Vraiştea din economia României. Criza economică ce bate la ușă va clătina rău România.

„De ce nu vorbesc candidații la prezidențiale despre economie?”

3 octombrie 2019 Cosmin Pam Matei 




Dincolo de creșterea economică din ultimii ani, România este mai vulnerabilă ca oricând în fața unei potențiale crize, cu dezechilibre majore și fără niciun fel de măsuri de protecție, afirmă experții de la compania de consultanță Frames și Agenția de consultanță pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA). ,,De ce nu vorbesc candidații la prezidențiale despre economie?’’, se întreabă aceștia, într-o radiografie privind evoluția macroeconomică a României din ultimii ani și perspectivele business-ului în intervalul 2019-2022.

Sezonul electoral 2019-2020 a debutat fără niciun fel de discuție despre soarta economiei, despre strategia și bugetul pe 2020, într-o perioadă în care, la nivel internațional, provocările și temerile investitorilor au atins un nivel ridicat.

Măsurile protecționiste luate de SUA și China, Brexit-ul, problemele economice din Germania – principalul nostru partener comercial, încetinirea ritmului de creștere al comerțului mondial, provocările din piața resurselor și cea valutară, opiniile investitorilor – toate reprezintă semnalele unei potențiale crize economice.

În fața acestor perspective nefavorabile, România se prezintă mai rău ca la precedenta criză, din 2010, cu o economie bazată în principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externă care crește fulminant, cu firme slab capitalizate și cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesați de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontală.

În plus, România are o rată de absorbţie a fondurilor UE de 32% în actuala perioadă de programare 2014-2020, ceea ce situează ţara noastră sub media europeană.

Potrivit analiștilor, anul electoral 2020 ar putea aduce o accentuare a dezechilibrelor macro-economice.

,,Creșterea salariilor și a pensiilor peste limitele bugetare, împrumuturile fără limite ale statului, distribuirea discreționară a fondurilor în perspectiva alegerilor locale & parlamentare, focusul pe măsurile cu caracter electoral, toate acestea reprezintă măsuri care, dacă vor fi puse în practică, vor accentua și mai mult deficitele statului român, iar efectele se vor resimți în toată economia, și așa extrem de fragilă. O depreciere semnificativă a leului în următoarele luni, însoțită de o scumpire a resurselor, mărfurilor și serviciilor, creșterea inflației – sunt elemente care vor accentua și mai mult dezechilibrele economice. Accentuarea blocajului financiar, limitarea accesului la finanțare, închiderea afacerilor și disponibilizările de personal vor fi în prim-plan. Pentru investitorii străini, România va continua să fie o țară nefrecventabilă’’, arată analiza.

Experții susțin că, în aceste condiții, dezbaterea economică, identificarea unor soluții viabile pentru susținerea business-ului trebuie să se afle în prim-plan. Iar primul pas trebuie făcut de acum, de la alegerile prezidențiale.

,,Dincolo de justiție, de probleme de corupție, de zgomotul politic electoral, de interesele partidelor, așteptăm să vedem care sunt planurile economice ale prezindențiabililor. Indiferent cine va merge la Cotroceni este necesar să vină cu o viziune concretă privind economia, să ofere soluții pentru eliminarea dezechilibrelor și pentru susținerea mediului de afaceri’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

,,Se împlinesc 30 de ani de capitalism în România și țara noastră continuă să aibă o economie vulnerabilă, bazată pe consum, slab capitalizată, cu un Cod Fiscal care se schimbă mai ceva ca prognozele meteo. Este de datoria politicienilor să vină cu soluții care să pună economia pe făgașul normal, să ofere cadrul investițional propice atragerii de investitori.’’, afirmă acesta.

Toate semnalele economice din ultima perioadă, inclusiv cele privind evoluția PIB, indică faptul că economia începe să piardă din turație.
,,Din economie vin semnale îngrijorătoare. Printre altele, inflaţia în România este de trei ori mai mare decât media europeană, producția industrială este în scădere față de anul precedent, iar datoria externă a României a crescut în primele 6 luni cu 9,26%, la 103 miliarde de euro, deficitul de cont curent ajungând la 5,135 miliarde de euro, de la începutul anului, în creştere cu 38,15%’’, se arată în analiză.

Statul a pus gaz pe foc în această situație, cu majorarea salariilor și pensiilor într-un ritm nesustenabil. În ultimii patru ani, de exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat, de la 25,1 miliarde lei, în 2015, la 50,9 miliarde lei în prezent.

