I se deschid ușile!

Ludovic Orban face prima deplasare OFICIALĂ, ca premier al României: Se duce la Bruxelles, unde se vede cu șefa Comisiei Europene și cu șeful NATO

Premierul Ludovic Orban va efectua, în perioada 7-9 ianuarie, o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul instituţiilor europene şi NATO.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, şeful Executivului de la Bucureşti va avea întâlniri cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, programul deplasării mai include întrevederi şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Citește și: Ce i-a transmis Ludovic Orban lui Rareș Bogdan: ‘E haos în ministere’ .

A venit iarna!

Iarna şi-a intrat în drepturi în satele din Ţinutul Pădurenilor. Privelişti de basm la munte

Zăpezile au căzut peste satele din Poiana Ruscă, aflate la circa 30 – 40 de kilometri de Hunedoara, şi au creat o atmosferă de basm.

GALERIE FOTO

A nins abundent la sfârşit de săptămână pe crestele din Ţinutul Pădurenilor, unde se află unele dintre cele mai pitoreşti aşezări din România. În munţii Hunedoarei, temperaturile au scăzut, sâmbătă seară, la minus 5 grade, iar zăpada viscolită a îngreunat călătoriile.

La capătul drumurilor spre Vadu Dobrii, Poiana Răchiţelii, Bătrâna sau Lunca Cernii, oaspeţii găsesc o atmosferă de poveste: uliţe albe brăzdate de urmele săniilor şi ale atv-urilor, case vechi din lemn cu acoperişuri care par să se îndoaie sub greutatea zăpezii, animate de norii de fum gri izvorâţi din coşuri şi păduri argintii care se întind peste dealuri, din jurul satelor, până în locurile cele mai îndepărtate.

 

Unul dintre locurile ale căror privelişti au prins strălucire odată cu primele zăpezi este Poiana Răchiţeli,  un sat din comuna Cerbăl, aflat la circa 40 de kilometri de Hunedoara, în Munţii Poiana Ruscă. Mai puţin de 100 de oameni locuiesc în cătunul înconjurat de codrii seculari, aflat la 1.000 de metri altitudine, la izvoarele râului Zlaşti. Sunt obişnuiţi cu vitregia iernilor la munte şi povestesc că în trecut, zăpezile făceau ca aceste locuri să rămână izolate săptămâni în şir.

Oamenii îşi făceau provizii din timp pentru a trece iernile în care se luptau cu frigul şi cu troienele care se ridicau până la streşinile caselor.

Acum, iernile sunt mai blânde, iar drumurile au devenit mai accesbile, astfel încât adesea puţinii localnici rămaşi în ţinut primesc vizita turiştilor atraşi de frumuseţea naturii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO 10 ani de la dispariţia mocăniţei care lega Hunedoara de minele din munţi. Cum arăta în urmă cu un secol

VIDEO Alun, satul unic în lume cu drum, case şi biserică de marmură. Două maici au rămas în locul de vis unde s-a cioplit marmura pentru Casa Poporului

VIDEO Splendoarea satelor tăcute din Ţinutul Pădurenilor: „Oamenii mai ajung aici vara, adună flori pentru ceaiuri"

Adevărul.ro 

Cele mai multe uciderii în masă, din lume, în țara Democrației.

Conform statisticilor, în 2019 au fost înregistrate cele multe ucideri în masă din SUA, care s-au soldat cu peste 200 de morţi, informează BBC


Un studiu condus de Associated Press, publicaţia USA Today şi Universitatea Northeastern arată că în anul 2019 au avut loc 41 de ucideri în masă, un număr fărăr precedent pentru istoria SUA, relatează BBC.


În urma celor 41 de ucideri în masă au murit 211 persoane.


Cele mai violente incidente au avut loc în El Paso, în luna august, când  22 de persoane au fost ucise într-un singur atac şi în Virginia Beach în luna mai, când 12 persoane au murit în aceleaşi circumstanţe.




