sâmbătă, 30 noiembrie 2024

Ce regim va urma? Socialist de două tipuri, comunist și capitalist, a fost.









Biciușca și gușterii= contributors. Înotați în nisipuri mișcătoare!

"

Rețeaua Călin Georgescu – „Şi pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus moştenirea Iohannis”

Într-un articol tăios, Sorin Ioniță descrie în Contributors evenimentele din ultimele zile și ce ne poate aștepta ca societate.

  • „Secta politică se pregăteşte să ia puterea şi să dea drumul unei serii de referendumuri în vederea restrângerii spaţiului civic şi a drepturilor fundamentale, pentru că plebiscitele sunt o altă reţetă-standard a extremiştilor”.

Făcusem toţi zilele trecute o obsesie din a cataloga panseurile online ale lui Călin Georgescu, câştigătorul primului tur al alegerilor prezidenţiale, şi defectele de funcţionare ale platformei TikTok ori ale social-media, în general. Lucruri de înţeles până la un punct, justificate de şocul rezultatului şi surpriza pe care o au unii când descoperă că există un mecanism de exploatare a algoritmilor opacei platformei chinezeşti pe care încep să-l înţeleagă, pas cu pas.

„Fenomenul Georgescu a beneficiat de impostura masivă şi de lipsa de atenţie a instituţiilor cu epoleţi”

Dar surpriza totală a publicului de bună-credinţă, care nu pricepe cum a fost posibil aşa ceva, e amplificată de ieri încoace de deruta instituţiilor statului, paralizate şi confuze, pe care le-am plătit regeşte în vremuri bune ca să le fie acolo la o nevoie, iar când vine criza descoperim că sunt incompetente şi o amplifică.

Prăbuşirea regimului Iohannis, cu schemele sale politice moralmente corupte şi dirijate cu ajutorul serviciilor secrete, are loc astfel de-a dreptul spectaculos, cinematografic, într-o atmosferă de o decadenţă rococo.

Justificările aparatului de lege, ordine şi cyber-security din România, bine garnisit cu bani de la buget şi proiecte UE, în privinţa ascensiunii lui Georgescu sunt de genul „nu l-am văzut, omul a venit pe sub radar”.

Într-un fel e adevărat, pentru că fenomenul Georgescu a beneficiat de impostura masivă şi lipsa de atenţie a instituţiilor cu epoleţi şi agenţiilor publice împănate cu ofiţeri acoperiţi, preocupate exclusiv de intrigi politice, creare şi dărâmare de partide şi colonizat acele zone de business sau public policy pe unde curg bani europeni.

„E fals că Georgescu ar fi venit pe sub radar” 

Cine să mai aibă timp să-şi facă treaba din fişa postului, anume sesizarea ameninţărilor la ordinea constituţională, când securiştii preşedintelui sunt ocupaţi să inginerească coaliţii de guvernare conduse exclusiv de absolvenţi ai Academiei de Informaţii a SRI?

Poliţia condusă de ministrul PNL face descinderi de intimidare la cetăţeni care postează aiurea pe Facebook, iar preşedintele Autorităţii Electorale, un trist rătăcit pe funcţie, are misiune să se lupte cu presa şi societatea civilă pentru a secretiza banii de campanie ai partidelor, dar nu vede candidatul nr. 1 cu cheltuieli declarate zero.

Serviciile secrete se ceartă între ele pe definiţia atacului cibernetic, care ba a fost, ba n-a fost, şi îi convoacă pe preşedinte şi miniştrii civili într-un CSAT de acoperire, din care n-a rezultat nimic decât vorbărie şi concluzia umoristică că mega-compania globală cu origini chinezeşti TikTok nu ascultă de comunicatele BEC. Surpriză, surpriză.

În realitate, e fals că Georgescu ar fi venit pe sub radar. Un raport EFOR care a utilizat instrumente banale de monitorizare online demonstrează că a existat din septembrie încoace o adevărată ofensivă a sa pe TikTok. Iar ca fenomen el are precedente: anul trecut, cam pe vremea asta, în alt raport EFOR, găseam în top trending pe online pe Ana Maria Gavrilă, o deputată desprinsă din AUR la fel de discretă ca şi Georgescu în viaţa reală, care construieşte politic cam pe acelaşi tipar conspirativ. Nu-i o întâmplare că cei doi au făcut click între ei pentru alegerile de duminică, partidul POT fiind de-acuma oficial vehiculul lui Georgescu la parlamentare.

„Avem mediul ideal în care înfloresc hologramele umane de tip Georgescu”

De asemenea, n-ar trebui să ne surprindă că TikTok, cea mai secretoasă şi toxică platformă online a momentului, cu creştere explozivă în România în ultimii ani, pe toate categoriile de vârstă (inclusiv bătrâni de la sate), se sustrage abil prevederilor şi aşa cam laxe ale regulamentului UE (Digital Services Act, DSA). E drept că angajează de ochii lumii parteneri civici ca să-şi spele reputaţia, însă la ei riscul reputaţional e oricum mic deoarece e o multinaţională cu cultură corporatistă de Beijing, doar câteva duzini de angajaţi în regiune şi saci de bani în spate. Iar când are în faţă autorităţi analfabete digital şi care de un an de zile nu şi-au găsit tip să citească DSA pe care trebuie să-l aplice, avem mediul ideal în care înfloresc hologramele umane de tip Georgescu.

Am trimis zilele astea o scrisoare publică ANCOM şi Comisiei Europene, cu solicitări şi detalii cu ce ar fi de făcut concret. Dar deja e târziu: zilele astea în România cele două partide din coaliţia de guvernare au fost decapitate prin demisii, leadershipul lipseşte, iar instituţiile publice care trebuie să se ia de piept cu TikTok se învârt ca găina fără cap şi comit gafe procedurale, de râd ăia de noi pe la Bruxelles (vezi aici). E puţin de aşteptat de la ele.

Mai important decât toate astea e faptul că tot ce am spus mai sus reprezintă doar jumate din povestea insurecţiei la urne a lui Georgescu.

Cealaltă parte nu se află pe internet, se întinde pe ani de zile şi constă într-o activitate maniacală la firul ierbii, construind reţele în comunităţi diverse unde omul a fost prezent fizic şi cu care a stabilit legături directe bazate pe emoţie: medii pseudo-culturale din oraşe de provincie; biserici de toate confesiunile; antreprenori frustraţi cu idei bizare; asociaţii de pensionari; liceeni şi studenţi dezorientaţi şi înşelaţi de un sistem educaţional mediocru, care îl loc să-i echipeze intelectual pentru a realiza impostura lui Georgescu, îl validează pe acesta prin angajarea ca profesor; şi în general grupuri de oameni care se simt neglijaţi şi au nevoie nu atât de cineva care să le vorbească, dar de cineva care să îi asculte. Iar Georgescu are o privire fixă şi multă răbdare. Mă întreb câte parohii sau asociaţii de părinţi frenetici mai sunt care nu-l au la ora asta în grupul închis de WhatsApp.

„Georgescu este exponentul tipic al bulei culturale Secu de anii ’80”

Călin Georgescu e un produs al ceauşismului târziu şi sistemului securist de atunci, fabuloasă fiind autodescrirea sa agăţată pe un website: „După ce a absolvit în 1986, și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”!.