,,Cheltuielile de personal, cu salariile bugetare, au crescut cu 23%, față de anul trecut, cele cu bunurile și serviciile au urcat cu 13%, iar cele cu asistența socială, în principal cele cu pensiile, au avansat cu 11%. Astfel am ajuns la un deficit bugetar de aproximativ 20 de miliarde în condițiile în care, la nivelul întregului an nu ar trebui să depășească 30 de miliarde. În esență, statul cheltuie mai mult decât încasează din taxe și impozite și, pentru a avea bani, se împrumută cu un ritm mai accelerat ca oricând’’, arată analiza Frames & ACDA.

Potrivit experților, sunt câteva măsuri esențiale care ar trebui puse în practică în cel mai scurt termen: reducerea și eficientizarea aparatului de stat, investiții majore în infrastructură, cu impact economic major – drumuri, cale ferată, transport naval și aerian, un cadru fiscal predictibil, o legislație stabilă, programe sectoriale care să incurajeze inițiativa privată, sectorul IMM-urilor.

România se află, în prezent, pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE. Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE.

Potrivit analiștilor, în ceea ce privește programele de stimulare a capitalului autohton, ar trebui să ne inspirăm din exemplul Poloniei. O țară cu o strategie care pune accentul pe dezvoltarea antreprenoriatului, stimulând inteligent evoluția IMM-urilor. Polonia are și un Minister al Antreprenoriatului și Inovației și multe programe și măsuri fiscale de stimulare a dezvoltării IMM-urilor.

,,Drept dovadă, Polonia are peste 1200 de companii prezente în România. Unele ocupa cote de piață importante, pe care antreprenorii români nu au reușit să le păstreze. În sens invers, doar 28 de companii românești sunt prezente în Polonia. În timp ce polonezii au peste 1200 de firme cu filiale în alte țări, România are în jur de 300’’, se spune în analiză.

,,Într-o economie fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% din business-uri slab capitalizate, dezvoltarea unor mecanisme de susținere a antreprenoriatului este esențială. Programul Start-up Nation are un rol bun, dar un impact prea mic, este prea coercitiv și prea puțin focusat pe inovație, singurul element care poate aduce în timp un plus de competitivitate României. Să luăm exemplu Germania, unde 95% din PIB este generat de sectorul IMM’’, afirmă Cristian Lungu, directorul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor, ACDA.
Economia mondială trece la nivelul următor, la Industry 4.0, la roboți, computere cuantice, IOT și digitalizare masivă. Experții spun că, din această perspectivă, trebuie să urmăm exemplul Israelului sau al Estoniei, țări care au înțeles că tehnologia joacă un rol determinant în economie și în administrație.

Analiștii spun că statul trebuie să ducă relația cu antreprenorii, cu contribuabilii, la un nivel optim, rapid, similar interacțiunii cu o aplicație de smartphone.

,,Accesul trebuie să fie extrem de simplu, intuitiv. Taxele, impozitele, aprobările de cereri, eliberările de documente, înființările de firme, avizele etc., toate trebuie să treacă într-un unic punct de acces, online sau fizic, dacă ne dorim o Românie performantă în viitor’’, spune Cristian Lungu.

,,Campania electorală pentru prezidențiale trebuie să fie primul pas către o armonizare a deciziei politice cu așteptările economiei, să creeze platforma
necesară pentru identificarea și punerea în practică a măsurilor necesare dezvoltării economiei românești, mai ales a celor investiționale și fiscale, o asumare a rolului pozitiv, stimulativ pe care statul trebuie să îl joace în economie’’, arată concluziile analizei.

Cruciatul Ion ILIESCU

Ion Iliescu, a permis pe data de 3 februarie 1990 să dispară din conturi întreaga rezervă valutară a țării. Iata cum!


Pe timpurile lui Iliescu, aproape 3 miliarde de dolari, au fost convertiți în lei la cursul de 14 lei/1 dolar. Acești bani au fost agonisiți de părinții noștri, după care au fost vânduți de bișnițarii noștri la colțul străzii cu un preț de 4-5 ori mai mare.

Apoi acei bani erau puși în bagajele mașinilor acestor trădători. După care acele sume enorme erau păstrate pentru etapa privatizării MEBO.

Conturile uzinelor și fabricilor din România erau pline, dar acești bani erau păstrați pentru alte scopuri. Erau destinați pentru reutilarea și retehnologizarea uzinelor și a mijoacelor de producție.

Destinați acestor sume au fost denaturate din sume care trebuiau să fie pentru dezvoltare, în profituri nete destinate pentru plata dividentelor.