Conform autorităţilor din cele 41 de cazuri de ucideri în masă, 33 au implicat arme de foc. Statul cu cele mai multe ucideri în masă a fost California unde s-au petrecut opt astfel de incidente, în 2019.



Anul în care s-au înregistrat cei mai mulţi morţi în urma uciderilor în masă a fost 2017, când 224 de persoane au pierit în aceste incidente.



De asemenea în 2017 a avut loc cel mai sumbru sumbru atac în masă din istoria SUA, 59 de persoane au fost ucise la un festival din Las Vegas.



Potrivit specialiştilor, în ciuda faptului că în USA rata omuciderilor a scăzut, uciderile în masă au cunoscut o creştere semnnificativă

Tăierea pomilor fructiferi (păr)

Vine primăvara! Să-l ascultăm și să-l privim cu atenție pe inginerul Luigi!

2019. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Cum arata Romania, dupa experimentul Dragnea si realegerea lui Iohannis si ce ne asteapta in 2020: Prioritatea nu e politica, ci mentala! Interviu

Romania iese din 2019 cu o reconfirmare a presedintelui Klaus Iohannis la Cotroceni, un PSD nefrecventabil si inca in registrul minor, un Guvern PNL instalat ca alternativa la puterea pesedista, dar cu aceleasi institutii si practici politice care au tinut reformele in loc. Iar Alianta USR PLUS, careia electoratul i-a dat in 26 mai un capital simbolic consistent, se auto-marginalizeaza sistematic.

Un bilant politic inca provizoriu, pentru ca urmeaza un an electoral - localele si legislativele -, facut de

profesorul de stiinte politice Alexandru Gussi. Anul care se incheie a fost unul electoral, cu doua runde de alegeri. Din perspectiva acestor alegeri, putem vorbi despre o reasezare a scenei politice? In ce sens?

Un raspuns clar poate fi dat abia dupa alegerile locale si parlamentare din 2020. Deocamdata putem spune ca din partea societatii a venit un masiv semnal pro-schimbare. Participarea la europarlamentare si la referendum a trecut de 50%, un scor istoric si un vot-sanctiune pentru partidele de guvernamant.

PSD-ul condus inca de Dragnea scadea la 22%, practic la egalitate cu USR-PLUS si era devansat cu aproape 5 procente de PNL, ceea ce este iar o premiera dupa 1989. In plus, partenerul PSD, ALDE, cade sub pragul parlamentar, ceea ce elimina ce mai ramasese din zestrea trumfatoarei in 2012 Uniuni Social-Liberale.

Datorita participarii masive dupa criteriile romanesti, cu peste 11 procente mai mult decat la parlamentarele din 2016, nu se mai putea spune ca raporturile dintre procentele partidelor nu sunt semnificative. Aceasta evidenta a provocat o reasezare a raporturilor de forta din Parlament si pana la urma o previzibila cadere a Guvernului Dancila.

Remarc aici ca Romania a fost o tara a alternantelor la putere provocate electoral din 1996 pana in 2012. Dupa 2012 exista evenimente care incearca sa anticipeze, corect sau nu, rezultatele parlamentarelor: caderea guvernului PDL-Ungureanu in 2012, caderea lui Ponta in 2015, acum motiunea de cenzura impotriva guvernului PSD-Dancila.

Regimul politic a mers spre cresterea influentei partidelor din majoritatea parlamentara in fata primului-ministru si spre o mai mare fragilitate a guvernelor.

In acelasi timp, tot din 2012, dupa suspendarea de atunci, institutia prezidentiala a iesit fragilizata si nu si-a revenit politic decat datorita reusitei spectaculoase electoral a referendumului din 26 mai. Un referendum care a ajutat PNL-ul sa iasa pe primul loc, desi marele performer al acelui moment electoral a fost Alianta USR-PLUS.

Practic, atunci Iohannis si-a castigat si al doilea mandat.

Din aceasta perspectiva, alegerile prezidentiale nu au adus ceva nou fata de europarlamentare. Ierarhia a ramas aceeasi, numai proportiile s-au schimbat.