Cum ar veni, în anno domini ’86 un tânăr prăpădit de la Imbunătăţiri Funciare, în România lui nea Nicu, Coreea de Nord la Marea Neagră, s-a dus de capul lui în SUA şi la Londra să capete experienţă de viaţă. Ca orice tânâr normal, din familie normală, cum ar fi zis Ciolacu.

După Revoluţie, acest pupil al secu (cel mai probabil SIE, aripa KGB) şi al academicianului politic Maliţa s-a lipit la Ministerul de Externe, la masoneria soft a Clubului de la Roma, o chestie vetustă de anii ’70, al cărui grup de sprijin în România e condus de guvernatorul BNR Isărescu, şi în general a băgat capul în poză cu ce mărime a zilei a prins pe coridoarele puterii în deruta primilor ani de tranziţie, cu aplombul inconştient al celui care n-are chiar toate ţiglele pe casă.

A prins nişte numiri clientelare la post (ironic, în instituţii über-globaliste ca ONU), unde n-a făcut mulţi purici, dar care i-au dat un lustru de om umblat, suficient cât să ia ochii fanilor provinciali de acasă. Şi o dată rejectat a revenit la Bucureşti, unde impostura şi delirul verbal nu-s vreo piedică ca să-ţi găseşti job în QUANGOs pe bani publici, mestecând vorbe despre dezvoltare durabilă (altă ironie fiind că a fost şeful Agendei 21, aia din care a derivat conceptul de “oraş de 15 minute”, adică un element din conspiraţia universală cu care se luptă el acuma) sau universităţi de stat. S-a cuplat la medii de business toxice, cercuri de rezervişti ai vechii Securităţi care se perpetuează prin beizadelele lor, iar recent îi ies treptat la lumină legăturile cu mediul politic pro-Kremlin din Republica Moldova.

Pe scurt, omul Georgescu este exponentul tipic al bulei culturale Secu de anii ’80 în care s-a format: anti-occidentalism naţional-legionar de revista Săptămâna, oficiosul Ministerului de Interne al lui Ceauşescu; combinat cu protocronism şi pseudo-ştiinţă de revista Flacăra, unde Păunescu făcea statuie pentru tot felul de savanţi şi inventatori locali care patentau castroane cu elice, apă vie care vindecă cancerul şi piramide energetice de ascuţit cuţite, totul în premieră mondială şi sabotat de oculta vestică.

„Ciorba lui de vorbe New Age, în care amestecă pe Iisus cu flower power, are un mesaj personalizat şi cu bătaie self-help”

După ’89, acest complex sub-cultural a explodat vesel în presa liberă, iar peste el s-a adăugat biserica, reprimată oficial înainte. La vreo două decenii după moartea lui Ceauşescu, adică atunci când Georgescu îşi găsea în fine cadenţa sub vremuri şi începea să se autopropună premier la fiecare cotitură a politicii, magma socială sub-educată şi superstiţioasă pe care a produs-o comunismul nostru balcanic îşi aştepta deja un lider pe măsură, far al mândriei naţionale – un nou Ceauşescu, dar cu popi, vrăjitoare şi anti-vaccinism.

Putea fi oricare dintre veleitarii care şi-au încercat mâna, că n-au fost puţini, dar pesemne că lui Georgescu i s-au aliniat mai bine planetele, că politica nu-i doar ştiinţă şi calcul, ci şi fler, emoţie şi oleacă de noroc.

De fapt, bula naţional-legionar-herbalistă aştepta nu un şef administrativ, ci un guru de sectă, iar asta oferă azi Georgescu. Atunci când vorbeşte oamenilor direct, pe la case de cultură din oraşe mici sau în predici online, el nu face politică, ci misiune creştin-socială. Ciorba lui de vorbe New Age, în care amestecă pe Iisus cu flower power, naţiunea organică şi credinţele druide, are un mesaj personalizat şi cu bătaie self-help.

Repet: e vorba de un efort îndelungat şi harnic, întins pe ani de zile, pentru a construi recunoaştere şi conexiuni emoţionale în nenumărate comunităţi. Predica e centrată în nevoile imediate ale oamenilor, welfarism, familie tradiţională, mica gospodărie agricolă, întrajutorare, refacerea legăturii cu trecutul de aur al grupului organic, totul scăldat într-un aer mistic, iraţional. Pe scurt, o reţea alcătuiră cu migală pe cadre social-religioase pentru a fi exploatată apoi în scop politic, pe formula Frăţiilor Musulmane. Statul în stat la care lucrează Georgescu are sistemul de educaţie centrat în credinţă şi epurat de elementele alogene ale secularismului; sistemul medical epurat de alopatie şi împănat cu şarlatani; sistemul de proprietate decolonizat de influenţe străine occidentale şi întors la zadruga colectivistă.

„Puse la un loc, activităţile online şi offline ale lui Georgescu au umplut spaţiul politic uriaş creat de regimul Iohannis, cu marea sa coaliţie de lideri incompetenţi, corupţi, mincinoşi.

„Planul Iohannis s-a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc”

Ofensiva TikTok, ignorată de autorităţi şi mecanismele de reacţie finanţate cu bani UE, a picat pe acest teren fertil, frăgezit de misiunea lui în comunităţi, pentru că altfel popularitatea online ar fi rămas doar acolo şi nu s-ar fi transformat neapărat în voturi. Există alţii cu încă şi mai mulţi urmăritori la care lumea se uită ca la o curiozitate de trimis la prieteni pentru amuzament, fără ca asta să însemne credibilitate politică. Însă puse la un loc, activităţile online şi offline ale lui Georgescu au umplut spaţiul politic uriaş creat de regimul Iohannis, cu marea sa coaliţie de lideri incompetenţi, corupţi, mincinoşi la vedere şi cu biografii în pioneze, adică profund necredibili.

Planul preşedintelui era să închidă concurenţa politică pe zece ani de aici înainte cu ajutorul a două partide de tip clasic-mexican – adică dezideologizate, cinice, care controlează teritoriul şi votanţii prin mecanisme clientelare şi primari ţinuţi în hăţuri cu bani de la buget repartizaţi preferenţial celor care pupă inelul.  

Acest plan, cum ziceam, s-a prăbuşit ca un castel de cărţi de joc deoarece inconştienţii care l-au conceput nu realizează că norodul sărac în situaţii de criză nu vine către socialiştii de caviar doar pentru că ei prestează ipocrit retorică populistă, ci se duce acolo unde simt autenticitate, adică direct la fascişti. Iar după cum vedem zilele astea, situaţia scapă de sub controlul vastului aparat de securitate pe care s-au bazat Johannis şi partenerii săi din PSD şi PNL, într-o lungă tradiţie a statului român militarizat.

Aici ne aflăm, după un deceniu de pakistanizare în care serviciile au controlat tot mai apăsat politica, în încercarea de a-şi construi un stat paralel, cu regim de castă, beneficii exorbitante de la buget şi zone de business şi fonduri UE controlate în folos personal. Am căzut fix în dilema arabă. Pe de-o parte avem acest stat cu epoleţi, dar secular şi cumva loial Occidentului, cu condiţia să fie lăsat să facă ce vrea la el acasă, adică regimuri speciale şi democraţie controlată.

