joi, 27 octombrie 2022

Plecarea de acasă.

La miez de noapte mă întreb: plecarea de acasă este benefică și  necesară?  Da, aș  zice. De ce, oare?

Mame și tați, surori și frați, bunici, preoți și pastori, consilieri și psihoterapeuți: băieții voștri nu vor deveni bărbați dacă rămân acasă lipiți de fusta mamei sau de calculator! Băieții trebuie să plece de acasă pentru a cuceri lumea, pentru a-și îndeplini misiunea la care sunt chemați și după care tânjesc s-o afle și s-o împlinească.

Fetelor nu vă lăsați ușor și repede cucerite !

Evrika! Am reușit. Băieții noștri cu ale lor neveste și  copii sunt aproape de noi, la câteva zeci de kilometri. Aceste distanțe sunt extrem de mici în comparație cu departarea, exprimată în  mii de kilometri, a copiilor și nepoților și  in general a milioanelor de români, răspândiți pe mapamond.

Ce poate fi mai frumos să-i ști aproape pe ai tăi, pe plai românesc!

Ieri am petrecut o seară  minunată în jurul focului de tabără, bucatelor pregătite cu drag de unul din copiii noștri cu întreaga sa familie, nora și nepoții, în  jurul mesei de pe terasa noii lor case. Deasupra capului nostru cerul avea o deschidere imensă.  Aer curat. Puține case in jur. Un câine și o pisică din vecini ne-au fost singurii martori ai sporăvăielilor noastre.

Mărturie celor exprimate este platoul cu pește, pregătit la cuptor, stropit cu razachie și un vin de la Poienari.



Ce vă doresc eu vouă, tuturor? Pace, liniște  în suflet, familia unită, pentru mulți chiar reunită pe plaiurile noastre. 

Noapte bună! Mai sunt câteva ore până la răsăritul soarelui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iată bogăția mea!