunțat redeschiderea parțială a fabricilor sale din Franța și Spania – pentru micii angajatori, disputele pe tema procentului de activitate economică sunt în general în stadiu de enunț, ca în cazul lui Dattée. El nu dispune de măști sau de gel dezinfectant pentru angajații săi, iar sistemele online, menite să asigure gestionarea ajutoarelor de șomaj pentru personalul concediat, au fost extrem de congestionate.
“Firmele de afaceri așteaptă clarificări", spune el. “În prezent, ne aflăm într-o stare de totală incertitudine".(Rador)

Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva






Lucrătorii aflaţi în concediu fără plată din cauza Covid-19 vor putea primi împrumuturi rapide, fără dobândă, fără garanții, în valoare de până la 1.500 de leva (circa 750 de euro). Aceasta este una dintre noile măsuri socio-economice ale guvernului de la Sofia, în valoare totală de 4,5 miliarde de leva, a anunțat, marți, premierul Boiko Borisov.
El a ţinut din nou un monolog lung despre măsurile anticriză bune pe care le-a luat guvernul, cum "celula operativă se descurcă excelent, perfect" și cum statul nu poate cheltui toate rezervele pe care le are, deoarece "nu există un om de știință care să poată să spună cât va dura criza, nu există niciun institut care să spună că există vaccin". Între altele, el a menționat că nu se va constitui o celulă economică de combatere a crizei ca anexă la cea de sănătate, ceea ce înseamnă că măsurile socio-economice se vor rezolva ad-hoc, la fel ca în prezent.

Împrumuturile rapide vor fi furnizate de băncile comerciale. Statul va juca rolul unui garant prin intermediul Băncii de Dezvoltare din Bulgaria, care va fi capitalizată în acest scop cu 200 de milioane de leva. Ideea măsurii este de a ajuta oamenii care sunt temporar fără salarii, dar care și-au păstrat locurile de muncă.
Cu alte 500 de milioane de leva, Banca de Dezvoltare din Bulgaria va oferi garanții de portofoliu băncilor comerciale pentru a facilita condițiile de împrumut. Această sumă va garanta împrumuturi în valoare totală de 2 miliarde de leva, a precizat ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov.

Borisov s-a enervat din cauza unei întrebări adresate de presă cu privire la neachitarea ratelor de împrumut, amintind de situaţia privind falimentarea băncilor din anii '90.
De fapt, datornicii către bănci au facilităţi, deoarece statul votează deja pentru a elimina ratele dobânzilor pentru restanțele din timpul situației de urgență. Toate consecințele neplătirii obligațiilor până la 13 aprilie au fost, de asemenea, eliminate.

Aceasta înseamnă că împrumuturile nu pot fi achitate înainte de termen, nu pot fi inițiate procese de executări silite, sechestre și vânzări de proprietăți până la 13 aprilie, inclusiv de agenții de executare privată și Agenţia Naţională pentru Venituri.
Cu toate acestea, iertarea contribuțiilor este de neconceput, deoarece aceste împrumuturi sunt garantate cu economiile deponenţilor, a explicat, în urmă cu câteva zile, Vladislav Goranov, ministru bulgar de finanţe.

Potrivit spuselor lui Borisov, valoarea totală a măsurilor socio-economice ale cabinetului este de 4,5 miliarde de leva. Pe lângă garanțiile la Banca de Dezvoltare din Bulgaria, o altă sumă mare va merge pentru măsura anunțată "60:40", în care statul va prelua 60% din salariile angajaților din întreprinderile închise de stat din cauza măsurilor antiepidemiologice. Este vorba de peste 1 miliard de leva, a anunțat Borisov.
În timpul briefingului nu a fost vorba despre extinderea mecanismului, după cum insistă întreprinderile și sindicatele. Acestea sunt îngrijorate că măsura în forma sa actuală va sprijini foarte puțini lucrători și companii.