„Secta politică se pregăteşte să ia puterea”

De cealaltă parte avem secta lui Georgescu, construită pe calapoadele islamului politic militant, adică cu bază mare de mase, plus activişti de clasă medie şi antreprenori atraşi prin valori, credinţă şi critica instituţiilor publice decredibilizate de ceilalţi.

Că şi Georgescu vine tot din mediile cu epoleţi, ca şi securiştii rezervişti care îl susţin, nu mai contează atâta vreme cât e perceput ca anti-sistem. Ba chiar îl ajută să infitreze cu simpatizanţi instituţiile statului, de la armată la servicii secrete, asociaţii de veterani şi rezervişti cu influenţă, Academia Română retrogradă, condusă şi ea de xenofobi sau chiar indivizi gaga, care credeau în energii secrete şi aure corporale – sau sistemul de justiţie.

Umblă vorba că mulţi de pe la vârf merg la teambuildinguri pravoslavnice pe la mânăstiri, procesiuni de noapte cu lumânări şi iau lumină de la duhovnici cu bibliografie primită de la Preafericitul Kirill. Confuzia instituţională de zilele astea, când se iau decizii inexplicabile şi pare că ei între ei nu mai ştiu cine sunt şi ce vor, spune multe. Secta politică se pregăteşte să ia puterea şi să dea drumul unei serii de referendumuri în vederea restrângerii spaţiului civic şi al drepturilor fundamentale, pentru că plebiscitele sunt o altă reţetă-standard a extremiştilor.

Ca şi în ţările arabe, Mukhabarat (complexul poliţie-justiţie-servicii secrete) al statului secular reacţionează la crize brutal şi stângaci, după cum vedem, pentru că e populat de oameni selectaţi pe cumetrie şi obedienţă, nu pe competenţă. Ei nu ştiu să se lupte cu ameninţarea Fraţilor sectanţi decât prin restrângerea democraţiei, în plus fiind măcinaţi pe dinăuntru de complicităţi cu insurecţia. Ceilalţi se bucură, pentru că văd în fiecare acţiune o confirmare a teoriilor lor conspiraţioniste despre lume şi viaţă. Moscova jubilează, pentru că are în faţă scenariul perfect în care ştie să joace cartea polarizării şi dezinformării, băgând periodic câte o fisă în aparat şi ajutând cu networking între băieţii loiali, după un exerciţiu repetat în atâtea alte ţări. Şi pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus moştenirea Johannis.

Articolul integral pe Contributors"

Ziua Națională



Unii se bucură de niște cârpe, alți rulează milioane de dolari și vor și funcția supremă din stat.



Ne-am bucurat mult că ne-am împrospătat  garderoba cu lucruri de calitate. Era prin anul 1987. Reduceri mari la produsele de bunuri de consum și îmbrăcăminte.  Unele magazine dădeau faliment. Ne-am cumparat mai multe perechi de pantofi si cizme din piele naturală, calități exceptionale, firme de renume italiene si elvețiene.  Cu o sută  de franci elvețieni  ne-am luat fiecare câte zece perechi. Prețurile nereduse ale produselor de încălțăminte  variau în plaja 150-200 SFR. Noi le-am cumparat cu 5 SFR perechea. Asta afacere ziceam eu, pe atunci reprezentant economic al României.

Citesc si mă minunez în ce afaceri este implicat Cătălin  Georgescu. Stau strâmb și  cuget:

https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/cum-a-facut-calin-georgescu-primul-milion-cu-gruparea-mazare/


După  revenirea în  țară, douăzeci de ani n-am mai cumpărat  nicio pereche de încălțăminte.

Si eu ca și bunicul meu care m-a crescut, gospodar dintr-un sat vâlcean, mă  bucur când găsesc un cui ruginit pe drum. Alții......?!!

"În 25 iulie 2011, omul de afaceri Husein Ozghen, apropiatul grupării din Constanța, cumpără cu 4.27 milioane de RON (aproape 1 milion de euro) o proprietate imobiliară, iar banii sunt încasați de Cristela Georgescu, soția candidatului la prezidențiale."


Încă un capăt de ață.

Legăturile lui Călin Georgescu cu prorușii de la Moldova. Vilele folosite ca sediu de campanie aparțin unei familii cu legături cu Usatîi

Vilele de la Izvorani unde apare Călin Georgescu aparțin unei familii a cărei adresă este în Republica Moldova, în casa unui politician care i-a dat partidul lui Renato Usatîi, controversatul fost primar de la Bălți, arată o nouă investigație.

Cele două vile folosite ca sediu de campanie au o istorie care ajunge în Moldova FOTO Arhivă

Constantin Lupu, cel care l-a avut invitat pe Călin Georgescu în ultimul podcast înainte de alegeri, este tatăl lui Andy, 24 ani, președintele partidului LEU și cel care face emisiunea de pe canalul „În Gura Lupului".

Andy Lupu deține, oficial, cele două vile de la Izvorani, folosite ca sediu de campanie pentru candidatul independent Călin Georgescu. Tatăl lui Andy are dublă cetățenie, iar adresa din Republica Moldova este acasă la fostul vicepremier Nicolae Andronic, arată o investigație publicată de Snoop.ro.

În 2014, Andronic i-a lăsat partidul pe care îl conducea lui Renato Usatîi, controversatul fost primar de la Bălți și om cu afaceri în Rusia.

În 2021, Constantin Lupu a candidat la alegerile parlamentare din R. Moldova din partea unui partid ale cărui liste erau deschise de fosta propunere de premier a alianței Socialiștilor (formată din prorusul Igor Dodon și partidul lui Ilan Șor, oligarh prorus).

Andronic recunoaște relația și faptul că îl găzduiește pe Lupu nu doar cu adresa din buletin, ci și atunci când acesta nu doarme la hotel, în deplasările pe care le face în R. Moldova.

Cele două case identice de unde Călin Georgescu își duce campania electorală, pe care le numește „sediu de partid", se află pe strada Complex Olimpic din Izvorani, județul Ilfov.

Ambele proprietăți apar pe numele unui tânăr de 24 de ani, Andy-Constantin Lupu, președintele partidului Lege Educație Unitate (LEU), înființat în 23 mai 2022.

Călin Georgescu a făcut declarații de presă în Izvorani FOTO Inquam Photos / Octav Gan

Acesta a făcut parte din AUR, însă a plecat alături de celălalt membru al partidului, Cosmin Marian Matache, pentru că „AUR nu ne mai reprezintă", declara cel din urmă pentru publicația citată.

Cei doi au fondat astfel partidul LEU, care nu se află pe listele de la alegerile parlamentare din 1 decembrie.

Andy Constantin Lupu are un canal de Youtube care se numește „În Gura Lupului", cu 10 mii de abonați.

Călin Georgescu a fost invitat ultima oară la acest podcast chiar cu 3 zile înaintea alegerilor, discuția fiind moderată de tatăl Constantin Lupu. Ambii sunt o prezență constantă în cadrul emisiunii online.