2019 a fost anul in care despre Romania s-a vorbit cel mai adesea critic, cu ingrijorare, in Parlamentul European a fost votata chiar o Rezolutie privind incalcari ale regulilor statului de drept la Bucuresti. A iesit Romania din acest registru, odata cu schimbarea Guvernului? A evitat pericolul asa-numitului iliberalism?

Vaccinul administrat de PSD inca de la inceputul guvernarii sale, in ianuarie 2017, a mobilizat anticorpii institutionali si sociali impotriva tentatiei populist-nationaliste. Deriva ceausista a unei mari parti a PSD-ului baronizat a facut nefrecventabil acest partid atat pe plan national, cat si pe cel european.

Controlul partial ocult pe care il avea Dragnea asupra guvernarii era o situatie care nu putea contnua la nesfarsit, intuitiv cred ca cel putin partial a si fost lasat sa faca treaba murdara la nivelul paralizarii luptei anticoruptie, dar e greu sa ai dovezi in acest sens.

Experimentul Dragnea a fost insa semnificativ pentru imaturitatea regimului nostru democratic. Supravietuim, dar ne agatam disperat de institutii eropene, de parteneri strategici, fara sa dovedim cu adevarat ca avem resursele interne pentru a rezista autonom, fara diverse forme de asistenta, de la cea politica la cea economica.

Ordinea constitutionala e facultativa pana si pentru actorii politici pretins democratici.

Nu suntem o democratie iliberala, dar nu avem partide mai reprezentative ca in Polonia, presa mai pluralista ca in Cehia, nu suntem o destinatie de investitii straine mult mai atractiva decat Ungaria. Tranzitia democratica, la nivelul statului de drept, dar si cea economica au produs un regim politico-economic hibrid.

Acest regim are acum in Europa o imagine mult mai buna decat o merita. Si asta nu datorita geniului nostru diplomatic, ci pentru ca la 30 de ani de la caderea comunismului, o parte a vechii Europe se intreaba daca merita sa fim integrati, in timp ce cealalta, mai institutionala, foloseste exemplul Romaniei pentru a arata ca se poate, ca exista o societate civila activa, ca un presedinte democrat a invins cu 66% candidatul national-populist.

Ni se intinde o oglinda convenabila, dar deformata, daca ne luam dupa ea uitam ca nimeni nu crede cu adevarat in imaginea asta, nici macar cei care ne dau drept exemplu pozitiv.

Este PSD invins cu adevarat? Care sunt sansele unei refaceri si/sau a unei reformari a partidului?

Romania pesedista nu e numai o pata de culoare pe harta electorala, e o realitate inscrisa in corpul social si, foarte important, institutional, cu mult inainte de 1989.

Capacitatea de rezistenta a culturii politice si institutionale reprezentate de fostul partid comunist a fost testata dupa Revolutie, dupa prima alternanta democratica din 1996 si de fiecare data cand a pierdut puterea. De fiecare data a rezistat pentru ca a reusit sa controleze resursele economice, informationale, retelele formale si informale care domina la nivel local.

Am citit analize care plecand de la declinul istoric al electoratului PSD ne fac sa credem ca acest partid poate sa dispara din sistemul nostru de partide, asa cum in alte state din zona practic disparut unele partide ex-comuniste. Numai ca nicaieri tranzitia nu a fost atat de bine fructificata de urmasii fostului aparat de partid si de stat, urmasi care au controlat integral tranzitia in primii sapte ani, apoi partial pana azi. La nivelul clasei politice, pana si cei mai mari adversari declarativi ai PSD-ului de azi sunt mult mai apropiati social, cultural si economic de acest partid decat de, sa spunem, un partid de tineri de stanga care ar dori sa preia electoratul PSD.

Analizele de care vorbeam pot avea un element predictiv pe termen lung, dar asa oricare dintre partide poate disparea, nu sunt insa predictive pentru urmatoarele cicluri electorale fie si pentru simplul fapt ca aceste analize exista si pe masa conducerii PSD. Cum nu sunt sinucigasi, putem presupune ca au destule resurse ca sa para ca s-au reformat, poate chiar din 2020.

