sâmbătă, 4 ianuarie 2020

Spitalul de nebuni

Uciderea lui Soleimani și spirala violenței într-un conflict cu urmări de nebănuit / Germania îndeamnă la "calm și reținere"

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut exponențial, în ultimii trei ani. Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani a dus acum la o înăsprire dramatică a relațiilor dintre cele două țări, dar și la o stare critică pe mapamond, asociată de unii cu "anticamera primului război mondial". Alții consideră intervenția din 3 ianuarie drept o mascaradă electorală, pentru ca președintele american să scape de procedura de demitere și să fie reales. Se pare însă că Donald Trump "o coace" Iranului încă de la început de mandat.

Iată o retrospectivă:

Deja în mai 2017, la câteva luni de la preluarea funcției, președintele american Donald Trump și-a ascuțit săbiile: într-un discurs din capitala Arabiei Saudite, Riad, el a solicitat celor peste treizeci de șefi de state și de guverne din țările musulmane, să "izoleze" Iranul. Trump a acuzat Teheranul că a finanțat și a echipat "teroriști".

În septembrie 2017, președintele SUA a susținut în fața Adunării generale a ONU că Iranul a fost transformat de mai-marii lui într-un "stat ticăloșit și sărac". În același timp, Trump a amenințat din nou că va pune capăt acordului nuclear internațional cu Iranul.

Această amenințare a fost pusă în practică la 8 mai 2018. Donald Trump a anunțat retragerea unilaterală a țării sale din Acordul de la Viena, din 2015. Trei luni mai târziu, guvernul american a reactivat sancțiunile împotriva Iranului.

În aprilie 2019, Washingtonul a trecut Gărzile Revoluționare Iraniene pe lista neagră a organizațiilor teroriste străine. Aceasta includea și Brigăzile Al Kuds, conduse de generalul Qassem Soleimani. Era prima dată când SUA au pus pe lista de teroriști o unitate militară străină.

În mai și iunie 2019, atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au fost un nou motiv de zâzanie. Statele Unite au dat vina pe Iran, Teheranul a respins acuzațiile.

La 20 iunie, potrivit propriilor declarații, gărzile revoluționare iraniene ar fi doborât o dronă de spionaj americană. Nu e clar dacă drona a încălcat spațiul aerian iranian. Drept represalii, Statele Unite au pregătit un atac, pe care însă Trump l-a anulat cu puțin înainte de declanșarea sa. În compensație, el a aplicat sancțiuni liderului spiritual iranian, Ayatollahul Ali Khamenei.

Ca răspuns la sancțiuni, Teheranul a incălcat dispozițiile-cheie ale acordului nuclear, în iulie 2019. Iranul a depășit cantitatea permisă de 300 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 3,67 la sută, crescând totodată și nivelul de îmbogățire, la 4,5%.

Nu a trecut mult și o navă de război a SUA a distrus o dronă iraniană, potrivit guvernului american. Teheranul a negat acest lucru și a anunțat, câteva zile mai târziu, descoperirea și destructurarea unei presupuse rețele de spionaj, operate de serviciul secret american, CIA.

În septembrie 2019, atacuri cu drone și rachete au lovit două fabrici petroliere din Arabia Saudită. Responsabilitatea pentru acestea și-au asumat-o rebelii yemeniți, Houthi. Arabia Saudită, Statele Unite și mai multe țări europene au dat însă vina pe Iran.

După două săptămâni, Statele Unite au trimis circa 200 de soldați în Arabia Saudită. În octombrie, și mai multe trupe, sisteme de apărare anti-rachetă și escadrile de luptă au fost transferate în Arabia Saudită.

În noiembrie, Iranul a comis o altă încălcare flagrantă a acordului nuclear. Organizația nucleară iraniană a constatat că 2.000 de kilograme de gaz de uraniu au fost produse la centrala nucleară Fordo.

La 27 decembrie 2019, un cetățean american a fost ucis în atacuri cu rachete, în Irak. Drept răspuns, Statele Unite au lansat atacuri aeriene împotriva milițiilor pro-iraniene, ucigând cel puțin 25 de luptători. Două zile mai târziu, manifestanții au luat cu asalt ambasada SUA la Bagdad. Pentru atac, Washingtonul a dat vina pe Teheran.