FOTO Captură video

Constantin Lupu a obținut cetățenia Republicii Moldova în 2014; deține buletin de identitate eliberat de autoritățile de la Chișinău în iulie același an. Are viza de domiciliu și locuiește la Chișinău într-o casă amplasată pe strada Spartacus din sectorul Râșcani al capitalei. Imobilul are 379 de metri pătrați și aparține, în acte, lui Nicolae Andronic, om politic de la Chișinău, activ în anii ’90.

Nicolae Andronic este considerat, în Republica Moldova, un politician neutru, care nu a avut poziționări clare privind politica externă. A provenit din business și era considerat, în perioada primului președinte al țării, Mircea Snegur, omul care-i coordona activitatea. A fost semnatar al Declarației de independență și deputat în primul Parlament al R. Moldova (1990-1994), precum și vicepreședinte al Parlamentului R. Moldova în anul 1994. A activat în Parlament până în 1998. Ulterior a deținut funcția de viceprim-ministru în Guvernul Ciubuc, apoi între 1999 și 2000 și cea de prim viceprim-ministru în Guvernul Sturza.

În 2014, Andronic i-a cedat partidul controversatului politician și om de afaceri Renato Usatîi, iar în 2015, partidul și-a schimbat denumirea, devenind „Partidul Nostru".

Usatîi este un politician populist din R. Moldova care a candidat inclusiv la alegerile prezidențiale din R. Moldova din octombrie 2024 și s-a clasat pe locul trei, după ce a obținut 13,79% din voturi, fiind depășit de Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. În turul doi, Usatîi nu a susținut direct niciun candidat.

Tot în 2021, puțin mai devreme, în luna februarie, Mariana Durleșteanu fusese desemnată la funcția de premier de către majoritatea parlamentară constituită atunci din Partidul Socialiștilor din R. Moldova condus de pro-rusul Igor Dodon și Partidul Șor, fondat de oligarhul prorus Ilan Șor, cel care în 2024 s-a stabilit la Moscova, fiind portavocea Rusiei în politica de la Chișinău.

De asemenea, în același an, Constantin Lupu a candidat din partea Partidului Legii și Dreptății la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova, fiind pe locul șase în lista electorală. Partidul fusese fondat de un general din R. Moldova, Nicolae Alexei, fost deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele Partidului Popular Creștin Democrat, condus atunci de Iurie Roșca, un fost politician care promova anterior Unirea R. Moldova cu România, dar care a votat, în 2005, pentru candidatura comunistului Voronin la funcția de președinte.

În 2015, Roșca îl lăuda public pe Călin Georgescu, despre care spunea că este „o gură de aer într-o lume aspirituală". În ultimii ani, Roșca a răspândit falsuri și teorii conspiraționiste, inclusiv despre Covid-19, în stilul retoricii lui Călin Georgescu.


Adevărul.ro

vineri, 29 noiembrie 2024

Apa




Apa, memoria și clusterul sunt trei concepte distincte, deși pot fi uneori asociate, mai ales în contextul unor teorii controversate sau neconfirmate științific. 

Apa este o substanță esențială pentru viața pe Pământ, având proprietăți fizice și chimice unice. Este compusă din două atomi de hidrogen și un atom de oxigen (H2O). 

Memoria este capacitatea de a stoca, reține și evoca informații. La oameni, memoria este o funcție complexă a creierului, implicând diferite structuri și procese neurologice. 

Cluster este un termen folosit în diferite contexte, dar în general se referă la un grup sau o colecție de obiecte sau entități similare. În informatică, de exemplu, un cluster este un grup de computere conectate care funcționează împreună ca un singur sistem. 

În unele teorii controversate, cum ar fi teoria "memoriei apei", s-a sugerat că apa ar putea avea capacitatea de a "memoriza" informații, prin modificarea structurii moleculelor de apă în așa-numitele "clustere". Cu toate acestea, aceste teorii nu sunt susținute de consensul științific actual. Este important să distingem între aceste concepte și să ne bazăm pe cunoștințele științifice validate pentru a înțelege lumea din jurul nostru.

Sfântul Andrei




Cateva cuvinte pentru nepotul nostru, Andrei.

Sfântul Andrei este unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos. Este cunoscut ca fiind primul apostol chemat de Iisus și fratele mai mare al Sfântului Petru.
Sfântul Andrei este patronul mai multor țări și orașe, inclusiv România, Rusia, Scoția și Ucraina. În România, ziua de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Andrei, este o sărbătoare națională.
Legende și tradiții legate de Sfântul Andrei:
În folclorul românesc, Sfântul Andrei este asociat cu o serie de obiceiuri și superstiții. De exemplu, se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, fetele tinere pot visa la viitorul lor soț dacă pun busuioc sub pernă. De asemenea, se crede că în această noapte, spiritele morților pot coborî pe pământ și că este bine să se aprindă lumânări la fereastră pentru a le îndruma.
Simbolul Sfântului Andrei:
Crucea în formă de X, cunoscută sub numele de "crucea Sfântului Andrei" sau "saltiera", este simbolul său. Se crede că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o astfel de cruce.
Sfântul Andrei în România:
În România, Sfântul Andrei este un sfânt foarte venerat. Biserici și mănăstiri îi sunt dedicate în întreaga țară. Ziua de 30 noiembrie este o zi de sărbătoare, cu tradiții și obiceiuri specifice.
Importanța Sfântului Andrei:
Sfântul Andrei este un simbol al credinței creștine și al perseverenței. El este un exemplu de cum să rămânem fideli credinței noastre, chiar și în cele mai dificile momente.
Sper că aceste informații despre Sfântul Andrei sunt utile!



Viața



Eu adun doar bobii. Pun cap la cap ațele. Este meserie grea.


Cornel Ivanciuc glăsuiește:


Scenariul Ciucă: un ostaș în slujba țării. Lovitura de stat a Armatei

În acest moment există mai multe scenarii legate de ce se va întâmpla cu alegerile prezidențiale, în situația în care CCR nu va valida rezultatele scrutinului din 24 noiembrie. 1. Călin Georgescu își va continua cursa spre Cotroceni fiind degrevat de orice suspiciune privind vicierea turului 1, lucru extrem de puțin probabil.

Elena Lasconi va fi scoasă din cursa electorală după ce se va dovedi că a fost avantajată în procesul electoral cu zeci de mii de voturi de la Călin Georgescu și George Simion. În orice situație, Marcel Ciolacu a declarat că se retrage din cursa electorală. Alături de Călin Georgescu vor candida cu șanse sporite de a ajunge în turul 2 George Simion și Nicolae Ciucă.

2. Călin Georgescu și Elena Lasconi vor fi scoși de CCR din cursa electorală în care rămân cei doi finaliști, George Simion și Nicolae Ciucă. Ieri spuneam că nașii care supraveghează creșterea mlădițelor George Simion și Nicolae Ciucă sunt SRI, SPP și DGIA în cazul lui Simion și DGIA în cazul lui Ciucă.

Simion este creația Armatei, iar AUR este nucleul în jurul căruia s-a format polul suveranist, după modelul occidental, fiind ulterior parcelat și de alte entități de informații, iar Ciucă este la origine cercetaș-diversionist, deci ofițer de informații, adică entitate majoră a DGIA.