De fapt era posibilitatea de apune mâna pe dividentele care erau la fabrică. Cea mai mare infracțiune economică cu față legală a fost privatizarea MEBO.

Printr-o singură privatizare a fost furată toată truda și munca părinților noștri de ani de zile și anume banii proveniți din devalizarea rezervelor valutare ale României.

Pe parcursul a 24 de ani am fost furați și jefuiți încetul cu încetul de toată truda părinților noștri. Deja au întrecut orice limită și vor să ne lipsească și de darurile naturii.

Ne vom trezi că nu vom mai avea nimic.

Se mișcă armele

Sute de militari, mobilizați în Harghita și Covasna! România se pregătește de război

Autor: Valentin Vioreanu3 octombrie 2019

Sute de militari au fost mobilizați în în Harghita și Covasna într-un amplu exercițiu militar desfășurat de toate structurile de forță armată din România: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.



Aproximativ 500 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale participă, în perioada 7 – 13 octombrie, la exerciţiul interinstituţional Concordia 19, în mai multe locaţii din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi în Bucureşti.

Potrivit unui comunicat dat de Statul Major al Apărării, exerciţiul de instruire interinstituţională are ca obiectiv principal dezvoltarea relaţiilor de cooperare, precum şi exersarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de acţiune în comun ale forţelor din compunerea Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.

„Planul activităţilor exerciţiului Concordia 19 include o serie de secvenţe în care sunt implicaţi militari din forţe pentru operaţii speciale, cercetare, vânători de munte, apărare CBRN, cooperare civili – militari, forţe aeriene, medicină operaţională, alături de structuri specializate din cadrul MAI, SRI, SPP şi STS, pe un scenariu fictiv care vizează contracararea unor acţiuni ostile, specifice războiului hibrid”, se precizează în comunicatul citat.

Exerciţiul este condus de Statul Major al Apărării.

Ucraina democrată?

Toate școlile românești din Ucraina vor trece la predarea în limba ucraineană / Ministrul Educației de la Kiev: "Vor putea să studieze limba maternă în limba maternă"









Din septembrie 2023 toate școlile cu predare în limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană, în afară de limba și literatura română. Potrivit noului ministru al Educației din Ucraina, Hanna Novosad, "școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, din septembrie 2023" vor trece la predarea în limba ucraineană, informează Agenția BucPress din Cernăuți.


Hanna Novosad a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că școlile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020. În același timp, școlile minorităților naționale din Ucraina, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene – din septembrie 2023.


Însă, în aceste școli, unde învățământul va avea loc "prioritar în limba ucraineană", potrivit ministrului, oricum se va păstra posibilitatea "studierii limbii materne în limba maternă" și a literaturii, a declarat Hanna Novosad.


În declarațiile sale, ministrul s-a bazat pe Legea Educației din Ucraina, adoptată în septembrie 2017, dar și pe Legea "Funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat".


Românii din Ucraina au protestat în repetate rânduri împotriva acestor noii legi a educației, adoptată în septembrie 2017, care, potrivit comunității românești, reprezintă o catastrofă pentru învățământul în limba maternă din Ucraina.


Românii din Ucraina și-au legat mai multe speranțe de noua conducere a statului ucrainean, în frunte cu Volodimir Zelenski, care a criticat predecesorii săi pentru încercările de a diviza țara în plan lingvistic și confesional, dar declarațiile noului ministru al Educației par a fi o dovadă a faptului că politica statului ucrainean, condamnată atât de dur de minoritățile naționale și statele vecine, nu va fi anulată, mai notează susra citată.


Acest subiect a fost discutat în urmă cu câteva zile, în marja reuniunii ONU de la New York, de președinții României și Ucrainei.

"Președintele României a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate. Președintele Klaus Iohannis a evocat în acest context eforturile semnificative pe care statul român le depune pentru a asigura cele mai bune condiții persoanelor aparținând minorităților naționale din România, inclusiv cea ucraineană, ceea ce a determinat ca modelul românesc în acest domeniu să fie apreciat la nivel internațional și european", a transmis Cotroceniul după întâlnirea dintre Iohannis și Zelenski.

 https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23406444-toate-scolile-romanesti-din-ucraina-vor-trece-predarea-limba-ucraineana-ministrul-educatiei-kiev-vor-putea-studieze-limba-materna-limba-materna.htm

Vreau să mă mut în România.