În noaptea de 3 ianuarie 2020, generalul iranian Qassem Soleimani a fost ucis într-un raid cu drone americane asupra unui convoi aflat pe aeroportul din Bagdad. Soleimani a fost comandantul Brigăzilor Al-Kuds, o unitate specială a Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGG).

Liderul spiritual al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, l-a numit pe Soleimani "fața internațională a rezistenței". Generalul ucis era considerat un apropiat al conducătorului suprem, uciderea lui fiind considerată un atac asupra lui Khamenei însuși.

Prompt după uciderea generalului iranian, președintele Donald Trump a afișat, pe Twitter, imaginea drapelului american, fără alte comentarii. Teheranul a reacționat, anunțând represalii "la timpul potrivit".

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a reproșat europenilor într-un interviu dat Fox News, că nu au fost de mare ajutor în operațiunea uciderii lui Soleimani. Potrivit acestuia, "britanicii, francezii, germanii trebuie să înțeleagă că ceea ce am făcut noi, ce au făcut americanii, a salvat, în egală măsură, vieți din Europa".

Reacția europenilor este însă moderat solidară cu intervenția americană.

O vice-purtătoare de cuvânt a guvernului german, Ulrike Demmer, a declarat pentru Sueddeutsche.de că "demersul american este o reacție la o întreagă serie de provocări militare, de care e responsabil Iranul". "Cu toate acestea, guvernul federal nu își ascunde teama că uciderea lui Soleiman ar putea provoca un conflict major".

"Suntem într-un moment de escaladare și trebuie să contribuim cu calm și reținere, la detensionare". Conflictele regionale "pot fi rezolvate doar pe cale diplomatică", a mai adăugat ea.

Zăngănit de arme și vorbe

Uciderea lui Soleimani: Şeful diplomaţiei europene, discuții cu Iranul despre "necesitatea de a se da dovadă de reţinere" şi de a fi evitate noi tensiuni.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a "subliniat" sâmbătă într-o discuţie cu ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, "necesitatea unei dezescaladări a situaţiei", după uciderea generalului iranian Qassem Soleimani într-un atac armat la Bagdad.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell, spune că a discutat cu ministrul Zarif despre "recentele evenimente", subliniind "necesitatea de a se da dovadă de reţinere" şi de a fi evitate noi tensiuni.

Spoke w Iranian FM @JZarif about recent developments. Underlined need for de-escalation of tensions, to exercise restraint & avoid further escalation. Also discussed importance of preserving #JCPOA, which remains crucial for global security. I am committed to role as coordinator.
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) 4 ianuarie 2020

El mai afirmă că a fost subliniată, de asemenea, "importanţa menţinerii acordului de la Viena privind programul nuclear iranian (JCPoA), care rămâne crucial pentru securitatea internaţională". "Îmi iau angajamentul să joc rolul de coordonator", a adăugat șeful diplomaţiei europene.

Cineva s-a jucat cu focul!

Miliţiile pro-iraniane, AVERTISMENT pentru irakieni: 'Stați departe de bazele americane'

Autor: Remus Vlad, Redactor
Publicat: 04-01-2020 23:12

Miliţia Kataib Hezbollah, facţiunea pro-iraniană cea mai radicală a coaliţiei irakiene Hashd al-Shaabi, a avertizat sâmbătă forţele de securitate irakiene să se îndepărteze "la cel puţin 1.000 de metri" de bazele în care se află militari americani începând de duminică seară, relatează AFP şi Reuters, potrivit AGERPRES.

Aceste ameninţări intervin la mai puţin de 48 de ore după asasinarea puternicului general iranian Qassem Soleimani într-un atac american din apropiere de Bagdad, urmată de numeroase apeluri la răzbunare din partea forţelor pro-iraniene din Irak.

"Forţele de securitate trebuie să se depărteze de bazele americane cu o distanţă nu mai mică de 1.000 de metri începând de duminică seară", a avertizat miliţia, citată de televiziunea al-Mayadeen, relatează Reuters.