O altă sumă de 500 de milioane de leva de la buget va fi destinată acoperirii tuturor cheltuielilor pentru salarii şi altele către instituţiile implicate în combaterea Covid-19 - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne.
Potrivit lui Borisov, nici măcar suma de 4,5 miliarde de leva nu va fi suficientă pentru a face față crizei, deoarece nimeni nu poate spune cât va dura aceasta. Premierul a precizat că este pregătit pentru alte măsuri, dacă situația o va impune. În cele din urmă, nu a omis să sublinieze că trebuia să avem "Terminal Sofia", pentru că în Bulgaria s-au întors, în doar câteva zile, sute de mii de bulgari care lucrează pentru un "PIB străin" în Europa de Vest. El a conchis că, în mod evident, ei se întrorc pentru că "în Bulgaria este cel mai sigur". (Rador)

Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic






"Urgența își dictează legea", a declarat premierul Edouard Philippe, miercuri, după ce a părăsit Consiliul de Miniștri. Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.

Libertățile publice sunt restricționate, dreptul muncii este relaxat temporar, companiile sunt pe linia de plutire, angajații sunt mai solicitați, dar și mai protejați, administrațiile se concentrează asupra esențialului ... După lumina verde obținută în situații de urgență în Parlament, weekendul trecut, Consiliul de Miniștri a adoptat 25 de ordine care i-au permis organizarea luptei împotriva epidemiei de coronavirus.

Miercuri, Franța a intrat cu adevărat în economia de "război" împotriva acestei pandemii. Totul a fost lansat în două săptămâni. Pe 12 martie, în timpul primului său discurs dedicat coronavirusului, Emmanuel Macron a decretat "mobilizarea generală la nivel economic". Patru zile mai târziu, el a declarat "război" epidemiei. Franța înregistra miercuri seara 231 de noi decedați, ducând numărul total al deceselor la 1.331.

"Mijloace excepționale"

" 25 de ordonanțe într-o singuă ședință de Consiliu de Miniștri, este ceva istoric. Trebuie să ne întoarcem la 1958 pentru a găsi un precedent echivalent. Este un semn că urgența își dictează legea ", a declarat premierul Edouard Philippe. După un sprint de patru zile la sfârșitul săptămânii trecute, Adunarea Națională și Senatul au autorizat, nu în unanimitate, ca guvernul să se folosească de ordonanțe. "Am dat guvernului mijloacele corecte de a acționa", a declarat miercuri, Stanislas Guerini, parlamentar pentru Paris și șeful La République en Marche.

Urgența este starea de sănătate dar și cea economică. "Aceste comenzi eliberează resurse excepționale pentru a face față brutalității șocului prin care trece țara. Este, în primul rând, un șoc pentru cei din Sănătate [...], dar este și va fi din ce în ce mai mult, un șoc economic și social ", a spus Edouard Philippe. Deja, prognoza unei scăderi de 1% a PIB nu mai este relevantă. "Această cifră va fi mult mai mare", a avertizat Bruno Le Maire, ministrul Economiei și Finanțelor.

Executivul dorește "să limiteze pe cât posibil daunele economice și sociale grave care lel provoacă pandemia", a spus Edouard Philippe. Fondul de solidaritate pentru IMM-uri, amânarea plății facturilor, extinderea unor termene, protecția rețelelor de telecomunicații, etc. Pe scurt, război ".

"Sclavie modernă"

"Virusul care ucide inaugurează sclavia modernă în Franța. Ministrul Muncii stabilește săptămâna de 60 de ore de muncă în anumite sectoare, cum este agricultura, îndeamnă șomerii să lucreze pe câmpi pentru a înlocui lucrătorii sezonieri," s-a revoltat pe Twitter senatoarea EELV Esther Benbassa.

Același ton l-au avut și deputații care au votat împotriva legii de urgență în sănătate în Adunarea Națională. "Am avut dreptate să votăm împotriva legii stării de urgență în domeniul sănătății Pentru că, încă o dată, aceasta este un pretext pentru un continuu declin al drepturilor sociale. […] Guvernul îi face pe angajați să plătească pentru criza din sănătate, criză la care chiar Guvernul a adâncit-o prin deciziile sale", a declarat într-un comunicat partidul lui Jean-Luc Mélenchon.