Vreau să mă mut în România, nu mă mai descurc în Italia cu 600 de euro pensie. Aş vrea să îmi daţi câteva sfaturi, unde pot găsi o casă în chirie cu maxim 200 de euro şi dacă pot să-mi aduc şi maşina etc? Nu mai fac faţă în Italia. Cum aş putea să găsesc prieteni sau prietene ? Am 67 de ani, mulţumesc" - iată mesajul postat online de Salvatore T., un pensionar italian, pe un grup mixt româno – italian. Mesajul lui Salvatore, însoţit de o fotografie de profil, a primit în scurt timp aproape 200 de răspunsuri şi sfaturi de la români din Peninsulă şi totodată de la italieni stabiliţi pe plaiuri mioritice.

Se poate trăi bine în România cu 600 de euro? Părerile comentatorilor sunt împărţite. Mulţi au răspuns că pensia din Italia nu e suficientă pentru a avea un trai bun în România. Alţii, aducând exemple de italieni care s-au mutat deja, susţin că varianta de transfer poate fi o idee bună.

Am realizat o listă cu motive «pro» şi «contra» mutării în România. O listă pe care v-o prezentăm (cu siguranţă, nu exhaustivă), utilă chiar şi multor români care se întreabă dacă merită să se întoarcă şi în ce condiţii.

Iaşi sau …Plopeni?

Oraş mare cu chirii scumpe sau un oraş mic, mai ieftin, dar cu mai puţin confort? Românii i-au sugerat pensionarului italian mai multe locaţii unde s-ar putea muta: Suceava, Iaşi, Constanţa, Arad, Cluj (ultimele două localităţi unde există deja o comunitate numeroasă de italieni).

Fiecare destinaţie este prezentată de către comentatori, cu avantaje şi dezavantaje: «Iaşi este un oraş universitar, cu mulţi străini. Un fost profesor poate avea 300 de euro pensie, o chirie e cam 200 de euro. Sunt mulţi italieni stabiliţi aici, sunt magazine şi restaurante italieneşti", argumentează Elisa. Constanţa în schimb e prezentată ca un oraş scump, unde preţurile “sunt la fel ca cele din Bari".

În condiţiile în care chiriile în oaşele mari sunt scumpe, o soluţie ar fi alegerea unui oraş mai mic. Însă sunt şi aici dezavantaje: «în oraşele mici nu găseşti condiţiile şi confortul pe care îl ai într-un oraş mare ». Chris face rapid un scurt calcul: “Într-un oraş mic chiria e 150-200 euro, apoi căldura, lumina, telefonul alţi 100. Mai rămân 300 de euro, având în vedere că mâncarea costă cam ca în Italia. Dar se poate trăi, aşa cum fac mulţi români, cu acelaşi venit lunar".

Antonello, stabilit în România de mai mulţi ani, vine cu o propunere precisă, deşi necunoscută de majoritatea participanţilor la discuţie: o alegere bună ar putea fi Plopeni (din judeţul Prahova, n. red): “Ai încredere în ce îţi spun, vino la Plopeni. Eu trăiesc şi am diferite activităţi aici şi pot confirma, preţuri bune, puţină birocraţie şi e şi aproape de Bucureşti. Cu 20 de euro pe an îţi închiriezi o bucată de pământ şi un coteţ pentru animale, poţi să cultivi ceva, să creşti animale. Eu am închiriat 500 mp de teren şi un « coteţ » cu 100 de lei".

Mariana propune Bicaz sau Târgu Neamţ, “unde se poate găsi o chirie cu 200 de euro pe lună", pentru că “vrem să-i ajutăm şi pe cei care au pensie mică în Italia".

Una vita da signore in Romania? “Ai nevoie de 3.000 de euro pe lună"

Nu toţi sunt, însă, de acord că pensia încasată în Italia ar fi suficientă: “Cu 600 de euro nici în România nu trăieşti bine, cu toate cheltuielile care se duc pe chirie, mâncare şi aşa mai departe. Mulţi cred că, în România, cu 100 de euro, eşti un rege! Poate era adevărat acum 15, 20 de ani, dar azi nu mai e valabil", este de părere Cristina, originară din Timişoara. Camelia, din Cluj, este de acord: “România s-a schimbat mult, viaţa e scumpă, cam la acelaşi nivel cu Italia. Doar cheltuielile pe căldură costă dublu faţă de Italia, pentru că iarna e mai lungă. Cu 600 de euro poţi să supravieţuieşti, nu să trăieşti cât de cât confortabil".