Două atacuri au vizat aproape simultan sâmbătă seară Zona Verde ultrasecurizată din Bagdad şi o bază aeriană irakiană în care se aflau soldaţi americani aflată la nord de capitală, au declarat responsabili ai serviciilor de securitate.

Două obuze de mortieră au lovit Zona Verde din Bagdad, unde se află ambasada americană atacată marţi de mii de combatanţi şi susţinători ai grupărilor pro-Iran din Irak.

Aproape în acelaşi timp, la mai puţin de o sută de km mai la nord, două rachete Katiuşa s-au abătut asupra bazei aeriene Balad, bază irakiană de mari dimensiuni în care se află trupe şi avioane americane.

Atenție! Ori e faliment ori bătaie de joc!

EXCLUSIV! Raiffeisen Bank vă lasă fără bani! Verificați-vă urgent cardurile

Autor: Anca Andrei4 ianuarie 2020

Raiffeisen Bank vă lasă fără bani sună cumva ca un titlu clickbait, doar că nimic nu este exagerat în această sintagmă, ci chiar adevărul, așa că vă recomand să vă verificați chiar în aceste momente cardurile emise de celebra instituție bancară. Și asta pentru că mâine sau chiar în timp ce citiți aceste rânduri ați putea să vă treziți că nu veți mai avea acces la banii voștri, cei pentru care munciți în fiecare zi și cu care vă plătiți facturile.

Se retrag austriecii de la Raiffeisen Bank din România? Este banca la un pas de faliment? Nu am primit o înștiințare oficială în acest sens, însă povestea de mai jos ne duce cu gândul că asta urmează să se întâmple. Așa că mare grijă cu economiile voastre.

În anul 2017, președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, participa la protestele din Piața Victoriei și transmitea un mesaj impresionant, dar care nu pare să aibă legătură cu realitatea de astăzi. „Da, sunt şi preşedinte de bancă. În acest rol, îmi pasă de cele 5.500 familii de români care depind de salariul de la bancă, îmi pasă de viitorul lor, dar şi de cele 2 milioane de clienţi care ne-au încredinţat economiile lor şi de cele 30.000 de companii finanţate de bancă”.

Întâmplarea face ca și eu să fiu unul dintre cele 2 milioane de clienți Raiffeisen Bank, dar dezastrul vine din modul în care această bancă înțelge să-i trateze pe cei care au avut încredere să-și încredințeze toți banii instituției în cauză.

Ca majoritatea cetățenilor am un cont în bancă și un card atașat cu care îmi plătesc facturile, îmi cumpăr mâncare, haine și toate celelalte. Doar că Raiffeisen a decis pe 31 decembrie 2019 să-mi blocheze cardul pe motivul că este expirat. Și totuși pe card scria clar valabil până la 01.2020. Desigur că nu m-a înștiințat nimeni că de Revelion voi fi lefteră pentru că Raiffeisen Bank mi-a blocat accesul la banii mei. Doar că îmi tot veneau pe mail refuzuri de plăți recurente de la facturile în curs. M-am gândit că poate este o eroare la sistemul lor online, așa că am mers la bancomat să-mi retrag banii necesari, doar că îmi apare mesajul sublim: CARD EXPIRAT.

Cum am rămas fără banii mei cu „ajutorul” Raiffeisen

Zi de sărbătoare, de ce să mi-o stric. Mai bine mă împrumut, deși nu o să am bani până pe 3 ianuarie fiindcă Raiffeisen Bank mi-a blocat accesul la economiile mele. Pe 3 ianuarie merg direct la bancă, să-mi iau noul card, de la sucursala la care am mers în ultimii 10 ani, cea de la Cora Lujerului. Dar supriză, cardul nu este acolo. Sun la Relații cu Clienții, depun și o reclamație în care explic că am un card valabil, dar pe care banca îl consideră expirat și că am nevoie de card și bani să-mi plătesc facturile. Domnișoara sau doamna îmi spune că trebuie să merg la Raiffeisen Dorobanți după card pentru că acolo îl voi găsi.