Știri pe scurt:


  • Presa internațională analizează evoluțiile pandemiei pe plan global, eforturile sistemelor sanitare de a face față și căutarea neobosită de tratamente. În situația în care niciun nou caz de contaminare locală nu a fost detectat în China, în Hubei, provincia de unde a pornit pandemia de coronavirus începe să își reia activitatea, anunță France24, însă vești proaste vin din Europa. Spania a depășit China la numărul de decese, titrează El Pais. Totodată, Stratfor atenționează că economia mondială va înregistra un ritm semnificativ mai redus în 2020, poate chiar o recesiune, pe măsură ce mai mulți consumatori și mai multe companii se adaptează la o lume aflată în carantină. Și în plan militar Covid-19 poate lăsa armatele țărilor mai puțin echipate pentru a gestiona alte amenințări emergente de securitate, adaugă Stratfor. Mai mult, ziarul ungar Hirvilag anunţă că, din cauza epidemiei, Agenţia Spaţială Europeană ESA a întrerupt funcţionarea a opt instrumente şi va opri temporar funcţionarea unor sonde spaţiale care transmiteau date. La rândul său, şi NASA a suspendat activitatea la telescopul spaţial Jems Webb din California din cauza epidemiei, menţionează Hirvilag.
  • Și, în vreme ce epidemia de Covid-19 avansează cu repeziciune, Europa și SUA trebuie să facă față unei penurii de materiale medicale, numeroase firme își reorientează producția pentru a ajuta spitalele, constată Courrier International. Statele din Uniunea Europeană au nevoie de o cantitate înzecită de echipamente de protecție și de dispozitive medicale, mai multe decât le pot oferi lanțurile de aprovizionare tradiționale, se arată într-un document intern al UE, citat de Canada.com. Totodată, 47 de țări s-au interesat de posibilitatea de a importa truse de testare de producție sud-coreeană, în vreme ce alte 39 de țări au solicitat astfel de truse sub formă de ajutor umanitar, scrie agenția Yonhap, precizând că guvernul de la Seul a ajutat deja Emiratele Arabe Unite, România și Columbia să importe asemenea truse. În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia, țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice, crede Financial Times. Recesiunea în Europa va fi grea, ca nicicând altădată în istoria ei modernă, avertizează Kathimerini. Pentru a înfrunta o recesiune profundă, nu este suficientă doar tonifierea monetară din partea Băncii Centrale Europene, este nevoie şi de o consolidare coordonată a finanţării tuturor statelor membre – fără condiţii împovărătoare şi obligaţii, crede ziarul elen și conchide: Dacă Uniunea Europeană nu se comportă cu solidaritate într-o asemenea criză, aşa cum s-a spus în mod corect, acest eşec al ei nu va fi uitat şi nici nu va fi iertat de popoarele europene. Deși țările lumii anunță restricții și pachete de salvare de milioane de euro, ele știu că acest lucru poate asigura o rezolvare doar pe termen scurt, comentează Politico. Totuși, între o prăbuşire economică și acceptarea unor rate uluitoare de decese din cauza virusului, ar putea exista o a treia cale, și anume testarea mai intensă, sugerează Politico.
  • SUA asigură un ajutor economic de urgență în valoare de două mii de miliarde de dolari, titrează The New York Times. După cinci zile de negocieri, democrații și republicanii au convenit un plan de relansare fără precedent prin amploarea sa, pentru susținerea economiei în fața ravagiilor pandemiei de Covid-19, explică The Washington Post. Pe de altă parte, președintele Donald Trump analizează prioritizarea eforturilor de a suprima epidemia, în raport cu prioritizarea însuflețirii economice, dilemă care a împărțit Casa Albă în două tabere, scrie revista Time. Donald Trump a avertizat împotriva unei izolări prelugite în Statele Unite, care ar putea, după părerea sa, să afecteze grav țara, adaugă Le Soir. Se poate distruge o țară închizând-o în acest fel, a explicat el la Fox News, estimând că o gravă recesiune ar putea face mai multe victime decât noul coronavirus.
  • Cu toate mutațiile sale, invizibilul coronavirus a pus cu o repeziciune neașteptată sub semnul întrebării realizările foarte evidente care țin de globalizare și integrare, a restabilit frontierele dintre țări, a scos în evidență egoismul național și, în același timp, a demonstrat vulnerabilitatea economiilor mondiale și un nivel al științei și al ocrotirii sănătății insuficient pentru reacția de moment la provocările de acest gen, analizează Nezavisimaia Gazeta. Este plauzibil ca Beijingul să iasă din naufragiu cu o poziție întărită de lider global și este clar că politica externă a SUA trebuie schimbată, dacă Washingtonul vrea să își păstreze rolul geopolitic, opinează publicația americană War on the Rocks. Ordinea mondială de mâine va fi foarte diferită față de cea de azi, titrează Sabah. Potrivit secretarului general al OCDE, Angel Gurria, citat de ziarul turc, șocul pe care l-a resimțit economia este mai puternic decât o criză economică și va dura mulți ani pentru ca economia mondială să își revină. Cum va fi lumea de după coronavirus? întreabă Sabah și răspunde: De exemplu, în 2050, cea mai mare economie mondială de acum – America – ar putea fi pe locul doi sau trei. Japonia ar putea trece de pe locul patru pe locul opt, Germania ar putea coborî de pe locul cinci pe locul nouă. China ar putea fi cea mai mare putere economică, iar țări precum Rusia, India sau Brazilia ar ajunge pe poziții fruntașe.(Rador)