Antonello, om de afaceri italian, e mai pragmatic: “cu 600 de euro pe lună poţi trăi, dar modest. Dacă vrei să faci o viaţă de domn – una vita da signore, - ai nevoie de circa 3.000 de euro pe lună, şi eu ştiu bine ce vorbesc".

“Dacă eşti cinstit", găseşti o soluţie (sau chiar un job!)

“Găseşti, sigur găseşti ceva. Dacă eşti sincer şi cinstit, găseşti de toate. Eu am avut vecini italieni, trăiau bine, nu au avut nicio problemă », îl asigură un comentator, Nicu, pe Salvatore.

Iar un alt italian, îi oferă şi o soluţie de a creşte veniturile: “Se poate trăi cu pensia respectivă, dar se poate găsi şi un loc de muncă, de exemplu, într-un call center, cu un salariu de 2.500 de lei". Celor care comentează că 67 de ani nu e vârstă potrivită pentru muncă, le dă replică: “da, se poate şi la 67 de ani, cunosc cazuri similare. Eu mi-am deschis o activitate în România şi vă pot ajuta cu sfaturi utile".

În doi, “chiria se împarte"

Costurile unei chirii pot scădea dacă se găseşte un prieten (sau o prietenă) cu care să se împartă cheltuielile unei case, sugerează unii comentatori. “Dacă găseşti o doamnă cu un apartament proprietate personală, deja nu mai ai grija chiriei", glumeşte Alina.

Persoane generoase se găsesc şi online. Dovada: Daniela, o româncă din Arad, caută o persoană de încredere care să aibă grijă de casă în absenţa ei şi se oferă să-l ajute pe Salvatore: “Vă pot lăsa să staţi în casă fără bani, însă cu condiţia să aveţi grijă de ea".

Alte ţări, alte oportunităţi: Portugalia, Albania, Bulgaria

O analiză pedantă a condiţiilor din România o face Virgilio: “Preţurile din România sunt în creştere, atât cele ale alimentelor cât şi pentru casă şi cheltuieli de întreţinere. E nevoie aşadar de a ţine cont de faptul că, dacă pensia va avea un trend de creştere redus, creşterea va fi inferioară faţă de scumpirea nivelului de trai, destul de devreme veţi realiza că nu mai e atât de convenabilă o mutare. În cazul dvs aş opta pentru ţări unde previziunile de creştere pe termen scurt şi mediu sunt inferioare celor din Italia".

Astfel, nu lipsesc din discuţie sfaturile cu privire la transferul către alte destinaţii, considerate mai atrăgătoare din toate punctele de vedere. Portugalia sau Bulgaria, unde viaţa e mai ieftină, sau Albania, unde chiriile sunt “de circa 100 de euro, deci rămân bani de distracţie, în aşa fel încât o persoană în vârstă să se poată bucura de anii de bătrâneţe".

Mihaela vine cu o curiozitate: “Pensia dvs poate ar putea fi mai mare în România, pentru că e un alt regim de impozitare. În România, Spania, Portugalia şi Bulgaria nu se aplică aceleaşi impozite ca în Italia". Ramona îi răspunde însă că lucrurile nu stau chiar aşa: “primeşti aceiaşi bani ca în Italia, însă pierzi dreptul la asistenţă medicală gratuită, de care beneficiezi în Italia. Ştiu pentru că m-am interesat pentru un prieten".

« Atenţie la sistemul sanitar »

Ajungem astfel la un punct esenţial, asupra căruia toţi participanţii la discuţie sunt de acord: sistemul medical nu e (nici pe departe) la nivelul celui italian.

Cine se mută în România, trebuie să “fie atent la sănătate", pentru că “sistemul medical românesc este total diferit faţă de cel italian", scrie Cristina din Timişoara. Atenţionările cu privire la sistemul sanitar continuă: “Toate bune şi frumoase, dar e o problemă. Sistemul sanitar e la pământ. Nu e că nu găseşti medici competenţi, problema e că peste tot e corupţie, orice ai face trebuie să plăteşti, chiar şi la spital de stat. Doar dacă eşti sănătos şi nu ai nevoie de asistenţă medicală, e perfect".

22% dintre italienii stabiliţi oficial în România au peste 65 de ani

Nu ştim ce va hotărî Salvatore, în schimb am avut ocazia să aflăm părerile mai multor italieni şi români care au comparat nivelul de trai din cele două ţări.