Așa că traversez jumătate de București ca să aflu că… surpriză, cardul nu există. Dar doamna de la casierie îmi spune că-mi poate da BANII MEI, dar desigur că trebuie să plătesc comision fiindcă s-a emis un card, dar nu este pe la ei și ar putea ajunge, posibil luni. Dar mai exact, în cel mai fericit caz, miercuri, la sucursala pe care le-o indic eu. În cel mai nefast caz, peste o lună, două, niciodată.

Deci Raiffeisen Bank îmi blochează cardul valabil, sub pretextul că este expirat, apoi mă obligă să scot bani, ca să pot trăi, dar îmi cere COMISION și mă lasă fără card două săptămâni. Sună ca și cum am trăi în Congo și manager ar fi vraciul tribului. Și totuși locuim într-o țară membră UE, în care băncile fac ce vor ele pentru că nimeni nu le trage de mânecă. Mă întreb dacă în Austria procedează la fel.

Îmi pare rău, domnule van Groningen, nu cred că vă pasă de clienții dumneavoastră. Am pierdut jumătate de zi, alergând de la o sucursala la alta să fac rost de card pentru a avea acces la banii mei. Și ce să vedeți. Nu am reușit, așa că mai trăiesc câteva zile din bani luați de pe la alții cu împrumut ale căror bănci nu i-au disprețuit în acest HAL.

Am cerut un punct de vedere oficialilor Raiffeisen Bank cu privire la această situație gravă și încă aștept un răspuns în acest sens. Românii au dreptul să știe pe mâinile cui își lasă economiile. Este aceasta politica băncii, să blocheze carduri valabile pentru a obliga clientul să scoată bani, plătind comision? Fac angajații erori în lanț din lipsă de training? Care este explicația pentru acest mod defectuos cu care a fost tratată această situație? Intră banca în faliment? Întrebări la care promit că voi veni cu răspunsuri, pentru că de acum voi scrie zilnic despre astfel de situații. Schimbarea trebuie să vină în primul rând de la cei care o cer.

BĂSESCULE, nu te juca vorbele!

Traian Băsescu: În momentul de față a devenit mai actual ca oricând scutul antirachetă de la Deveselu

În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, scutul antirachetă de la Deveselu se dovedește un element important de securitate în regiune, spune Traian Băsescu. Fostul șef al statului a afirmat, sâmbătă, la Digi 24, că scutul ar putea fi folosit dacă Iranul va ataca un aliat al Statelor Unite.

"Acum îl putem lua şi pe Putin la Deveselu, să vadă că sistemul de acolo e orientat în primul rând pentru a preveni lovituri ale Iranului.

În momentul de față a devenit mai actual ca oricând scutul, ca o nevoie de securitate, nu doar pentru România, ci pentru toată regiunea pe care scutul o protejează. Să sperăm că în curând va fi gata şi investiţia din Polonia, ceea ce va genera securitate în aproape toate ţările Uniunii Europene", a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că scutul ar putea fi folosit în contextul în care Iranul ar dori să dea o lovitură unui aliat al SUA.

"Să lovească SUA e foarte greu. Dar ar putea să-i dea prin cap nevoia de a-şi arăta capabilităţile militare, încercând să lovească un aliat al SUA. În ceea ce ne priveşte, nu există dubii că România e aliat al SUA", a adăugat Băsescu.

Scutul antirachetă din localitatea Deveselu din județul Olt este activ din decembrie 2015.

Cum funcționează și ce înseamnă scutul antirachetă de la Deveselu

Azi, la pas prin Bucuresti.