Desi deocamdata e improbabil, nu este totusi imposibil ca PSD-ul sa devina un jucator important dupa alegerile de anul viitor, dar asta nu depinde in primul rand de acest partid, cat de capacitatea adversarilor sai de a se intelege si de a guverna decent.

In campania prezidentiala, tema de start a fost aceea a resetarii statului. Ce presupune acum, dupa ce alegerile s-au incheiat, aceasta resetare?

Trebuie sa nu confundam necesitatea acestei sa-i spun si eu resetari a statului, care e resimtita de romani ca o necesitate si o urgenta, cu discursul despre resetare, care are un rol legitimator. Aici faptele ar trebui sa mearga inaintea vorbelor.

Toti presedintii au promis diverse forme de modernizare a institutiilor, capacitatea lor de a o realiza este insa limitata.

Adevarul este ca singurul care a initiat reforme sistemice a fost Traian Basescu: DNA, Codurile, justitie in general, educatie, Codul Muncii, sanatate.

Dar daca reusita cea mai plina de consecinte a fost la nivelul justitiei, unde a intarit institutii care s-au intors impotriva lui, reforma in educatie a fost anulata de USL, iar cea din sanatate nici nu a fost implementata, pentru ca o parte a societatii civile si-a ales ca simbol al contestarii presedintelui pe Raed Arafat, reactionand emotional impotriva propriilor ei interese.

Daca Basescu, care cu toate limitele sale era totusi un lider politic, a esuat, am indoieli ca actualul presedinte, de ale carui calitati de lider putem sa ne indoim, e capabil sa infrunte un sistem sau subsisteme inchistate, capusate, dominate de incompetenti si chiar de iresponsabili care de dragul apararii unui interes egoist sunt gata sa darame guverne si presedinti. Daca in primul mandat, Klaus Iohannis a fost perceput mai degraba ca inactiv si neputincios in fata unui Guvern ostil, acum a intrat, de la inceput, in rolul unui presedinte angajat si are si un Guvern prietenos. E intr-adevar o schimbare substantiala? Care sunt mizele? De ce aceasta schimbare brusca?

In continuarea raspunsului de mai inainte, cred ca Romania nu poate fi reformata de un om, ci numai de un partid care e in acelasi timp majoritar, coerent cultural, pragmatic si are o imagine clara a intereselor electoratului sau. Orice reforma sistemica are pierzatori clari, dar castigatori mai putin clari, castigul abstract al binelui comun e greu de dovedit. Pe cine poate mobiliza presedintele in logica schimbarii? Deocamdata pe nimeni, pentru ca discursul sau electoral si postelectoral este foarte general. Alegerea sa a fost una care a rezultat din respingerea PSD. A fost o a doua usturatoare lectie electorala administrata PSD-ului in 2009.

Presedintele in functie a stiut perfect sa gestioneze in favoarea sa aceasta frustrare colectiva. A avut si mijloacele. Ma refer la cele institutionale, pentru ca la capitolul donatii private am vazut ca nu a avut deloc, banuiesc ca nu a acceptat.

Au fost suficienti banii publici veniti de la PNL, dar absenta donatorilor privati arunca in irelevanta toata logica transparentizarii campaniilor electorale. Avem o democratie de partid si de stat, privatul nu mai poate nici macar sa doneze...

USR a iesit infrant din prezidentiale, cu un scor mult mai mic decat isi proiectase. A anuntat un referednum intern, pentru pozitionarea ideologica a partidului. Sunt doua intrebari aici: e valida discutia privind ideologia si, mai mult, e momentul cel potrivit?

Vorbiti de USR, ceea ce este un lapsus semnificativ, aproape toata lumea o face. Totusi, Dan Barna a fost candidatul USR-PLUS. Daca ar fi candidat singur, rezultatul USR nu era rau, confirma rolul sau de actor parlamentar mediu. Asteptarile erau insa mult mai mari pentru ca Alianta USR-PLUS si-a facut pe 26 mai o intrare triumfala in peisajul politic.