Omul politic Ciucă a fost creat de Armată și parașutat în PNL pentru a transpune ca președinte directivele Pentagonului pe flancul de est al NATO, în circumstanțele în care Turcia a devenit un actor ambiguu și imprevizibil. Toată cariera politică a lui Ciucă urmează acest proiect. Tot ce se întâmplă acum în România are legătură cu salvarea ostașului Ciucă. Sforile sunt trase de generalul de corp de armată Petru Băiceanu, șeful DGIA.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) nu participă la lovitura de stat

În România are loc o lovitură de stat în desfășurare, prin care se schimbă ordinea rezultată în urma alegerilor prezidențiale în turul 1. Luni, 25 noiembrie, președintele a fost informat de SRI, SIE și DGIA că nu există riscuri legate de influențarea alegerilor prezidențiale sau “ingerințe externe în procesul electoral”. 

Joi, 28 noiembrie, CSAT a informat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral. Serviciul de Telecomunicații Speciale infirmă print-un comunicat minciunile grosolane ale CSAT: “Atacurile cibernetice detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate.

La nivelul instituției noastre nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral”.

CSAT și-a coordonat ședința din 28 noiembrie împreună cu cea a Curții Constituționale. Dovezile furnizate de CSAT vor fi transformate în hotărâri prin care Curtea va putea invalida rezultatul alegerilor sau schimba ordinea rezultată în urma turului 1.

Curtea Constituțională este condusă de un fost informator al securității, al cărui dosar se află în custodia SRI. El răspunde acum la ordinele celor care îl șantajează cu dosarul. Iohannis a fost obligat de actorii loviturii de stat să convoace CSAT pentru a se justifica atacurile cibernetice ale unor entități statale și non-statale.

Am afirmat că în 1986, când a beneficiat de o bursă în Germania Federală, Iohannis a putut fi racolat de fosta securitate pentru a primi pașaport și viză. Cu acest dosar, Iohannis a devenit prizonier al serviciilor. El nu mai are nicio reacție la tot ce se întâmplă în România, ci doar execută ordinele actorilor loviturii de stat, SRI, SIE și DGIA.


Cehov cel necunoscut.

I7   

CEHOV, 
cel necunoscut.

 A trăit doar patruzeci și patru de ani, jumătate din viaţă a fost bolnav de tuberculoză, boală care l-a măcinat și l-a omorât, a lăsat o moștenire literară genială iar intre timp:
• A construit din banii lui patru școli, o clopotniţă, o staţie de pompieri, un drum pentru ţăranii din satul Lopasnya.
•  I-a pus lui Petru I un monument în orașul său natal Taganrog, lucrarea a fost executată în Franţa și adusă în Rusia prin portul Marsiliei
•  A fondat o bibliotecă publică, a donat peste două mii de cărţi și timp de paisprezece ani a trimis cu regularitate titluri noi.
• În timp ce locuia la Melihovo, an de an, medic fiind, primea peste doua mii de bolnavi în fiecare vară.  Fiecărui bolnav îi asigura tratamentul gratuit.
• În calitate de medic, fară asistenţi sau personal auxiliar, a deservit 25 de sate timp de mai mulţi ani.
• De bună voie s-a dus pe insula Sahalin și singur a facut recensământul populaţiei, a publicat cartea "Insula Sahalin" o monografie a vieții oamenilor de pe insulă demonstrând cu argumente statistice dezastrul la care erau condamnaţi locuitorii de către guvernarea ţaristă.
• A ajutat peste cinci mii de oameni cu bani. Corespondeţa lui personală conţine scrisorile de mulţumire ale acestor oameni.
• În satul devastat de secetă,  Melihovo, a sădit șapte sute de vișini, iar câmpurile abandonate le-a plantat cu brazi, pini, și molizi. În Crimea, cea arsă de secetă, a sădit chiparoși, duzi, liliac și... vișini. ❤

joi, 28 noiembrie 2024



Prietenii lui Călin Georgescu. Cu cine se întâlnește candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale


Călin Georgescu apare în mai multe poze primite pe mail de mai multe redacții din țară alături de oameni precum Adrian Thiess, George Teșeleanu sau o persoană care ar fi lucrat în serviciul secret al Armatei. Contactați de Digi24.ro, doi dintre ei au confirmat faptul că îl cunosc pe candidatul independent la alegerile prezidențiale, dar susțin că nu s-au implicat în campania electorală. 

Digi24.ro vă prezintă detalii despre oamenii care apar în poze alături de Călin Georgescu: 

Adrian Thiess este un om de afaceri despre care presa a scris că l-a adus în România pe Mihail Gorbaciov și că a intermediat vizita lui Donald Trump Jr. în Ungaria. Tot în presă, la începutul anului 2024, existau informații conform cărora Thiess s-ar implica drept consilier pentru Alianța pentru Unirea Românilor. 

Omul de afaceri a fost implicat și în fotbalul românesc, fiind unul dintre cei care promiteau că vor aduce investitori la clubul Dinamo și este apropiat de Laurențiu Reghecampf, printre alții. 

Fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, declara pentru publicațiile de profil în urmă cu două zile că Thiess i-a comunicat faptul că Georgescu o să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

„Aseară, când Ciolacu avea 15% în plus, Thiess mi-a zis: «Nu te mai frământa. Georgescu va fi pe primul loc». I-am zis că e nebun. Eu îți spun cinstit. Mi-a dat și argumente. El l-a dus pe băiatul lui Trump în Serbia, în România, și a fost în Dubai cu niște șmecheri. Eu îți spun: singurul din această țară care a știut… ori a știut de la băiatul lui Trump ori.. nu știu", a declarat Dumitru Dragomir, pe 26 noiembrie, pentru Pro Sport. 

Contactat de Digi24.ro, Adrian Thiess a spus că este prieten cu Călin Georgescu de 15 ani, a refuzat să răspundă atunci când a fost întrebat dacă s-a implicat în campania candidatului independent și susține că nu l-a ajutat pe Georgescu din punct de vedere financiar. 

Reamintm că, din datele oficiale, Călin Georgescu nu a declarat niciun ban cheltuit în timpul campaniei pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Călin Georgescu, alături de Adrian Thiess

George Teșeleanu este un profesor universitar care, de-a lungul timpului, a făcut parte din Consiliile de Administrație ale Aeroportului Mihail Kogălniceanu sau Șantierul Naval Midia. A fost consul onorific al României în Italia, membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România și este cetățean de onoare al orașului Lupeni.

Teșeleanu a mai fost membru al Academiei de Științe Miniere a Ucrainei și membru al Academiei de Științe Naturale a Federației Ruse. Potrivit site-ului său, a participat „la numeroase conferințe științifice având ca tema internaționalizarea și deschiderea spre Est".

Contactat de Digi24.ro, Teșeleanu a menționat că poza ar fi fost făcută în anul 2022, că nu face parte din staff-ul de campanie al lui Călin Georgescu.