Anticariatul Unu

De o vreme ma căinam ca nu mai sunt anticariate în București ca pe vremea studenției noastre. Căutând o carte pe care am citit-o in 1988 cu sufletul la gura am descoperit anticariatul UNU , la coloane, vis-à-vis de Univeristate. Constat cu plăcere că aici poți găsi tot ce-ți dorește sufletul. Să nu credeți ca ascund ce am citit asa rapid. Tocmai apăruse "Horizons rouges", de Pacepa. Era o ediție în franceză. Mă costase vre 80 SFR. Am citit-o și apoi am aruncat-o la cos. Era interzis sa aduci în tara o astfel de carte. În România au apărut multe ediții ale acestei cărți . Toate, cele răsfoite de mine, sunt trunchiate. De multe ori m-am întrebat de ce. Am remarcat că sunt pasaje lipsă în edițiile românești. La sfârșitul cărții, ediția idin 1988, în franceză, avea câteva file cu personalitățile comuniste cu grade militare. De ce s-au ascuns tot timpul aceste adevăruri. Și încă ceva. Cele scrise în carte conțin și multe fabulații. S-ar putea ca stăpânii lui Pacepa sa fi scris multe pasaje din această carte. Începea pregătirea de artilerie pentru debarcarea lui Ceaușescu . Cele scrise în această carte nu le luați ad-literam.

Adaug, în continuare, cuvintele lui Stelian Tănase, mult mai elocvente decât ale mele:

„Soarea literara” i-am zis intîlnirii cu cîțiva amici, cititori deja ai thrillerului „Nocturnă cu vampir opus 1″ găzduită de anticariatul UNU de pe strada Academiei 4-6, – ” la coloane” unde se întîlnesc cunoscătorii și căutătorii de carte bună. Dacă ai nevoie de una, aici o găsești sigur oricît de rară ar fi. Ne-am întîlnit cu noul meu roman, un thriller, întîi Tîrgul de carte Gaudeamus în noiembrie, apoi la Librarium în foaierul Teatrului Național și aseară la UNU. Ne oprim pentru moment aici cu lansările.

După Anul nou vom călători prin țară pentru a ne întîlni cititorii. Există deja invitații (confirmate de autor) de la Pitești, Iași, Suceava, Cluj, Tîrgoviște, Ploiești și continuăm să primim invitații. Le vom onora pe toate în limita timpului începind cu finele lunii ianuarie 2018.

Ce a fost aseară? Dacă intrai în anticariat puteai să vezi figuri cunoscute din lumea literară tăifasuind relaxat despre – ce este romanul, vampiri, tiraje, mituri, lexic. Despre cum trece timpul, despre succes și eșec, despre diavol. Gazda noastră a fost Carmen Mușat. Ciudat, soareaua noastră literară a coincis cu ziua ei de naștere. I-am urat cu toții la mulți ani! Mi-a părut bine de această concidență, este un semn.

Invitații - în ordine alfabetică – au fost Dan Antonescu, Sorin Antohi, Bogdan Ghiu, Răzvan Gheorghe, Marius Oprea, Dan Pavel, Călin Stegerean, ș.a. Să mă ierte cei pe care i-am uitat în goana condeiului/tastaturii.

Ne-am simțit bine. S-au spus lucruri interesante despre autor și carte. Cineva a sugerat că anticariatul ar putea găzdui și alte întîlniri de acest fel. O dată pe lună cu o carte bună, deja citită de invitati de marcă, ar putea conversa – pe subiect, ca primă impresie de lectură. Aici, în mijlocul Bucureștiului, un fel de Cartier

Aici, în mijlocul Bucureștiului, un fel de Cartier Latin, chiar în zona universitară, printre amatorii de carte… Mi se pare o idee excelentă – pentru anticariat, pentru autori și pentru edituri.

Foto – Autorul în fața anticariatului UNU, Carmen Mușat, Bogdan Ghiu și Răzvan Gheorghe.

Găsiți cartea la Anticariatul UNU (plus DINASTIA). Pe on-line de asemenea o gasiți la adresele www.librariarao@rao.ro sau www raobooks.com

CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE !

Copyright DESKREPORT

In accepțiunea unui american: europenii sunt un pic cam tantalai. Chiar asa? Depozitele de armament americane sunt pline?

Uciderea generalului iranian Soleimani: Şeful diplomaţiei americane le reproşează europenilor că nu au fost „utili“

Secretarul de stat american Mike Pompeo susţine că şi-ar fi dorit ca europenii să fie mai de ajutor în operaţiunea care a dus la la uciderea generalului iranian Qassem Soleimani.