Urgență maximă. Situații ce trebuie cunoscute.

Un cadru medical de la spitalul din Suceava își strigă disperarea: ”Vom muri pe capete. Va fi ca în Italia”

ADRIAN BACIU  
25/03/2020, 15:20
Un cadru medical de la spitalul din Suceava își strigă disperarea: ”Vom muri pe capete. Va fi ca în Italia”
Un cadru medical de la Spitalul din Suceava își strigă disperarea: ”Vom muri pe capete. Va fi ca în Italia”. Credit line: Robin Utrecht/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

În ciuda faptului că autoritățile arată o aparentă siguranță, în interiorul spitalelor din România situația începe să devină una critică. Cadrele medicale încep să descrie realitatea cruntă cu care se confruntă în această perioadă. Din Suceava, un loc aproape paralizat de coronavirus, vin mărturii cutremurătoare.

Un cadru medical de la Spitalul Județean Suceava își strigă disperarea: ”Vom muri pe capete. Va fi ca în Italia”

O angajată din structura medicală a Spitalului Județean din Suceava a vorbit despre ceea ce îndură cadrele medicale și o parte dintre bolnavi în instituția publică din oraș.

Asistenta vorbește din zona în unitatea medicală în care mai mulți doctori și asistente s-au îmbolnăvit de COVID-19 și nu au fost testați decât după câteva săptămâni.

”Soțul unei colege moare din cauza lor. Aseară s-a internat toată mafia. Ca să scape, colega mea a umblat o săptămână ca să fie testată. Nu a băgat-o nimeni în seamă. A spus să meargă acasă că are viroză.

Și-a îmbolnăvit între timp toată familia. Acum, soțul ei stă intubat. Caz terminat. Un om cât un munte. Toată mafia este internată”, a spus cadrul medical pentru Mediafax.

La mulți ani Poliția Română!

Cum îşi fac „de cap“ poliţiştii de ziua lor. „Au chemat la petrecere jandarmi, poliţişti locali şi militari de la MApN“

Miercuri, 25 martie, Poliţia Română îşi sărbătoreşte ziua. Fiind un moment special, într-o situaţie specială, în care oamenii legii nu pot sărbători la fel ca altă dată, poliţiştii au ales să facă haz de necaz, mai ales de la ora 12.00 intră în vidgoare cea de a treia Ordonanţă Militară, care interzice circulaţia pe străzi.

Prin urmare, pe pagina de Facebook a Poliţiei Române a fost postat următoarul mesaj, despre care s-a precizat că a fost găsit în mediul online  "De ziua lor, poliţiştii îşi vor face de cap. Începând cu ora 12.00, vor bloca străzile. Au chemat la petrecere jandarmi, poliţişti locali şi militari de la MApN. Cellalţi, care nu au fost invitaţi, să stea acasă".

Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002 data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române.
Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

 Adevărul.ro 

Madridul devastat. O româncă transmite de pe frontul nevăzut.

Relatarea unei românce din infernul de la Madrid: ”Trăim un scenariu de film de groază. Sper să ne vedem cu bine”

Anamaria Oprea este din Sebeş şi locuieşte de mai multă vreme la Madrid, unde lucrează în domeniul cosmeticii faciale, fiind specializată în tehnici de înfrumuseţare a sprâncenelor.

 

Spania înregistrează aproape 30.000 de persoane bolnave de COVID-19 şi circa 2.000 de decese. "Epicentrul" epidemiei în Spania este Madridul, unde spitalele nu mai fac faţă numărului mare de persoane infectate.