Aceasta Alianta avea potentialul de a deveni principalul beneficiar al dorintei combinate de a vota ceva nou si a dorintei colective de razbunare pe PSD.

Semi-esecul personal al lui Barna ascunde un esec major al Aliantei in intregul ei de a profita de un moment providential pentru ea.

E un mare paradox ca in contextul dorintei de schimbare din 2019, marii castigatori ai anului sunt pana la urma PNL si Iohannis, iar Alianta in general si USR-ul in particular se auto-marginalizeaza sistematic.

Nici 2020 nu e an de asezare. Sunt iarasi doua scrutine, localele si legislativele. Cum arata tabela de start? Pleaca cineva de pe o pozitie de forta?

Sigur ca PNL-ul pleaca favorit. Avem un partid care are un prim-ministru, un presedinte, un intreg guvern si, mai ales, are o Opozitie total decredibilizata. PNL-ul controleaza resursele, in mod normal va castiga localele si, daca nu apare un dezechilibru economic major, va castiga pralamentarele.

Zona anti-PSD va ramane net majoritara, asa ca PNL-ul isi va putea negocia favorabil aliantele pentru formarea viitoarei majoritati.

Sigur ca guvernarea Orban va dezamagi, dar amintirea proaspetei atmosfere din jurul guvernarilor PSD va limita sansele unei noi alternante.

In rest, nu exista Opozitie, USR-PLUS este intr-o postura ingrata, orice miscare i se poate reprosa. Cred ca participarea electorala va fi mai mica, supapa electorala a functionat in 2019, ceea ce va da la alegerile legislative o si mai mare pondere alegatorilor din diaspora, care vor ramane mobilizati. In rest, nu putem exclude o realiniere a aliantelor, spre exemplu PNL poate face o alianta cu PLUS si cu PMP. E numai un exemplu ipotetic.

Politic, care sunt prioritatile, asa cum se vad de pe pozitii non-partinice?

Romania plateste acum anumite decizii strategice, sau lipsa lor, de la inceputul tranzitiei si din momentul integrarii in UE. Rezulatul amanarii reformelor sistemice, colonizarii statului de retelele aparatului fostului partid comunist si ale fostei Securitati si a ulterioarei imbogatiri a acestora in logica ilegalitatii si impunitatii au facut ca dupa 30 de ani sa nu avem nici acea elita economica autonoma, capitalista, pe picioarele ei, nici acea clasa de mijloc care sa ancoreze eficient societatea intr-un minim de valori comune. Ambele sunt conditii necesare existentei unui pluralism politic autentic, sustenabil la nivel social, nu unul arificial prin diverse institutii ale statului.

Credeam ca Romania e macar o democratie electorala, dupa aceste alegeri prezidentiale ma indoiesc ca atingem si aceste criterii minime.

Am ajuns sa vad cum militanti pro-democratie ne spun ca dialogul intre candidati nu e necesar pentru ca nu e democratic, caci ar fi consubstantial logicii concurentei capitaliste.

Raportul de forte de la nivelul formatorilor de opinie a permis un prea mare divort intre realitate si discursul dominant despre aceasta, intre pretentiile actorilor politici si capacitatea lor de a actiona. Tocmai, prioritatea cred ca nu e politica, ci mentala:

sa ne dezmeticim din militantismul politic manipulator si chiar auto-manipulator si sa facem optiunea luciditatii, impartialitatii, rationalitatii.

Abia apoi putem vorbi despre solutii si prioritati.

Guvernanți, politicieni români! Atenție cum poziționați România în această problemă! Nu suntem nici colonie americană nici gubernie rusească.

Rusia susține că gazoductul Nord Stream 2 este un subiect care ține de Europa, nu de Statele Unite

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat vineri că proiectul de construire a gazoductului Nord Stream 2 "nu privește pe nimeni în afara țărilor care sunt implicate în acest proiect din punct de vedere geografic sau financiar", informează Mediafax citând agenția de presă TASS.