Oficial, în România trăiesc 7.186 de italieni înscrişi la AIRE (Registrul Italienilor din Străinătate – potrivit informaţiilor remise HotNews.ro de Institutul de statistică IDOS). Numărul celor care nu s-au înscris la AIRE poate fi însă mult superior, fiind vorba de o înregistrare care nu este obligatorie. Peste o cincime, mai precis 22% sunt persoane cu vârsta de peste 65 de ani, care se transferă în România după pensionare.

Păcăleală pensionari!

Pensionarii au fost păcăliți! Este răsturnare totală de situație! Câți bani trebuiau să primească de fapt

Autor: Valentin Vioreanu1 octombrie 2019

Este un adevărat dezastru pentru pensionari. România alocă pentru pensii numai 7,5% din PIB, faţă de media europeană de 14%. Mai mult decât atât, creșterile recente de pensii nu sunt suficiente. O spun chiar reprezentanții pensionarilor din România.

Nivelul de trai al pensionarilor români este cel mai mic din Uniunea Europeană, în condiţiile în care România alocă pentru pensii din Produsul Intern Brut aproximativ jumătate din media europeană, afirmă Federaţia Naţională a Pensionarilor din România (FNPR) Unirea.

„În România, nivelul de trai al vârstnicilor oarecum s-a îmbunătăţit prin creşterea pensiilor începând cu anul 2017, însă, în noua lege a pensiilor, pe termen lung, începând cu anul 2021 nu se asigură o creştere a nivelului de trai al vârstnicilor, prin neacordarea ponderii de 45% din salariul brut aşa cum s-a promis prin programul de guvernare. În consecinţă, nivelul de trai şi respectiv nivelul pensiilor românilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană după Bulgaria, iar programele candidaţilor din actuala campanie electorală sunt lipsite în continuare de obiectivele angajamentelor internaţionale asumate şi de România în problematica vârstnicilor, România alocând pentru pensii numai 7,5% din PIB faţă de media europeană de 14% din PIB”, se precizează în comunicatul transmis de FNPR Unirea.

Reprezentanţii pensionarilor şi-au exprimat speranţa că guvernanţii vor soluţiona obiectivele angajate la nivel european pentru creşterea nivelului de viaţă al pensionarilor.

„Pensionarii din Federaţia Naţională Unirea au speranţa că în viitor politicienii decidenţi ai României se vor angaja în soluţionarea obiectivelor internaţionale şi ale comunităţii europene, asumate de statul Român pentru asigurarea unui nivel de trai al vârstnicilor prea bine meritat după o viaţă de muncă, în multe situaţii cu sacrificii uriaşe. (…) Federaţia Naţională Unirea a Pensionarilor din România va fi în continuare consecventă în lupta tradiţională, prin acţiuni insistente şi proteste, neacceptând compromisuri faţă de drepturile asumate de Statul român la nivel internaţional şi european”, avertizează în comunicat preşedintele FNPR Unirea, Dumitru Cojanu.

Îți apărai țara, ocupanții Habsburgi te băgau la închisoare. Acum, aceeași habsburgi ne taie pădurile, ne-au luat industrii ce au mai rămas, gaze, petrol etc. Noi rămânem tot ca proștii!

2 octombrie: 166 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu. Compozitorul a murit la doar 29 de ani, după ce habsburgii l-au aruncat în temniță pentru că milita pentru libertatea Bucovinei

Născut pe 2 octombrie 1853 la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu.

Născut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.

 

După terminarea facultății, tânărul teolog a fost întemnițat aproape trei luni pentru activitatea din cadrul societății „Arboroasa", militantă pentru libertatea Bucovinei de sub dominație habsburgică. Detenția i-a șubrezit trupul firav. Frigul și mâncarea proastă din închisoare au făcut ca Ciprian Porumbescu să se îmbolnăvească de tuberculoză.

Ciprian Porumbescu a scris în timpul detenției cele mai bune piese. Pe 25 noiembrie 1882, a plecat în Italia, în stațiunea Nervi, pentru tratament. Nu rezistă departe de casă și se întoarce la Stupca, unde moare pe 6 iunie, la doar 29 de ani, în bratele Mărioarei, sora sa.

Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră" op. 29, opereta „Crai nou" pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna"), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883)

Notarul ajuns ministru. Acum, înapoi la notariat. Oare când notăm căderea guvernului notarului?

Tudorel Toader s-a activat în funcţia de notar, şi-a deschis cabinet în Iaşi şi s-a asociat cu fiul lui / Alex Toader reușește să rămână notar la oraș pe ușa din dos

Fostul ministru al Justitţiei Tudorel Toader s-a activat în funcţia de notar, a deschis cabinetul notarial „Toader" din Iaşi şi s-a asociat cu fiul lui, Alexandru, au declarat pentru G4media.ro atât fostul ministru, cât şi şeful Camerei Notarilor Iaşi, Claudiu Andi Cheptine.