Într-un interviu acordat Fox News, Pompeo a spus că a fost în contact telefonic cu liderii lumii pentru a explica atacul. „Am discutat cu partenerii noştri din regiune pentru a le explica ce facem, de ce facem şi pentru a le cere asistenţă. Toţi au fost fantastici. Dar discuţiile mele cu partenerii noştri din alte zone nu au fost la fel de bune. Sincer, europenii nu au fost la fel de ajutor pe cât speram că vor fi", a spus Pompeo, potrivit AFP.

Potrivit secretarului de stat american, „britanicii, francezii, germanii trebuie să înţeleagă că „ce am făcut noi, ce au făcut americanii, a salvat, în egală măsură, vieţi din Europa".

De asemenea, într-un interviu la CNN, Pompeo a declarat că generalul Soleimani pregătea în regiune o "acţiune de anvergură" care ameninţa "viaţa a sute de americani".

"Ştiam că este iminent. Am luat decizia pe baza unor evaluări ale serviciilor noastre de informaţii", a insistat el.

Pompeo a precizat că şi-a petrecut ziua de vineri sunându-i pe liderii lumii, reamintind, de fiecare dată, "angajamentul" SUA faţă de "dezescaladare".

Secretarul de stat american a discutat în special cu omologii săi francez, chinez, rus, britanic şi german, precum şi cu preşedinţii afgan Ashraf Ghani şi irakian Barham Saleh.

El i-a mulţumit de asemenea prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman pentru sprijinul "de neclintit şi pentru recunoaşterea ameninţărilor agresive şi permanente reprezentate de forţa irakiană Al-Qods" a Gardienilor Revoluţiei.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a estimat vineri că Franţa „greşeşte“' dacă crede că lumea a devenit „mai periculoasă“ după ce SUA l-au ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani într-un raid în Irak, transmite AFP.

Mike Pompeo a făcut aceste aprecieri după ce a fost solicitat de postul CNN să comenteze o declaraţie a secretarului de stat francez pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin, care a spus la postul RTL că ne regăsim astăzi ''într-o lume mai periculoasă'' din cauza riscurilor de „escaladare militară“ în Orientul Mijlociu.

„Francezii pur şi simplu greşesc la acest punct“, a răspuns secretarul american de stat. „Lumea este mult mai sigură astăzi. Şi pot să vă asigur că americanii din regiune sunt mai în siguranţă astăzi după moartea lui Qassem Soleimani“, consideră Pompeo.

El a scris mai târziu pe Twitter că a avut o convorbire telefonică cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. ''Lupta împotriva activităţilor nefaste ale regimului iranian este o prioritate comună cu partenerii noştri europeni. Hotărârea noastră de a ne proteja popoarele şi interesele este de neclintit'', a adăugat şeful diplomaţiei americane.

La rândul său, ministrul Jean-Yves Le Drian a cerut Iranului să evite orice reacţie după uciderea generalului Soleimani, pentru a nu se ajunge la „o gravă criză a proliferării nucleare“. „Franţa îndeamnă pe fiecare la reţinere şi Iranul să evite orice măsură susceptibilă să agraveze instabilitatea regională“, a indicat MAE francez într-un comunicat.

Iranul a promis vineri că va răzbuna „la locul şi momentul potrivit“ uciderea comandantului Forţei Al-Quds, generalul Qassem Soleimani, al cărui convoi a fost ţinta unei drone americane pe aeroportul din capitala irakiană, Bagdad.

Potrivit responsabililor americani şi preşedintelui Donald Trump, care a ordonat raidul, acesta a fost menit să prevină noi operaţiuni ale Forţei Al-Quds, după ce acţiunile acesteia au provocat moartea a numeroşi militari americani sau din ţări aliate ale SUA, ultima fiind atacul cu rachete în urma căruia un subcontractor american a fost ucis într-o bază irakiană din oraşul Kirkuk.

La câteva ore după acest raid, Washingtonul le-a cerut cetăţenilor americani aflaţi în Irak să părăsească imediat această ţară. Un purtător de cuvânt al Ministerului irakian al Petrolului a confirmat că angajaţi americani care lucrează pentru companiile petroliere pleacă din Irak, el asigurând însă că producţia de petrol nu este afectată.