 

Extinderea epidemiei în Spania a găsit-o pe Anamaria Oprea în Madrid, unde a "intrat" în carantină aproape totală. Tânăra povesteşte ceea ce se întâmplă în prezent la Madrid şi modul cum s-a adaptat la situaţia de criză sanitară:

 

Dragii mei, am hotărât să scriu câteva rânduri pentru voi intr-o situaţie nemaîntâlnită în care ne aflăm cu toţii. Nu am crezut vreodată să ajungem să trăim un scenariu de film de groază. Ma aflu în Madrid (unul dintre cele mai afectate oraşe din lume) unde virusul a lovit din plin. Au un sistem sanitar foarte bine pus la punct, dar din păcate s-au luat măsuri tardiv. Lumea (inclusiv eu) a crezut ca e ceva trecător şi nu trebuie sa luăm în seamă presa că se exagerează totul.

 

Ei bine, presa nu a exagerat destul! Am început sa luăm măsuri când de la o zi la alta numărul morţilor era tot mai mare. Poate aveţi impresia ca este o simplă gripa de care se scapă, ca noi tinerii o ducem pe picioare. Ne putem vindeca, dar nu putem fi atât de egoişti! Copii şi tinerii (sistem imunitar puternic, regenerare celulara rapida) sunt purtători, răspândesc virusul. Vârstnicii cu probleme de sănătate, boli cronice sunt VICTIME SIGURE. În Madrid persoanele peste 65 de ani nu mai au prioritate la aparatele de oxigen .

 

O prietenă care lucrează în spital mi-a trimis un mesaj voce în care plângând îmi spunea că trebuie să trieze pacienţii, că nu sunt destule aparate de respirat şi ca trebuie sa le dea şansa la viaţa celor tineri. Nu sunt locuri în spital, nu sunt materiale, nu sunt echipamente de protecţie. Sunt prea mulţi bolnavi deodată. Sunt depăşiţi de situaţie. Am văzut video cu pacient bolnav în insuficienţă respiratorie, luptând pt viaţă; oameni pe moarte care nu-şi pot lua rămas bun de la cei dragi; oameni întinşi pe jos la urgenţe aşteptând să fie diagnosticaţi. Şi pe de altă parte văd ignoranţa altora care merg la cumpărături de parcă se pregătesc de Sărbători . 

 

Se înghesuie unii în alţii aşteptând minute bune la rând fără măşti de protecţie, fără mănuşi şi fără a păstra distanţa unii de alţii. Văd la TV persoane în vârstă ieşind la plimbare câte 2-3, mă îngrozesc. Trebuie sa înţelegem că depinde de noi sa terminam acest coşmar cât mai repede. Cu cât se inchide tot şi ne izolam, cu atât mai repede se termină. Aţ vrea să adaug câteva sfaturi pe care le consider utile, având în vedere ca deja am 2 săptămâni de carantină:

 

- ies la cumpărături singură în momentul în care am epuizat rezervele (nu vorbesc de capricii - nu e momentul, mă refer la alimente de bază); îmi pregătesc pâine în casă zilnic (maşina de pâine)

- la cumpărături port mască şi mănuşi, păstrez distanţa faţă de alte persoane. Am lista de cumpărături astfel încât să termin totul cât mai repede posibil. Încerc să nu folosesc telefonul .

- înainte de intrarea în casă las încălţămintea într-un sac menajer, intru şi pun hainele la spălat direct, dezinfectez încălţămintea şi intru la duş (spăl inclusiv parul - virusul rezista câteva ore în păr şi pe haine)

- recomand dezinfectarea clanţelor şi solurilor în casă şi aerisirea încăperilor.

 

Dacă aveţi simptome de răceală dar puteţi respira, nu vă doare pieptul - Rămâneţi în casă! Nu mergeţi la urgenţe! Se poate să luaţi virusul de acolo! Izolaţi -va, staţi la caldura, hidrataţi - va şi ţineţi legătura telefonic cu medicul dumneavoastră de familie. Sper să ne vedem cu bine, doresc sănătate tuturor şi rămâneţi izolaţi, staţi în casă!

 

 Adevărul.ro 

Un tembel trădător de țară! Vă place, nu vă place, altul mama nu mai face!

Am fost OLIMPIC în vremea liceului, "pe bune" , acum peste cincizeci de ani. Am muncit pe brânci pentru premiile naționale câștiga...