Alex Toader este titular pe un post de notar la ţară, în comuna Răchiteni, jurisdicţia Judecătoriei Paşcani, însă era detaşat în municipiul Iaşi, unde era asociat chiar cu Andi Cheptine.

La sfârşitul lui iunie, Alex Toader s-a retras din asocierea cu Cheptine, concomitent, tatăl lui, Tudorel Toader, a renunţat la suspendarea din funcţia de notar şi a formulat cerere de redeschidere a unui cabinet notarial în Iaşi, a declarat pentru G4media.ro Andi Cheptine, preşedintele Camerei Notariale Iaşi.

Apoi, Toader senior şi junorul au formulat cerere către Uniunea Notarilor şi Ministerul Justiţiei pentru a se asocia. Este nevoie de un ordin de ministru atunci când se asociază notari din jurisdicţii diferite, Tudorel Toader aparţinând de jurisdicţia Judecătoriei Iaşi, iar Alex Toader, de Judecătoria Paşcani, a explicat notarul Andi Cheptine.

Nu există o incompatibilitate între funcţia de rector şi cea de notar, au declarat atât preşedintele Camerei Notariale Iaşi, Andi Cheptine, cât şi fostul ministru Tudorel Toader.

"L-am luat asociat la cabinetul meu de notar public. Funcţia de rector nu este incompatibilă cu profesia liberală de notar public. Funcţia de rector nu este incompatibilă nici cu profesia liberală de avocat. Au fost şi sunt rectori şi avocaţi", a declarat Tudorel Toader pentru G4media.ro.

Alex Toader, notar la oraş pe uşa din dos. Anul trecut, băiatul cel mare al lui Tudorel Toader, Alex Toader, a picat examenul de transfer ca notar de la țară la oraș.

Tot anul trecut, pe atunci ministrul Justiției, Tudorel Toader a fost vizat de o anchetă penală după ce presa a dezvăluit că a profitat de o portiţă legislativă pentru a deveni el însuşi notar. Dosarul respectiv a fost însă clasat, întrucât nu au fost constatate încălcări ale legii penale.

G4Media.ro a arătat în septembrie anul trecut că solicitarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a deveni notar public cu un post în Iaşi, circumscripţia Judecătoriei Iaşi, ar fi avut ca scop aducerea fiului cel mare, Ionuț Alexandru Toader, notar într-o comună din județ, într-un post la oraș.

Tudorel Toader a beneficiat de o nouă prevedere legală potrivit căreia foştii judecători CCR pot deveni notari fără examen. Pentru că era ministrul Justiţiei, Tudorel Toader l-a delegat pe un secretar de stat din Ministerul Justiţiei să semenze ordinul de ministru prin care a devenit notar şi, imediat, s-a suspendat din profesie pentru a evita incompatibilitatea dintre funcţia de ministru şi cea de notar.

Subiectul a fost semnlat și de Newsweek.ro

Ai bani? Fă ceva cu ei!

Câţi bani pierzi dacă îi ţii la bancă

Astfel, potrivit datelor consultate de Adevărul, pentru un depozit de 1.000 de lei, pe un termen de un an, doar câteva bănci plătesc dobânzi care aduc câştig.

 

Cel mai mare câştig real, de 26,56 de lei, poate fi obţinut în cazul unui depozit la scadenţă, cu dobândă de 3,50%, la Banca Transilvania, locul doi în top fiind ocupat de Libra Internet Bank, cu o dobândă de 3,25% care aduce un câştig real de 29,28 de lei. Câştigul real obţinut în urma unui depozit de 1.000 de lei constituit la Intesa Sanpaolo Bank, cu o dobândă de 3% pe an, este de 6,67 lei.

 

În ce priveşte depozitele în euro, cu excepţia Libra Internet Bank, Ideea Bank, TBI Bank şi Vista Bank, toate băncile aduc pierderi, dobânzile praccicate fiind cuprinse între 0 şi 0,85%.

 

Cum calculăm câştigul real pentru un depozit la termen

 

Trebuie să ştim că atunci când mergem la bancă să facem un depozit, banca ne deschide un cont curent prin intermediul căruia depunem şi retragem bani din depozit. Contul curent are propriile sale costuri: comision deschidere, comision administrare, comision retragere numerar (de obicei 0,5% din suma retrasă, care nu se aplică însă decât dacă retragi banii din depozit înainte de termen, nu şi la scadenţă). În momentul lichidării depozitului va trebui să soliciţi băncii să închidă şi contul curent (în unele cazuri, este posibil ca închiderea de cont să aibă propriul comision).