Declarația oficialului rus vine în condițiile în care Washingtonul a anunțat că va impune sancțiuni companiilor implicate în construirea Nord Stream 2.

"Dacă Nord Stream 2 ar fi implicat vreun teritoriu al Statelor Unite, aș fi înțeles interesul Washingtonului în această privință. Este un subiect care ține doar de Europa. Acest proiect nu privește pe nimeni în afara țărilor implicate din punct de vedere geografic sau financiar", a spus Zakharova. Președintele american Donald Trump a promulgat luna aceasta legea prin care sunt impuse sancțiuni companiilor și țărilor implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va lega direct Rusia de Germania.

Sancțiunile vizează inclusiv companii care furnizează servicii de instalare a conductelor submarine, întrucât Washingtonul încearcă să oprească finalizarea conductei care ar urma să permită transportarea gazului rusesc spre Germania, pe sub Marea Baltică. Scopul declarat al măsurii luate de congresmeni este acela de a contracara influența rusă în Europa, însă liderii europeni au îndemnat SUA să nu se amestece în politica energetică europeană.

Oficialii americani consideră că gazoductul va crește dependența Europei de energia rusă, va spori veniturile Moscovei și va amplifica influența președintelui rus Vladimir Putin. Germania a acuzat Washingtonul de amestec în afacerile sale interne, iar oficiali din Rusia și UE au criticat și ei sancțiunile.

In ciuda cârcotașilor, avem un guvern responsabil

Rareș Bogdan îi ARATĂ PISICA lui Ludovic Orban: În februarie 2020 va spune ce miniștri din cabinet îl NEMULȚUMESC

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan anunță că o parte din miniștrii cabinetului Orban sunt extrem de competenți. Pe lista cu preferați ai lui Bogdan se află Marcele Vela, ministrul de Interne, Virgil Popescu, ministrul Energiei sau Victor Costache, ministrul Sănătății.

Citește și: Un raport CIA aruncă în aer România! Iliescu, la un PAS de a cere sprijinul Securității în ianuarie 1990

"Urmăriți-o pe Violeta Alexandru cum se mișcă e un profesionist. Urmăriți-l pe Marcel Vela care este o surpriză extrem de plăcută. E o pierdere nu o să îl mai lăsăm să candideze la CJ Caraș unde voia. Gândiți-vă la Florin Câțu, cel mai atacat ministru din toare părțile, este un finanțist excepțional, veți vedea că va începe să vorbească și de investiții. (...) Trebuie să ieșim din această bulă în care ne ține PSD, de bugetari și pensionari. Uitați-vă la Virgil Popescu, un om care conduce patru ministere sub o singură umbrelă. Uitați-vă la Victor Costache, un om extrem de profesionist, care este atacat pentru că a fost în tinerețe manechin. Generalul Ciucă se dovedește și ca manager extrem de bun plus că dă încredere militarilor. Uitați-vă la o mulțime din miniștri noștri. Am și eu semnele mele de întrebare cu privire la unii pe care aș vrea să îi văd mai hotărâți în a face ordine în ministere. Nu e cazul de o remaniere, oamenii sunt buni. Deocamdată din ce am văzut eu, i-aș nominaliza acești oameni", a declarat Rareș Bogdan la România TV.

Documente UE, explozive!

Documente EXPLOZIVE: poziția Comisiei Europene privind obligativitatea MCV și desființarea SIIJ

În mai multe cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), având ca obiect obligativitatea implementării recomandărilor MCV sau desființarea SIIJ, conform unor documente intrate în posesia noastră rezultă că poziția Comisiei Europene este următoarea:

1. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii pentru România.

"Rapoartele întocmite de Comisie în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928/CE, și în special recomandările formulate în aceste rapoarte, nu produc efecte juridice obligatorii pentru România", spune Comisia Europeană în concluziile trimise la CJUE.