„Personal sunt printre ultimii care a aflat că este pe listă. Poza aceea, pentru corectitudinea informației, este din 2022. Atât eu, cât și el, avem o carte în mână (...) I-am dat o carte de Economia Dezvoltării, el mi-a dat programul, cartea lui (n.r.  (...) După am aflat că face Judo și l-am invitat la un stadiu de judo. A practicat judo, a participat la judo, a stat o săptămână. Dar de aici până la ce am văzut în presă e nevoie de fantezie (...) Nu candidez la nicio funcție, nu sunt activ în niciun partid politic, cu atât mai mult în campania lui Călin Georgescu", a declarat Teșeleanu pentru Digi24.ro.

Teșeleanu este implicat și în Federația Română de Judo, unde a avut poziție de conducere. A intrat într-un conflict cu Cozmin Gușă în ceea ce privește situația de la Federația de Judo, având în vedere că Teșeleanu a fost susținut să preia conducerea de un apropiat de-ai săi, Marius Vizer. Vizer este președintele Federației Internaționale de Judo și este descris în presă drept prietenul lui Vladimir Putin.

„L-am cunoscut personal la Jocurile Olimpice de la Londra. Soțul meu avea o cameră de protocol unde veneau personalitățile după competiții sau în pauze.Era nebunie mare cu Putin, oamenii se băteau să-l vadă, să-și facă poze, să dea mâna cu el. M-a sunat soțul meu și mi-a zis: „Unde ești?’ Eram în cealaltă cameră de protocol. Mi-a spus să vin puțin în camera de alături și m-am dus. Atunci am dat prima oară mâna cu Putin", a spus soția lui Marius Vizer pentru BihorJust în urmă cu un an.

Călin Georgescu, alături de Teșeleanu

Un alt personaj care apare în poze ar fi Bogdan Cătălin Vacusta, despre care mai mulți jurnaliști, cum ar fi Cristian Pantazi sau Ovidiu Vanghele și Vlad Stoicescu (Judecata de Apoi) și cel care a trimis mail-ul pe adresa redacțiilor din țară susțin că a lucrat în Direcția Generală de Informații a Apărării (serviciul secret al armatei) la începutul anilor 2000. MApN nu a răspuns încă unei solicitări pentru a confirma aceste informații. 

În prezent, numele lui apare pe mai multe articole legate de criptomonede, preluate inclusiv de o revistă de geopolitică susținută de Academia Română. Informațiile primite de Digi24.ro mai indică faptul că ar fi participat în mai mulți ani la conferințe în Federația Rusă. Vacusta nu a răspuns apelului Digi24.ro.

Călin Georgescu, alături de Bogdan Vacustă

M.G.

Ziare.com

Voi alege!



Iau pulsul lumii. Privesc departe, până în America de Sud.



miercuri, 27 noiembrie 2024

Mi-e frică.




"Pe lângă simptomele fizice ale fricii, oamenii pot experimenta simptome psihologice de a fi copleșiți, supărați, senzația de a scăpa de sub control sau un sentiment de moarte iminentă.


Frica este incredibil de complexă și nu există o cauză unică, primară. Unele temeri pot rezulta din experiențe sau traume, în timp ce altele pot reprezenta o teamă de cu totul altceva, cum ar fi pierderea controlului. Unele declanșatoare comune ale fricii includ:



  • Anumite obiecte sau situații specifice (păianjeni, șerpi, înălțimi, zbor etc.)

  • Evenimente viitoare

  • Evenimente imaginate

  • Pericole reale pentru mediu

  • Necunoscutul

Anumite temeri tind să fie înnăscute și pot fi influențate evolutiv deoarece ajută la supraviețuire. Alții sunt învățați și sunt conectați la asocieri sau experiențe traumatice."





Xxxxx


Mă uit prin site- urile de socializare, mă uit la tinerii din Piața Universității, ascult multele vorbe ce ies din gura unora, pline de o ură endemică  ce curge în șuvoaie prin toate mijloacele mass-media etc. contra candidatului la prezidențiale, domnul Costin Georgescu. Omul s-a blocat în casă de frică. Și ce om!


Mâine se strang mințile luminate, un covrigar, un mut și alți tovarăși ce vor să-i frângă gâtul și sa pună la conducerea țării un experimentat în manipulare și in jigniri. Mi-e frică de ce vor decide.


Mi-e frică,  mi-e frică,  mi-e frică......


Nu mi-a fost frică cand toți  mă înjurau pentru că eram un antivaccinist pe perioada plandemiei. Si ce mă înjurau!


Eu am votat un suveranist și tot suveranismul voi vota si mai departe. Sa fie clar!



Mi s-a transmis si mi-e frica că i se va întâmpla ceva, gen situațiile în care s-a atentat la viața lui Trump. 


luni, 25 noiembrie 2024

Afară ninge liniștit.


Am lucrat cu Excelența Sa Gheorghe Dolgu mai mult de trei ani. Acum, aflu detalii ce mă  uimesc. Îmi aduc aminte de acest excepțional intelectual și discuțiile noastre numeroase pe diverse teme.

Ce citesc astăzi mă îngrozește.  Câtă ură este în spatele cuvintelor, extrase mai jos de pe Internet! 


Mai bine să  defilăm cu un intelectual rasat în fruntea țării decât cu un neica nimeni! Vorba lui Ponta, eu voi alege supermașina.




sâmbătă, 23 noiembrie 2024

Dorul de țară va aduce romanii în patria lor!

Românii din FRANȚA aleg președintele din țara pe care o poartă în suflet. „Nu mai suntem niște orfelini de țara pe care am părăsit-o”

O româncă stabilită în Franța de 25 de ani a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă pentru românii din diaspora franceză momentul votului la prezidențialele din 2024. Petronela Caso are o poveste care merită să fie ascultată, fiind implicată în multe acțiuni și proiecte, atât în Franța, cât și în România.

Românca susține că votul este un moment unic pe care niciun om nu trebuie să-l rateze, deoarece reprezintă puterea supremă care poate fi folosită din orice colț al lumii pentru schimbările majore dorite în România.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Tot ce trebuie să știi despre candidați și
ordinea pe buletinele de vot.
Unde și cum votezi la primul tur din 24 noiembrie

În Franța, votul diasporei pentru primul tur al alegerilor prezidențiale a început vineri, 22 noiembrie, la ora locală 12:00, în timp ce în România, votul pentru Cotroceni se va desfășura duminică.

Românii își aleg viitorul președinte dintre cei 14 candidați rămași în cursă, care au încercat să convingă alegătorii că pot fi cea mai bună opțiune pentru a fi la cârma României în următorii cinci ani, într-un nou context geopolitic, cu un război aproape de graniță și cu provocări interne, economice, sociale și de apărare.

Petronela Caso, românca plecată din Piatra-Neamț, locuiește în Franța de 25 de ani. Acum, viața ei se împarte între Franța, România și New York, acolo unde trăiește fiica ei.

Românca a rămas cu gândul la România, dar mărturisește că țara în care a ajuns să trăiască este locul potrivit pentru ea, cultura francofonă moștenind-o din familie.

„De loc, sunt din Piatra Neamț, iar studiile le-am terminat la Iași. Generația mea are un parcurs destul de bogat, complex, ca să nu folosesc cuvântul dificil, pentru că eu evit lucrurile problematice, deoarece consider că cel mai bine este să vedem ceea ce este bun și să facem să fie mai bine.