Ambasadorul Iranului la ONU spune că uciderea lui Soleimani este un „act de război“ care cere represalii.

Statele Unite au comis un "act de război" împotriva Iranului, care a făcut apel la represalii, prin uciderea la Bagdad a generalului iranian Qassem Soleimani, a afirmat ambasadorul Teheranului la ONU, Majid Takht Ravanchi, relatează AFP.

Atacul împotriva generalului Soleimani, ucis într-o operaţiune cu dronă la Bagdad asupra unui convoi de paramilitari irakieni pro-iranieni, "a fost de fapt un act de război din partea Statelor Unite împotriva poporului iranian", a afirmat vineri seară ambasadorul iranian, citat de CNN.

Americanii "au început un conflict militar asasinând printr-un act terorist unul dintre principalii noştri generali. În acest caz, ce poate face Iranul? Nu putem rămâne tăcuţi, trebuie să acţionăm şi vom acţiona", a spus el.

"Va exista cu siguranţă o răzbunare, o răzbunare dură. Răspunsul la o acţiune militară este o acţiune militară. Cine, când şi unde o va face, viitorul o va spune", a adăugat el.

Asasinarea într-un atac american cu dronă care a avut loc în noaptea de joi spre vineri la Bagdad a arhitectului strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, generalul Qassem Soleimani, şi a lui Abu Mahdi al-Muhandis, omul Iranului şi numărul doi al Hashd al-Shaabi (coaliţie de paramilitari irakieni pro-iranieni), a aruncat lumea în incertitudine şi a declanşat teama de o conflagraţie regională.

Teheranul a promis "o răzbunare dură în locul potrivit şi la momentul potrivit" pentru a răspunde morţii generalului său în atacul în care au fost ucise în total 10 persoane - cinci irakieni şi cinci iranieni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

S-a dus baba cu colacii. PSD-UL este istorie

Dragnea și Dăncilă au distrus PSD! Cozmin Gușă prevestește dezastrul: Îl merită

Autor: Ancuța Paraschivoiu4 ianuarie 2020

Dragnea și Dăncilă au distrus PSD, aceasta este opinia lui Cozmin Gușă. Analistul politic a explicat impasul în care se află partidul și care este problema reală, ce le dă bătăi de cap.

Acesta susține că lipsa unui lider care să impresioneze electoratul este problema numărul 1. Gușă precizează faptul că PSD nu mai ajunge la oameni.

„Acum, că PSD are cea mai dificilă situație, nu mai e un secret, acest mare necaz prin care trece partidul acum îl merită. Că a stat fără reacție sau cu reacții nepotrivite, fostul lider supre, Liviu Dragnea, a tras partidul foarye mult în jos, iar dăncilă nu a făcut decât să prelungească acel necaz și dacă nu s-ar fi mobilizat lumea în turul 2, să nu iasă Dan Barna, rezultatul ar fi fost mai dezastruos, nu are strategie deocamdată și după cum am mai spus, partidul nu are nici lideri de notorietate.

Chiar dacă nu are stategie, PNL are în schimb lideri cu notorietate sau cu influență. Vorbesc de Iohannis, de Orban, care e premier, de Rareș Bogdan, deci ei pot să alinizeze ceva în fața românilor, ceva care contează.

Alegerile locale sunt mai importante, pentru că primarii au nevoie de scorul partidelor sau de niște lideri care pot să acționeze ca niște locomotive de tip național. La PSD se vorbea de Firea sau Olguța Vasilescu, numai că PSD-ul, din câte știu, și stiu bine, deocamdata a încheiat epoca de lideri-femeie, în special din cauza contraperformanșlor lui Dăncila și Carmen Dan, la 10 august 2018.

În prezent, PDS-ul își caută un bărbat cu notorietate, cu credibilitate, din acest sondaj vedem că el nu e cunoscut la acest moment, cu funțtia mea de Cozmin Gușă mai discut cu ei și contează în acest moment mai mult proiectul și mecanismul, decât persoana.

Eu am zis că nu vreau și nu candidez, Năstase a spus că nu vrea și nici nu poate, am zis de Vasile Dâncu sau Sorin Grindeanu, dar care trebuie să se rebrenduiască.

PNL acționează prost, după părerea mea, că să se dea Orban la o parte să candideze la primărie, astea nu sunt strategii, sunt prostii, rolul unui partid ar fi să încerce să câștige alegerile locale. Am auzit mai devreme un general, auzi…în condițiile de razboi internațional instalat, noi, în Romania ar trebui să ne ocupăm să schimbăm guvernul, nu fac nicio exagerare, congresul e important, dar mai important…nu poți să vii cu decizia, în condițiile în care nu știi care e mai bun. Daca alegerile vor fi în 2 tururi și nu unul, atunci poate altcineva e mai bun, dar într-un partid cu necazuri, cum are PSD și cum să nu ai când ți-a fost arestat liderul? Trebuie sa stai s agandesti un proiect, un mecanism și să-ți dai seama că lupta cu un partid aflat la guvernare nu poți s-o faci de pe o zi pe alta.

Revigorezi Pro România ca ce? Ca reprezentant al statului paralel?

Sunt tot felul de decizii care nu vor satisface nevoiele de stanga în acest moment, România fiind o țară de stânga, are nevoie de un PSD care să înceapă să se reformeze, să ducă la un proiect mai departe

Raed Arafat este cel care a defectat stabilitatea mandatului lui Traian Băsescu, dar acum nu știu dacă mai are această tractare publică. Nu îl văd ca jucător mare într-un meci politic, care, în prezent, se portă în subteran, pentru că e atât de gravă situația României, că se preferă tot felul de lideri care să aducă calmul si liniștea din altă parte.

Să meargă să revigoreze Pro Romînia, cum? Ca reprezentant al statului paralel? Nu putem să purtăm discuții în 2020 atât de complicat în baza acestor scenarii, din lipsa de lideri, trebuie să conteze proiectul și mecanismul, iar acesta e foarte important să aibă un mecanism de conducere colegială, pentru că, în prezent, PSD nu are un lider carismatic. În afară de unul ca mine, nu văd persoane care vor să intre în partid, oamenii vor accepta să activeze politic doar dacă mecanismul de la vârf le va asigura discuții libere. Altfel nu se poate face politică și nu se va face politică”, a declarat Cozmin Gușă, la Realitatea Plus.

Armeanului ii e frica de distribuția ALDE în filmul cu proști

Vosganian: Rareş Bogdan vorbeşte prea mult; Dacă ne luăm după el, noi, ceilalţi, jucăm într-un film cu proşti

Varujan Vosganian afirmă, sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că europarlamentarul Rareş Bogdan vorbeşte „prea mult".

„Înainte de a spune dacă Rareş Bogdan vorbeşte bine sau rău, să convenim că vorbeşte prea mult. Deunăzi, Rareş Bogdan a anunţat că premierul Ludovic Orban va demisiona în luna februarie. Cu alte cuvinte, dacă ne luăm după el, noi, ceilalţi, jucăm într-un film cu proşti. Am acceptat angajarea răspunderii pentru bugetul pe un an al unui Guvern care intenţionează să demisioneze peste două luni. Tare, nu?", susţine el.

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat luni că alegeri anticipate vor avea loc cel târziu în luna aprilie şi că PNL are negocieri cu partidele parlamentare pe această temă, fiind necesare încă 24 de voturi pentru a susţine un astfel de demers.

„Noi vom folosi toate mijloacele constituţionale pentru a genera alegeri anticipate. Este obligaţia noastră. Este o cerinţă a alegătorilor noştri. Acest demers este susţinut de USR, UDMR şi PMP. Ne aşteptăm ca cei care au sprijinit investirea Guvernului Orban, din 23 de parlamentari ALDE, să susţină demersul nostru. (...) Este normal să ne dorim o majoritate formată din două sau trei forţe politice, din care vioara întâi să fie PNL şi un Guvern condus de Ludovic Orban. Veţi vedea că avem toţi paşii pregătiţi. Lunile februarie, martie vor fi extrem de interesante. Cel târziu în aprilie vom avea alegeri anticipate", a declarat Rareş Bogdan, la Digi24.