2. Poziția Comisiei Europene privind înființarea SIIJ este că aceasta, la modul cum susține Comisia că este înființată secția (argumentele din poziția Comisiei sunt nefondate), ar încălca independența instanțelor "în măsură în care înființarea unei astfel de structuri nu este motivată, în mod plauzibil, de considerațîi legate de buna administrare a justiției".

Cu alte cuvinte, dacă există motive "plauzibile" pentru înființarea acestei secții în vederea bunei admistrari a justiției, independența instanțelor nu ar mai fi încălcată.

Din argumentele prezentate de Comisie rezultă că aceasta fie nu a avut acces la datele privind problemele generate de anumite anchete abuzive ale DNA împotriva judecătorilor, fie a ignorat datele primite. Această dilemă ar trebui clarificată de Ministerul Justiției și CSM.

3. Pe lângă cele prezentate mai sus, din aceeași poziție a Comisiei Europene rezultă că aceasta desconsideră deciziile Curții Constituționale a României.

Vă prezentăm integral pozițiile Comisiei Europene pentru a le vedea pe larg argumentele și ușurința cu care pot fi manipulate instituțiile europene.

Vezi AICI observațiile Comisiei Europene în cauzele conexate C-83/19, C-127/19 și C-195/19 Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și alții! (.pdf)

Vezi AICI observațiile Comisiei Europene în cauza C-291/19! (.pdf)

Lucram la MCECI. După lovitura de stat, Zâmbărețul și gașca lui ordonase să tocăm pe importuri cele două miliarde dolari, lăsate moștenire de împușcatul.

Raport CIA. Cum aproviziona FSN magazinele, în ianuarie 1990, pentru a se proteja de furia populaţiei înaintea alegerilor

„Mulţi români cred că Frontul (FSN-n.red.) este numai o umbrelă care nu acoperă însă grupuri prodemocratice", se spune în raportul intitulat „Sub asalt, noul regim rămâne la conducere". 

 

În

Document (dați click pe el) 

se mai arată că, în perspectiva alegerilor care urmau să aibă loc în câteva luni, FSN încerca să evite şi orice nemulţumiri ale populaţiei.

 

„Frontul Salvării Naţionale încearcă să evite orice fel de greutăţi economice care ar putea aduce tulburări înaintea alegerilor naţionale din luna aprilie. Noul regim acordă prioritate demersurilor care trebuie să ducă la evitarea penuriei de bunuri şi servicii esenţiale populaţiei care ar putea provoca mari tulburări. S-au luat măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări adecvate cu alimente şi energie, inclusiv prin blocarea tuturor exporturilor agricole care valorează 1 miliard de dolari anual", se arată în precizează CIA. 
 

Adevărul.ro 

Luați aminte! Student fiind, fără minte, în iarna anului 1971 era să dau ortul popii pe platoul Bucegi.

FOTO Turişti iresponsabili. Doi bucureşteni au fost salvaţi după ce s-au aventurat pe munte fără echipament şi fără a cunoaşte traseul

"Un turist şi o turistă din Bucureşti au intenţionat să facă o drumeţie montană, fără să aibă cele mai elementare cunoştinţe despre acest lucru. Nu erau echipaţi corespunzător, nu s-au interesat în prealabil despre traseul pe care intenţionau sa-l parcurgă (gradul de dificultate, durata de parcurgere al acestuia, etc.), nu aveau lanterne... şi aşa cum era de aşteptat, s-au şi rătăcit. Nu mai zicem de condiţiile meteo existente.", relatează Salvamont Prahova, care-i încadrează pe aceştia în categoria "Aşa nu!".

În zona respectivă era însă semnal la telefon şi turiştii au putut alerta salvamontiştii.

"Trei salvatori montani de la Formaţia Azuga au pornit în căutarea lor, găsindu-i în golul alpin din apropierea Vf. Grecului. În acest moment sunt coborâţi de pe munte, prin Predeal", precizează Salvamont Prahova.

Adevărul.ro