În ceea ce privește povestea mea, am plecat cu un contract de muncă, am un profil bilingv, am terminat Facultatea de Geografie – Engleză la Iași. Soțul meu la vremea respectivă făcea o teză aici în Franța și am rămas să lucrăm amândoi. Eu am lucrat în traduceri și în documentare, am venit cu un contract de muncă și nici nu mi-am pus problema că ar fi mai bine sau mai rău.

La vremea respectivă, aveam deja un job în România, eram în învățământ, îmi dădusem definitivatul, dar așa a fost conjunctura. S-a întâmplat să vin într-o țară care este pe sufletul meu, pentru că în familia mea eu am avut francofoni, bunica mea a terminat Colegiul Francez între cele două războaie mondiale. N-am știut niciodată că voi ajunge în Franța, dar iată-mă aici."

Petronela Caso, românca stabilită în Franța de 25 de ani

Petronela Caso consideră că momentul votului este unic, o șansă care nu trebuie ratată și pentru care fiecare om care-și dorește schimbarea trebuie să lupte.

În Franța, românca a ales să nu stea pe margine, așa că s-a implicat activ în politică și luptă pentru apărarea drepturilor cetățenilor europeni. Și în comunitatea de români din Franța este implicată în organizarea alegerilor.

Petronela nu a uitat niciodată țara din care a plecat, tocmai de aceea are în Franța o asociație care se ocupă de copiii și de tinerii cu handicap din România.

„În primul rând, haideți să stabilim importanța votului. Este dreptul nostru fundamental și faptul că astăzi ne bucurăm de acest drept cred că este unul dintre lucrurile cele mai prețioase pentru care trebuie să luptăm și să fim prezenți, pentru ca el să se întâmple în viața noastră de zi cu zi, atunci când momentul ne cheamă.

Noi, cei din diaspora, acordăm o atenție deosebită acțiunii de organizare a alegerilor, cu atât mai mult cât noi am cunoscut în trecut aspectul negativ și dureros în care românii nu au putut să voteze, mă refer aici la momentul 2019. De atunci, ne implicăm noi, comunitatea de români, să organizăm atenți și implicați lucrurile.

Pe de altă parte, eu am o cauză, sunt implicată foarte mult și în politica din Franța și fac parte din partidul lui Emmanuel Macron. Am purtat mereu cauza de apărare a dreptului cetățenilor europeni, indiferent de țările în care se află – fie pentru țările de origine, fie pentru țările în care și-au domiciliat existența – pentru dreptul de a vota, de a participa și a candida.

Am și o asociație în Franța care se ocupă de copiii și tinerii cu handicap din România. Chiar marți am avut, împreună cu alte asociații europene, o întâlnire cu echipa președintelui Macron, pentru a exprima dorințele și viziunea noastră despre cum să colaborăm mai bine la nivelul comunităților de români, de belgieni, de spanioli, de rezidenți europeni în țările în care ne-am stabilit, în așa fel încât să existe o congruență și o fluiditate de viață și de respectare a drepturilor tuturor europenilor, indiferent de țările de unde provin și unde s-au stabilit", a povestit Petronela Caso.

Românca pledează pentru armonizarea la nivel european a dreptului la vot, despre care susține că este un drept fundamental al oricărui cetățean european, indiferent unde s-ar afla în lumea.

Deși susține că Franța, spre deosebire de alte țări, nu ține statistici pe bază de etnie, din date estimative, cunoscute de Petronela Caso, în Franța ar trăi 400.000 de români.

„Sunt implicată și asum lucrul acesta, pentru că este nevoie de multă lume implicată pentru ca lucrurile să meargă bine. E poate mai confortabil să urmărim și să analizăm, dar este mult mai riscant și de asumare să te implici. În același timp, sunt și președinta filialei USR Franța și Elveția. Deci, toți românii trebuie să-și exercite, în măsura dorințelor, dreptul la vot, dar trebuie încurajați și să li se explice despre cât este de important dreptul la vot.

Noi avem două etape de vot. Primul tur al alegerilor prezidențiale începe pentru românii din Franța pe data de 22 noiembrie, în România știu că are loc pe 24 noiembrie. Apoi continuăm cu alegerile legislative și ulterior cu cel de-al doilea tur la prezidențiale. Suntem foarte pregătiți, acum am făcut secțiile de vot, avem delegații, președinții de comisie se contactează, sunt pregătite echipele.

Așteptăm să avem, în primul rând prezență la vot. Asta înseamnă că acest drept este respectat și oamenii au conștientizat importanța actului legislativ și că votul este important pentru fiecăre cetățean. Toți își doresc ca țara de unde provin să-i facă să fie mândri, să se simtă în siguranță, să poată să se definitiveze și să se definească oriunde ca cetățeni liberi și respectați, fie prin cultură, fie prin artă, fie prin activitatea antreprenorială.

Oamenii aceștia au nevoie să fie lăsați să le crească aripi, să fie respectați într-un cadru care să nu intervină și să nu îngrădească drepturile și acțiunile lor, dar să le permită un mediu sigur, respectat, empatic. Și aceasta trebuie să facă statul. Asta își doresc oamenii: profesionalism, empatie și coerență între vorbe și fapte", a mai spus românca stabilită de 25 de ani în Franța.

Petronela Caso știe că lumea de astăzi – aflată într-o continuă schimbare și cu o dezvoltate uluitoare a tehnologiei – îi aduce pe oameni mult mai aproape de locurile de unde au plecat.

Deși există un dor de țara natală și o nostalgie care nu pot fi negate de românii din diaspora, libertatea de circulație le permite să nu mai simtă îngrădirea de altădată, ci să fie unde vor, unde se pot realiza mai bine, dar și la un zbor distanță de cei dragi și de locurile natale.

„Haideți să vă explic puțin partea aceasta de nostalgie și de dor pe care o duc oamenii care părăsesc țara natală și care există într-adevăr. Ceea ce noi trebuie să conștientizăm astăzi este că avem niște valori absolute pe care ni le-am câștigat și niște libertăți pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi, fiindcă ele nu sunt câștigate permanent. Pentru ele, în fiecare zi trebuie să luptăm, pentru că știm că pot să dispară de pe o zi pe alta.

Dar ceea ce ne conferă astăzi aceste libertăți – cu atât mai mult pentru că așa este realitatea astăzi – este că noi nu mai suntem niște orfelini de țara pe care am părăsit-o. Libertatea de circulație, de expresie – nu mai putem vorbi astăzi de o migrație-emigrație, putem vorbi de o mobilitate, cu atât mai mult în sânul Europei. Și atunci, da, îmi doresc să ne întoarcem, dar nu este o dorință din aceasta dureroasă, încât să lași ceva în spate, pentru că astăzi putem să păstrăm tot ce avem, funcționând și ducându-ne viața în mai multe țări din Europa.

Putem să trăim în Franța, dar să deschidem o afacere în România. De fapt, ar trebui să ne fie ușor și această predictibilitate să ne permită să trăim acolo unde dorim, acolo unde ne este bine și acolo unde simțim că suntem împliniți în orice moment din viața noastră. Sunt mulți români care își doresc să se întoarcă, dar întoarcerea aceasta trebuie privită ca o îmbogățire și ca pe un nou capitol într-o carte pe care o scriem astăzi în mod permanent", a mai spus Petronela Caso, românca stabilită în Franța.

joi, 21 noiembrie 2024



Alegeri 2024.


W. Heath Robinson (1872-1944) was a well-known British illustrator whose life and work straddled the Pre-Raphaelite movement and the golden age of early 20th-century Illustration.


https://georgesimion.ro/ia-uitati-ce-am-gasit-pe-facebook-ce-parere-aveti/

 https://georgesimion.ro/ia-uitati-ce-am-gasit-pe-facebook-ce-parere-aveti/


 

Ia uitați ce am găsit pe Facebook! Ce părere aveți?

Am găsit recent un articol pe Facebook care face o comparație între mine și Donald Trump în ceea ce privește pozițiile față de Rusia și politica externă. Deși provenim din contexte politice diferite, sunt multe puncte comune între abordările noastre. În acest articol, se subliniază că amândoi punem un accent puternic pe protejarea intereselor naționale, chiar dacă metodele și retorica diferă. Trump este mai pragmatic, în timp ce eu am o poziție mai fermă, aliniată cu percepțiile României despre influența rusă în regiune. Însă, amândoi respingem influențele externe și susținem suveranitatea națională, un principiu esențial în viziunea noastră politică.

Am fost numit spion, trădător, pro-rus, cum a fost numit și președintele Americii, Donald Trump. Astea sunt etichetele pe care niște politicieni trădători, o clasă politică disperată, le-a lipit de mine. O clasă politică și un sistem speriat că un om venit din rândul poporului român vorbește pentru români și pe limba românilor, vorbește deschis și nu se lasă cumpărat și le va strica jocurile și combinațiile.
Vă spun cu mâna pe inimă, cum sunt și în afișul electoral, singurul lucru de care mă fac vinovat este că am luptat întotdeauna, de mic copil, pentru România și pentru români. Și am îndrăznit să cred în unirea țării noastre, de la Nistru până la Tisa. Și am spus mereu cu voce tare că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același popor.

În articolul respectiv este compară retorica mea și a lui Donald Trump privind Rusia și suveranitatea națională. Se spune că amândoi susținem protejarea intereselor proprii ale țării, chiar dacă Donald Trump adoptă o abordare mai diplomatică, în timp ce eu sunt mai ferm în respingerea influenței externe, în special a Rusiei. Deși avem abordări diferite, se subliniază că suntem amândoi foarte preocupați de păstrarea independenței decizionale a țării noastre, iar politica externă trebuie să reflecte în mod clar aceste interese naționale, fără a cădea pradă presiunilor externe, fie ele economice sau politice.

Vă invit să citiți articolul publicat pe Facebook:

”Sine ira et studio! În contextul în care principala acuză a adversarilor politici la adresa lui George Simion constă în ideea că este apropiat de Rusia, am rugat inteligența artificială să facă o comparație a poziționărilor publice față de Rusia ale lui George Simion și Donald Trump. Mai jos rezultatul, foarte interesant de citit:
”Donald Trump și George Simion au abordări diferite, dar uneori parțial suprapuse, în ceea ce privește Rusia, în funcție de contextul politic din Statele Unite și România. Totuși, anumite similitudini pot fi observate în modul în care tratează subiecte legate de suveranitate și politica externă.
______________
1. 𝗥𝗲𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A fost criticat frecvent pentru retorica sa percepută ca fiind mai blândă față de Rusia și pentru relația sa cu Vladimir Putin. El a susținut că este important să se mențină o relație constructivă cu Rusia, punând accent pe interesele Statelor Unite. De exemplu, Trump a declarat:
„Getting along with Russia is a good thing, not a bad thing. Only stupid people would think that’s bad.”
(„Să ne înțelegem cu Rusia este un lucru bun, nu rău. Doar oamenii stupizi ar crede că este rău.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Retorica sa față de Rusia este mai fermă, aliniindu-se poziției naționaliste și euro-sceptice. A condamnat influența Rusiei în regiune, dar, în același timp, pune accent pe o politică externă orientată spre suveranitate. El a declarat că România ar trebui să fie fermă față de Rusia, dar să-și păstreze independența decizională:
„România trebuie să fie fermă în fața agresiunii rusești, dar să nu devină o marionetă a altor puteri.”
Punct comun: Ambii lideri vorbesc despre prioritizarea intereselor naționale în relațiile internaționale, fie prin cooperare strategică (Trump), fie prin delimitare fermă (Simion).
______________
2. 𝗖𝗿𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮 𝗶𝗻𝗳𝗹𝘂𝗲𝗻𝘁̦𝗲𝗶 𝗲𝘅𝘁𝗲𝗿𝗻𝗲 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘇𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A criticat NATO pentru lipsa contribuțiilor echitabile ale statelor membre, ceea ce a inclus o viziune sceptică asupra implicării SUA în conflicte externe, inclusiv față de Rusia. Într-un interviu, el a spus:
„I’m not going to commit America to endless wars. We have to look at our interests first.”
(„Nu voi angaja America în războaie nesfârșite. Trebuie să ne uităm întâi la interesele noastre.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: În mod similar, a subliniat că România trebuie să ia decizii suverane, fără să urmeze orbește directivele Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale. În contextul conflictului din Ucraina, Simion a pus accent pe protejarea granițelor României și pe susținerea etnicilor români din zonele afectate.
Punct comun: Ambii exprimă scepticism față de influențele externe asupra deciziilor naționale, Trump în cadrul NATO și Simion față de UE sau alte puteri globale.
______________
3. 𝗥𝗲𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗼𝗿𝗶𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗼𝗿
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A apelat frecvent la publicul său conservator, declarând că SUA trebuie să evite implicarea excesivă în conflictele externe, inclusiv cu Rusia, dacă acestea nu servesc direct intereselor naționale. Exemplu:
„We can be strong without being reckless.”
(„Putem fi puternici fără să fim imprudenți.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Deși mai critic față de Rusia, Simion folosește o retorică naționalistă care îi atrage pe susținătorii tradiționaliști și conservatori, inclusiv pe cei sceptici față de implicarea militară a României în conflicte internaționale, cerând o politică externă „pentru români, nu pentru interese străine.”
Punct comun: Amândoi își axează mesajele pe protejarea propriului electorat conservator, apelând la teme de independență și suveranitate.
______________
Diferențe semnificative
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: Este mai pragmatic în relația cu Rusia, promovând cooperarea dacă aceasta servește interesele SUA.
* 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Adoptă o poziție critică față de Rusia, aliniată istoriei și percepțiilor României privind influența rusă în regiune.
______________
Concluzie
Deși diferențele de context politic și istoric sunt evidente, atât Trump, cât și Simion promovează ideea că politica externă ar trebui să fie ghidată de interese naționale. Ambii evită un limbaj puternic pro-intervenționist, preferând să atragă susținători printr-un mesaj de suveranitate și protecție a intereselor naționale.”

Voi ce părere aveți? Lăsați în comentarii la acest articol

Distribuie articolul pe Social Media
       
 
 Abonare 
guest


0 COMMENTS
Select text only

Iată bogăția mea!