 

Pe de altă parte, statul român aplică un impozit de 16% la dobânda depozitului. Această sumă este reţinută în mod automat de bancă şi transferată statului.

 

Prin urmare, ca să afli care este câştigul real obţinut, însumezi costurile contului curent şi impozitul de 16%, şi scazi din dobânda aferentă perioadei depozitului.

 

Tabel pentru un depozit de 1.000 de lei, constituit pentru 12 luni

Tabel pentru un depozit de 1.000 de euro, constituit pentru 12 luni

Datele de mai sus reprezintă doar o parte dintre cele mai cunoscute bănci din România şi sunt prezentate în comparatorul efectuat de Finzoom.

 

Unde dai și unde crapă!

Ţeapa epică luată de un escroc. Peste cine a dat un criminal care a sunat o bătrânică isteaţă şi s-a dat mare poliţist

Condamnat la 25 de ani de închisoare cu executare pentru omor, un deţinut din Penitenciarul Iaşi a început să sune la întâmplare persoane din libertate pentru a face rost de bani.

Ghinionul individului a fost că una dintre persoanele pe care le-a sunat, o femeie ieşită le pensie, e chiar o fostă angajată a penitenciarului, care şi-a dat seama că e victima unei tentative de înşelăciune.

Escrocheria în care au fost implicat Marius Anton a început pe 3 decembrie 2018, când criminalul a sunat pe telefonul fix al femeii din Iaşi. Criminalul s-a recomandat ca poliţist de la Secţia 5, cerând 7.000-8.000 de lei pentru o operaţie chirurgicală la care ar fi trebuit să fie supus ginerele victimei.

„Inculpatul îi spune persoanei vătămate că va veni cineva să ridice banii pentru a fi înmânaţi medicului. Persoana vătămată G.E. a înţeles că se încearcă inducerea sa în eroare, deoarece un alt glas masculin, care pretindea la telefon că este ginerele său, vorbea cu dificultate încât abia se puteau percepe cele spuse. Mai mult, în urmă cu 2 ani, soacra acesteia a fost înşelată în acelaşi mod“, se arată în motivarea sentinţei.

Judecătorii au precizat, de altfel, că, împreună cu soţul, femeia a pus la cale un plan pentru a-i prinde pe infractori.

Protagoniştii, condamnaţi 

Victima a intrat în jocul lui Anton, care susţinea că ginerele victimei are piciorul rupt şi trebuie să îi fie montată o tijă, ce nu îi este decontată. Victima şi soţul ei au sunat atunci la Poliţie, fiind, astfel, pus la punct planul flagrantului. De 22 de ori a sunat-o, în aceeaşi zi, individul pe femeie, care i-a spus că îi poate oferi 3.000 de lei.

 Anton a precizat atunci că vrea ca banii să fie puşi într-o pungă de plastic şi aruncată deasupra unui gard deasupra unui imobil. După ce a pus totul la punct, Anton a sunat-o pe soacra sa, Ţărăncuţa Ristache, căreia i-a spus să meargă pentru a ridica banii.

„În paralel, inculpatul apela telefonic persoana vătămată pentru a-i distrage atenţia, cerându-i să scrie diferite declaraţii, ţinând-o astfel ocupată, dar purta conversaţii şi cu soacra sa pentru a o îndruma la adresă“, se mai arată în motivare. Ţărăncuţa Ristache i-a contactat pe soţul şi nepotul său, ceilalţi doi inculpaţi din dosar, pentru a ridica banii. Escrocii au ajuns la locul stabilit şi au ridicat punga din plastic, în care se aflau, însă, mănuşi. În scurt timp au fost ridicaţi de Poliţie şi, ulterior, reţinuţi. „La depistare, asupra celor trei inculpaţi au fost găsite sume de bani şi cinci telefoane mobile care, împreună cu autoturismul, au fost ridicate în vederea continuării cercetării penale“, se mai arată în motivarea sentinţei. 

Judecătorii au pus punct acestei poveşti ilare zilele trecute, când i-au condamnat definitiv pe cei patru protagonişti. Marius Anton a mai primit trei ani de închisoare, în timp ce alte trei persoane implicate în acest caz - Samir şi Ţărăncuţa Ristache, dar şi Gheorghe Noris - au fost condamnate la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare.