Mafia italiană caută destabilizarea sudului Italiei. Primele destabilizari sociale.

Coronavirus: Sudul Italiei, afectat de revolte și furturi, riscă să scape de sub control

"Trebuie să acționăm repede, mai mult decât rapid. Dacă ajutoarele guvernului național și regional sosesc peste 15 zile și sunt necesare încă 15 pentru distribuirea lor, riscăm mult. Anunțul ar fi un bumerang. Disconfortul s-ar transforma în violență", a declarat primarul orașului sicilian Palermo, Leoluca Orlando, într-un interviu acordat cotidianului "La Stampa", citează Rador.

Joia trecută, un grup neidentificat de persoane a intrat într-un supermarket din Palermo și au încercat să iasă fără să plătească cumpărăturile: "Acesta este un episod rezolvat de rețeaua de asistenți sociali ai primăriei, dar a fost însoțit de o serie de mesaje iresponsabile pe internet și pe rețelele de socializare, care riscă să creeze un climat de destabilizare: trebuie să garantăm prezența 'medicului' pentru a împiedica sosirea 'vrăjitorului' ", a explicat Orlando. Iar "vrăjitorul" este mafia, care nu așteaptă altceva decât să înlocuiască statul. În același ziar, "La Stampa", directorul Maurizio Molinari, în timp ce critică o anumită inerție în acțiunea Guvernului, avertizează cu privire la explozia bombei sociale în urma urgenței sanitare mai întâi și, apoi, a situației economice.

"Al treilea front al situației de urgență este ordinea publică. Se întrevede în Sud, prin asalturi asupra cuptoarelor de pâine și prin furturi ale pungilor de cumpărături în Sicilia, ceea ce indică riscul ca imposibilitatea de a munci o perioadă prelungită - mai ales în cazul muncii nedeclarate - să declanșeze dezordine și violență într-o zonă în care criminalitatea organizată rămâne de temut".

SUA. Nu-i a glumă. Tablou sumbru.

Coronavirus în lume Oficialii SUA avertizează asupra unui bilanț sumbru: Între 100.000 și 240.000 de americani ar putea muri

Președintele american Donald Trump i-a avertizat marți seara pe americani să se pregătească pentru că urmează două săptămâni "foarte, foarte dureroase" în condițiile în care Casa Albă a prezentat o prognoză potrivit căreia între 100.000 și 240.000 de cetățeni ar putea să moară din cauza pandemiei, chiar dacă actualele restricții privind distanțarea socială sunt menținute, scrie Guardian. În absența măsurilor de prevenție și distanțare socială, prognozele prezentate de experții Casei Albe indicau un scenariu tragic în care între 1,5 și 2,2 milioane de americani ar fi murit.

Adopotând un ton neobișnuit de sobru pentru el, într-o conferință de presă maraton, președintele american și-a apărat strategia pe care a adoptat-o în criza coronaviruslui și a prezentat mai multe exemple care, spune el, justifică decizia de a menține, în mare parte, economia blocată.

“Vreau ca fiecare american să fie pregătit pentru zilele grele care vor urma. Vom trece prin două săptămâni foarte dure. Vor fi două săptămâni foarte, foarte dureroase", a spus Trump, în conferința de presă.

Numărul morților în SUA a depășit 4.000, cu un record negru de 865 de decese în doar 24 de ore.

Numărul total de îmbolnăviri este de 189.618 în SUA, în condițiile în care bilanțul mondial este de 859.796 de cazuri. La nivel mondial, până acum, și-au pierdut viața peste 42.000 de oameni.

Bilanțul este mult peste cifrele raportate oficial de autoritățile de la Beijing.

Experții americani de la Casa Albă au transmis marți că, potrivit prognozelor lor, între 100.000 și 240.000 de americani ar putea să moară din cauza pandemiei, chiar dacă măsurile restrictive vor fi aplicate în continuare.

Doctor Deborah Birx, coordonatorul echipei speciale de la Casa Albă care se ocupă de gestionarea crizei, le-a spus reporterilor că în cel mai negru scenariu între 1,5 și 2, 2 milioane de americani ar fi putut să moară în SUA, în absența unei atenuare a pandemiei prin măsuri speciale. Dar, în condițiile în care sunt luate măsuri, vârful va putea fi redus iar bilanțul ar putea fi de 100.000-240.00 de morți. Ea a mai spus că acest bilanț negru ar putea fi mai mic dacă oamenii își modifică comportamentul.

Deborah Birx a prezentat grafice care indică faptul că statul New York are cele mai multe cazuri, urmat de New Jersey, comentând că speră ca distanțarea socială să oprească răspândirea rapidă în celelalte 48 de state.

Spania. Cele mai dure măsuri de pe planetă. COVID-19

 

               L'un des confinements les plus sévères de la planète. De l’autre côté des Pyrénées, il est impossible par exemple de justifier une sortie du domicile par une course à pied ou une promenade avec les enfants. Mais cette semaine, le gouvernement a donné un sérieux coup de vis supplémentaire. Depuis lundi et jusqu’au dimanche de Pâques, le 12 avril, seuls les salariés des activités jugées essentielles sont autorisés à se rendre à leur poste de travail.

Spitalul Universitar de Urgență București, DSP, Institutul..., lanțul morții. Scăpări =minciuni

O femeie a murit în 27 martie la Spitalul Universitar. DSP a "uitat" să raporteze decesul din cauza unor "deficiențe tehnice"

Bilanțul deceselor din cauza coronavirusului în România se ridică la 79. Este vorba despre o femeie care a murit în 27 martie la Spitalul Universitar de Urgență din Capitală. Decesul ar fi fost anunțat de către spital Direcției de Sănătate Publică București, însă aceasta a "uitat" să raporteze cazul Institutului National de Sănătate Publică. Explicația oficială: "deficiențe tehnice".

Institutul National de Sănătate Publică s-a autosesizat din presă și a solicitat Spitalului Universitar de Urgență București și DSP București informații privind existența unui deces în cadrul unității sanitare.

Conform Grupului de comunicare strategică, răspunsul spitalului este că în 27 a fost înregistrat decesul unei persoane infectate cu noul coronavirus.

Cazul ar fi fost raportat de către spital Direcției de Sănătate Publică București, însă aceasta a "uitat" să-l raporteze către Institutul National de Sănătate Publică. Explicația oficială a autorităților: "deficiențe tehnice generate de procesul de mutare a sediului DSPMB".

Bilanțul deceselor din cauza coronavirusului în România se ridică astfel la 79.

Este vorba despre o femeie de 84 de ani din București, care a ajuns în data de 26.03.2020 la camera de gardă UPU a Spitalului Universitar de urgență cu simptomatologie care a încadrat-o în categoria suspect de infecție cu COVID-19.

Pacienta a fost izolată si i s-au recoltat probe pentru COVID-19 în aceeași dată cu rezultat pozitiv, în 27.03.2020. Femeia a murit în aceeași zi - 27 martie. Patologie asociată: fibrilatie atrială, pacemaker permanent, insuficiență cardiacă cronică.

30 din cele 79 de persoane infectate cu coronavirus care au murit în România erau pacienți ai Spitalului Județean din Suceava.

Șase decese au fost anunțate de către autorități marți seară. Grupul de comunicare strategică spune că cei 6 pacienți erau internați în Secția medicală și gastroenterologie a Spitalului Județean Suceava. Pacienții sunt 3 femei și 3 bărbați cu vârste între 57 și 82 de ani. În cazul unora dintre ei, probele pentru testarea COVID au fost recoltate în perioada 25-26 martie, iar confirmarea pentru coronavirus ar fi venit după deces.

Aceeași situație a fost în cazul altor 13 pacienți de la Suceava ale căror decese au fost anunțate de autorități abia luni seară. Pacienții au murit însă în perioada 22-29 martie, autoritățile susținând că au fost raportate cu întârziere pentru că rezultatele testelor ar fi sosit abia în 30 martie.

Reamintim că municipiul Suceava și 8 comune din județ au intrat în carantină de luni seară, având la acel moment 28% din cazurile de îmbolnăvire cu coronavirus raportate la nivel național, mai exact 593 din 2.109. Potrivit raportărilor către INSP din teritoriu, în România erau 285 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, a anunțat luni Grupul de comunicare strategică. 181 dintre acestea sunt de la Suceava - 43 medici, 70 asistente, 20 infirmiere, 7 îngrijitoare, 41 personal auxiliar.

Decese din cauza COVID-19 în România:

Primul deces

Pacient din Filiași, întors din Franța pe data de 6 martie (nu din zonă roșie). Pe 15 martie, medicii de la Compartimentul de Primiri Urgențe din Filiași au solicitat testarea pentru COVID-19, fiind refuzați de DSP Dolj: pacientul nu corespundea definiției de caz. A fost testat în urma insistențelor medicilor, pe 17 martie, și declarat pozitiv pe 18 martie. Decesul s-a produs duminică, 22 martie. 23 de cadre medicale din Filiași sunt în izolare.

Al doilea deces

Al doilea român ucis de coronavirus - bărbat de 74 de ani care făcea dializă la Spitalul Universitar. Lunea trecută, el s-a prezentat la Spitalul Universitar cu febră și tuse. Medicii au cerut testarea lui pentru coronavirus, dar au fost refuzați - "nu prezintă context epidemiologic" și "nu corespunde definiției de caz". Stă 4 zile internat în Spitalul Universitar București până când este testat și confirmat cu coronavirus, vineri. Este transferat apoi în stare gravă la Spitalul Victor Babeș, unde moare două zile mai târziu, duminică.

Al treilea deces

Bărbat de 70 de ani din Piatra Neamț, fără istoric recent de călătorii, fără contact identificat cu persoană COVID-19 pozitivă. Nu corespundea definiției de caz dată de autorități pentru a fi testat.

Al patrulea deces

Femeie în vârstă de 72 de ani, din Suceava, fără context epidemiologic (nu a călătorit în zonă roșie, nu a avut contact identificat cu pacient COVID-19 pozitiv). Nu corespundea definiției de caz pentru a fi testată.

Al cincilea deces

Bărbat de 71 de ani din Suceava, fără context epidemiologic (nu se încadra pentru a fi testat). Posibil contact al unei alte paciente COVID19 pozitivă, transferată anterior la Spitalul de Boli Infecțioase Iași.

Al șaselea deces

Bărbat de 64 de ani, din Arad. El a fost internat pe 20 martie, în stare gravă, la Spitalul Județean Arad, fiind intubat în secția de terapie-intensivă. Bărbatul a fost confirmat positiv cu coronavirus luni, în ziua decesului, dar autoritățile spun că a fost testat anterior. Potrivit surselor HotNews.ro, nici acest bărbat nu se încadra în definiția de caz pentru a fi testat de autorități. El a fost testat într-un târziu, la insistențele medicilor arădeni.

Al șaptelea deces

Bărbat în vârstă de 65 de ani internat la Spitalul Universitar București. El a fost internat în același salon cu bărbatul de 74 de ani care a murit duminică, după ce a fost transferat de la Spitalul Universitar de Urgență București la Spitalul Victor Babeș și care a așteptat 4 zile internat în Spitalul Universitar până să fie testat (al doilea deces provocat de coronavirus în România). Bărbatul a fost testat și confirmat pozitiv sâmbătă, la o zi după ce fusese testat și confirmat pozitiv colegul său de salon de la care se presupune că s-a infectat cu coronavirus. Cum al doilea român ucis de coronavirus, de la care se presupune că s-a infectat și al șaptelea, a fost testat abia după 4 zile de spitalizare, cel mai probabil și colegul său de la salon, care a luat virusul de la el, a fost testat cu întârziere.

Al optulea deces

Un bărbat în vârstă de 70 ani, internat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova, confirmat cu coronavirus în 19 martie. Pacientul se întorsese în 7 martie din Italia împreună cu fiica sa, care se află în acest moment în autoizolare. Pacientul a fost internat în 19 martie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova cu insuficiență respiratorie, fiind internat pe secția ATI a spitalului. Acesta suferea de boli preexistente pentru care urma tratament cu insulină. De asemenea, pacientul avea obezitate grad II.

Al nouălea deces

Un bărbat de 59 de ani, internat la Spitalul din Suceava, care a murit pe 22 martie, dar a cărei confirmare pozitivă la coronavirus a fost făcută a doua zi după deces, respectiv în 24 martie.

Al 10-lea deces

Femeie de 80 de ani, pacientă în Spitalul Județean de Urgență Suceava, fără posibilă expunere, caz raportat în 24 martie.

Al 11-lea deces

Femeie, 64 de ani, din județul Suceava, internată în stare gravă în Spitalul Județean Suceava - secția ATI, unde a fost intubată. Femeia a fost transferată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, unde a decedat în 24 martie. Pacienta suferea de boli asociate (HTA, cardiopatie ischemica, fibrilatie atrială) și a avut istoric de călătorie în perioada 13-29 februarie a.c. în Insulele Mauritius, Seychelles, Dubai.

Al 12-lea deces

Bărbat, 74 ani, din județul Ialomița, internat la Bacău în Spitalul Comănești, secția ATI, unde a primit oxigen pe mască. Bărbatul a manifestat simptome în 19 martie a.c. și a fost internat în 22 martie a.c. în stare gravă. Pacientul suferea de obezitate, HTA, și insuficiență renală cronică. Deces confirmat în 24 martie.

Al 13-lea deces

O femeie de 72 de ani din județul Caras-Severin, care se întorsese din Spania și era izolată la domiciliu din 20 martie. Deces anunțat în 25 martie.

Al 14-lea deces

Un bărbat de 52 de ani internat la Spitalul Județean Suceava, unde au murit alte 5 persoane, iar peste 100 de cadre medicale au fost infectate. Este cel mai tânăr pacient infectat cu coronavirus și decedat în țara noastră. Bărbatul suferea de obezitate. Deces anunțat în 25 martie.

Al 15-lea deces

Bărbat de 63 de ani, din judetul Neamt, internat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași în sectia de ATI, confirmat pozitiv în data de 21.03.2020. Deces înregistrat în 25 martie.

Al 16-lea deces

Femeie de 70 de ani, din județul Suceava, internata in SJU Suceava, confirmată pe data de 25.03.2020.Deces înregistrat în 25 martie.

Al 17-lea deces

Femeie de 70 ani, din județul Suceava, internata în SJU Suceava, confirmată pe data de 25.03.2020. Deces înregistrat în 25 martie.

Al 18-lea deces

O femeie în vârstă de 76 ani, din județul Cluj, internată în 20 martie în Spitalul Huedin. Pacienta a fost transferată în 22 martie în secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase Cluj, după ce a fost confirmată cu COVID-19. Deces înregistrat în 26 martie.

Al 19-lea deces

Un bărbat de 56 de ani din județul Dâmbovița, hemodializat la un centru de dializă și internat inițial la Spitalul de Urgență București Floreasca. A fost transferat în 23 martie, atunci când a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus, la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș - ATI. Deces anunțat în 26 martie.

Al 20-lea deces

Un bărbat de 49 de ani din județul Timiș, neinternat. El s-a prezentat în 20 martie la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență din Timișoara, unde a fost diagnosticat cu pneumonie acută (clinic si radiologic). I s-a recomandat consult de specialitate la Spitalul de boli infecțioase. În 21 martie s-a prezentat si la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, neinternat, diagnosticat cu pneumonie acută. În 24 martie, adică în urmă cu două zile, starea bărbatului s-a deteriorat, iar acesta a solicitat ambulanța. I s-a recoltat exudat pentru COVID și a fost lăsat la domiciliu. El a fost confirmat cu coronavirus în 26 martie, când a și murit. Pacientul avea boli cronice preexistente ( poliartrită reumatoidă și hipertensiune arterială), iar GCS spunea că, potrivit declarațiilor acestuia, nu ar fi călătorit în străinătate și nici nu a fost contact al unei persoane pozitive. Deces anunțat în 26 martie.

Al 21-lea deces

O femeie de 70 de ani, din județul Neamț, internată în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamt-Nefrologie, pentru hemodializă. Starea i s-a agravat din 25 martie, când se suspectează infecție cu coronavirus și se recoltează probe. Ea a murit miercuri, iar rezultatul testului a sosit joi, fiind pozitiv pentru coronavirus. Deces anunțat în 26 martie.

Al 22-lea deces

Un bărbat de 45 ani din județul Arad, confirmat în 25 martie și decedat tot în 25 martie în ambulanță, în timpul transferului la Spitalul Victor Babeș din Timișoara. Deces anunțat în 26 martie.

Al 23-lea deces

Un bărbat în vârstă de 75 de ani, din județul Iași, internat si confirmat în data 22.03.2020, decedat in 26.03.2020. Acesta avea și comorbidități, și anume diabet zaharat complicat.

Al 24-lea deces

O femeie de 80 ani din județul Bacău internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași, în secția ATI. A fost confirmată în data 25.03.2020, decedată în 26.03.2020. Comorbidități: insuficiență cardiacă, fibrilație atrială.

Al 25-lea deces

U n bărbat în vârstă de 81 ani, din București, internat prin Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului SF IOAN în 26.03.2020, ulterior transferat la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, acolo unde s- a înregistrat în data de 27.03.2020 decesul în secția de ATI.

Al 26-lea deces

Bărbatul s-a internat în 10 martie la Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, iar din data de 25 martie era intubat în secția de ATI. În data de 27 martie a fost confirmat pozitiv la COVID-19, zi în care a și murit.

Al 27-lea deces

O femeie de 71 ani din Arad,cunoscută cu diabet zaharat. S-a internat la Spitalul Județean, secția Boli Infecțioase prin Unitatea de Primiri Urgențe, în data de 25.03.2020. Din data de 27.03.2020 a fost transferată în secția de ATI, unde a decedat în aceeasi zi. La internare prezenta insuficienta respiratorie acuta.

Al 28-lea deces

O femeie de 74 ani , jud. Arad internată în 18.03. 2020 în Clinica de Diabet si Boli de Nutritie a SJU Arad. În 25.03.2020 i s-au recoltat probe pentru COVID-19. Rezultat pozitiv în data de 27.03.2020. Din 26.03.2020 transferată in ATI, unde a decedat pe 26.03.2020.

Al 29-lea deces

O femeie de 60 ani, din județul Arad, este a 29-a victimă înregistrată sâmbătă, 29 martie, internată în secția de boli infecțioase Arad din data de 25.03.2020, apoi transferată în ATI in aceiasi zi. Recoltarea pentru COVID-19 a fost făcută în data de 25.03.2020, rezultat pozitivfiind confirmat în 26.03.2020. A decedat în 26.03.2020.

Al 30-lea deces

Este vorba despre un bărbat de 74 ani, din județul Hunedoara, internat în secția de Oncologie a Spitalului Județean Deva cu neoplasm în stadiul terminal.

Probele pentru COVID 19 au fost recoltate în data de 26 martie, în ziua în care bărbatul a murit. Astfel, rezultatul pozitiv a venit abia în data de 28 martie, după decesul pacientului.

Al 31-lea deces

Un bărbat de 43 de ani care a fost tranferat de la Spitalul Județean din Suceava la Spitalul de Arși din București unde a fost operat, dar a decedat pe 28 martie.

Al 32-lea deces

O femeie de 61 ani, din județul Hunedoara, este o altă victimă. Ea a fost internată în ATI Spitalul Județean Deva. Ea a murit pe 23 martie, însă confirmarea cu COVID 19 a venit cinci zile mai târziu, mai exact pe 28 martie.

Al 33-lea deces

Un alt pacient decedat este un Bărbat de 65 de ani, din județul Arad, internat pe 22 martie la Spitalul Județean și transferat trei zile mai târziu la Spitalul de Boli Infecțioase V Babeș Timișoara. A decedat după alte trei zile.

Al 34-lea deces

Un bărbat de 67 ani, din județul Constanța, este o altă victimă raportată sâmbătă seară. El a fost internat din 25 martie în Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, unde a decedat trei zile mai târziu.

Decesele 35-37

Au fost raportate în Ialomița. Este vorba despre un bărbat de 39 de ani, decedat la 26 martie, al cărui rezultat la testul COVID 19 a venit pe 28 martie. Nu avea boli asociate cunoscute. De asemenea, doi bărbați de 60 și 77 de ani au decedat la domiciliu pe 25 martie, rezultatul pozitiv fiind dat în urma unor probe recoltate de medicina legală. Niciunul dintre cei decedați în Ialomița nu a avut istoric de călătorie și nici contact cunoscut cu caz confirmat.

Al 38-lea deces

Un bărbat de 66 de ani din județul Timiș, contact cu un membru al familiei revenit din Germania. Deces anunțat în 29 martie.

Al 39-lea deces

Un bărbat de 71 de ani din județul Suceava (contact cu o persoană care a revenit din Austria). A murit în 29 martie la Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj-Napoca, Secția ATI. Patologie preexistentă: tumora neuroendocrină, HTA, anevrism de aortă.

Al 40-lea deces

Tânără de 27 ani din județul Botoșani. Tânăra a murit în 29 martie. Patologie preexistentă: diabet zaharat tip I decompensat.

Al 41-lea deces

Femeie, 75 ani, jud. Hunedoara. Femeia a murit în data de 26 martie, la Spitalul Municipal Hunedoara, Secția ATI.Patologie preexistentă: Bronhopneumopatie cronica obstructivă.

Al 42-lea deces

Bărbat, 82 ani, jud. Hunedoara. Bărbatul a murit în 25 martie, la Spitalul Municipal Hunedoara, Secția ATI. Patologie preexistentă: Neoplasm digestiv stadiul III. Hemoragie digestiva superioara.

Al 43-lea deces

Un bărbat de 72 de ani din Arad, care nu a călătorit și nu a intrat în contact cu vreo persoană infectată. El a murit în 29 martie la Spital Boli Infecțioase Arad. Patologie preexistentă: bronhopneumonie, insuficiență cardiacă.

Al 44-lea deces

Un bărbat de 74 de ani care a murit în 30 martie la Spitalul de Boli Infecțioase Satu Mare. Patologie preexistentă: hipertensiune arterială, diabet zaharat tip II insulino -dependent.

Al 45-lea deces

Decesul numărul 45 este al unui bărbat de 57 de ani, jud. Timiș, care avea și cardiopatie și TBC. El a fost contact al unei persoane din Germania. Deces produs pe 29 martie și raportat pe 30 martie

Al 46-lea deces

Al 46-lea deces din cauza coronavirusului este al unui bărbat de 70 de ani din Timiș, care suferea și de cardiopatie și diabet zaharat tip II. Deces produs pe 29 martie și raportat pe 30 martie.

Al 47-lea deces

Un bărbat de 77 de ani din Hunedoara. A murit în 30 martie la Spitalul Municipal Hunedoara. GCS precizează că bărbatul nu ar fi intrat în contact cu vreo persoană infectată.

Al 48-lea deces

Barbat de 59 de ani din județul Bacău. În 26 martie i s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19, care au fost testate la Spitalul Clinic Boli Infecțioase Iași. Rezultatul a fost confirmat pozitiv în 27 martie. Pacientul a murit în 30 martie la Spital Judetean de Urgență Bacău – secția Boli Infecțioase. Patologie preexistenta: hipertensiune arterială, diabet zaharat tip II decompensat.

Al 49-lea deces

Bărbat de 74 de ani din județul Hunedoara. Fusese internat în 19 martie în Secția de oncologie Deva. În 27 martie s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19, care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Bărbatul a murit în 27 martie, iar în 30 martie s-au confirmat că era infectat cu coronavirus. Patologie preexistentă: adenocarcinom gastric stadiul IV, carcinomatoza peritoneala

Al 50-lea deces

Femeie de 60 de ani din județul Hunedoara. În 26 martie s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19, care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Femeia a murit în 29 martie la Spitalul Municipal Hunedoara - Sectia ATI, iar confirmarea pentru coronavirus a venit o zi mai târziu, în 30 martie. Pacienta fusese transferată din Institutul Cardiovascular Timișoara în 26 martie, fiind în același salin cu un caz confirmat. Patologie preexistentă: cardiopatie, insuficienta cardiacă.

Al 51-lea deces

Femeie de 65 de ani din județul Sibiu. Internată în 27 martie la SCJU Sibiu – ATI. În aceeași zi s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19, probe care au fost testate la Spitalul Regina Maria București. Data confirmării: 28 martie, data decesului: 30.03.2020. Patologie preexistentă: boală cardiovasculară

Al 52-lea deces

Bărbat de 52 de ani din județul Ialomița. S- a prezentat la UPU Slobozia în 29 martie, s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Institutul Matei Balș. Pacientul a murit în 29 martie, iar confirmarea pentru COVID a venit în 30 martie. GCS precizează că pacientul nu are medic de familie și nici apartinatori, iar din acest motiv nu se cunosc antecedentele patologice ale bolnavului.

Decesele 53-65

T oate cele 13 persoane, cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani, au fost internate la Spitalul Judetean de Urgență Suceava, în mai multe sectii, după cum urmează: nefrologie, boli interne, chirurgie plastică, gastroenterologie. Decesele au fost înregistrate în perioada 22-29 martie 2020. Decesele au fost anunțate în 30 martie, seara, autoritățile susținând că aceea este data confirmării rezultatelor pozitive de către INSP.

Deces 66

Femeie de 73 de ani din județul Suceava. S-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 în data de 26 martie, probe care au fost testate la Institutul Cantacuzino. Data confirmării: 28 martie. Femeia a murit o zi mai târziu, în 29 martie. Decesul a fost anunțat în 31 martie.

Deces 67

Bărbat de 69 de ani din județul Iasi. A fost testat cu rezultat pozitiv în 28 martie. 

S- a internat la SCBI Iasi în 29 martie, probele biologice pentru COVID 19 au fost testate la SCBI Iasi. Data deces: 30 martie. Decesul a fost anunțat în 31 martie.

Deces 68

Femeie de 81 de ani din județul Mehedinti. Internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova. S-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 în 28 martie, care au fost testate la Institutul Cantacuzino. Data confirmarii: 29 martie. Pacienta a murit o zi mai târziu, în 30 martie. Antecedente patologice: HTA, cardiopatie ischiemica cronică, obezitate gradul III. Ancheta epidemiologică este în curs, susține GCS. Deces anunțat în 31 martie.

Deces 69

Bărbat de 56 ani din Suceava, cunoscut cu afecțiuni psihiatrice, care locuia singur. Decesul a fost constatat de către personalul ambulanței în data de 26.03.2020. Probele au fost recoltate de către serviciul de medicină legală în aceeași dată, susține sursa citată.

Deces 70

Femeie de 60 ani din județul Ialomița. Persoană cu Insuficiență renală cronică, dializată, cu HTA si hepatită cronică cu virus B, debut în 23.03.2020 (febră, frison, cefalee), internată în 25.03.2020 în Secția Nefrologie ATI Spital Municipal Slobozia. S-au recoltat probe pentru COVID 19 în data de 26.03.2020, rezultat pozitiv în data de 28.03.2020. Femeia a murit în 31 martie. Nu a avut istoric de călătorie și nici contact recunoscut cu un caz confirmat, potrivit Grupului de comunicare strategică.

Deces 71

Femeie de 53 ani din județul Hunedoara. Pacienta internată în data de 17.03.2020 pe Sectia de Oncologie cu diagnosticul de Neoplasm ovarian stadiu terminal, pleurezie metastatică, carcinomatoză peritoneală. Contact cu cazuri confirmate cu COVID-19, motiv pentru care s-au recoltat probe, a fost confirmată în 30.03.2020. Decedată în 29.03.2020. Caz anunțat în 31 martie.

Deces 72

Barbat de 65 ani din județul Hunedoara. Internat în 25.03.2020 în Spitalul de Boli Infecțioase Deva și transferat în ATI în data de 26.03.2020.Confirmat în aceeași dată , decedat în 31.03.2020. Comorbiditati: HTA. Fără călătorie, fără contact cunoscut cu caz confirmat.

Decesele 73-78 - toți pacienți ai Spitalului județean Suceava

Deces 73

Bărbat de 62 ani din județul Suceava. S-au recoltat probe în 25.03.2020, confirmat cu COVID în 31.03.2020. Bărbatul a murit în 25 martie.

Deces 74

Femeie de 69 ani din județul Suceava. S-au recoltat probe în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020. Femeia a decedat în 27.03.2020.

Deces 75

Bărbat de 68 ani, jud. Suceava. S-au recoltat probe în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020. A decedat în 28.03.2020.

Deces 76

Bărbat de 57 ani, jud. Suceava. S-au recoltat probe în 26.03.2020, confirmat în 28.03.2020. A decedat în 30.03.2020.

Deces 77

Femeie de 82 ani, jud. Suceava. S-au recoltat probe în 26.03.2020, confirmat în 28.03.2020. Decedat în 30.03.2020.

Deces 78

Femeie de 64 ani, jud. Suceava. Recoltat probe în 26.03.2020, confirmat în 31.03.2020. Decedat în 26.03.2020.

Deces 79

Este vorba despre o femeie de 84 de ani din București, care a ajuns în data de 26.03.2020 la camera de gardă UPU a Spitalului Universitar de urgență cu simptomatologie care a încadrat-o în categoria suspect de infecție cu COVID-19. Pacienta a fost izolată si i s-au recoltat probe pentru COVID-19 în aceeași dată cu rezultat pozitiv, în 27.03.2020. Femeia a murit în aceeași zi - 27 martie.

Decesul a fost anunțat însă abia în 31 martie. Conform Grupului de comunicare strategică, cazul ar fi fost raportat de către spital Direcției de Sănătate Publică București, însă aceasta a "uitat" să-l raporteze către Institutul National de Sănătate Publică. Explicația oficială a autorităților: "deficiențe tehnice generate de procesul de mutare a sediului DSPMB".

Transmisiune din Katanga

VIDEO Șeful DSP Arad, către mai mulți medici și asistente: V-ați ales prost meseria, auziți? De fricoși și de lași eu nu am nevoie

Discuții aprinse între șeful Direcției de Sănătate Publică Arad, Constantin Cătană, şi personalul medical din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), care urma să meargă la graniță pentru triajul epidemiologic, potrivit unei înregistrări video publicate de aradon.ro. Doctorii și asistentele acuzau lipsa materialelor de protecție și a instructajului de folosire a acestora. Catană le-a reproșat cadrelor medicale că "și-au ales prost meseria" și le-a spus că el nu are nevoie de "fricoși și de lași".

Nu este clar când a avut loc discuția. Aradon.ro invocă ziua de luni, un alt cotidian local, Special Arad, îl citează pe Catană care vorbește despre o discuție de acum două săptămâni.

De notat că 83 de angajați ai Spitalului Clinic Județean Arad - medici, asistenți, infirmieri, brancardieri, registratori medicali - erau în concediu medical marți, începând din data de 23 martie, după cum a anunțat Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. În total, în momentul de față spitalul are angajați 305 medici, 985 de asistenți medicali, 387 de infirmiere și 64 de brancardieri.



În înregistrarea video publicată de presa locală, mai multe cadre medicale au spus că se tem să meargă la frontieră deoarece nu au echipamente de protecţie eficiente, potrivit aradon.ro.

"V-ați ales prost meseria, auziți? Ești româncă? Păi și atunci?", spune la începutul discuției șeful DSP, Constantin Cătană.

“Te iei şi te duci dacă nu vrei să meri (la frontieră – n.r.)! Ascultă-mă acuma când vorbesc! Poliţia de Frontieră, o să ajungi acolo, şi o să vezi că poliţistul de frontieră are o mască simplă, atât. Poliţistul de frontieră care a vorbit cu 100.000 (de oameni care au intrat în ţară – n.r.). Acum io vorbesc, da? Dacă nu, iei liftul şi la revedere!", este auzit Cătană adresându-se unui doctor, cu voce ridicată, înainte de a zice: "De fricoși și de lași eu nu am nevoie".

Doctorul a replicat că nici în sala de operaţie nu are mai mult de o mască, moment în care Catană se leagă de ţinuta medicului: “Dar unde eşti dumneata chirurg, că n-am auzit de dumneata? Dom’le, dar dumneata eşti chirurg? Asta e ţinută morală şi fizică de chirurg?"

Chestionat de Special Arad despre această înregistrare, Constantin Catană a răspuns:

"O să-l primiți cu celeritate. Dar vreau să văd întreaga înregistrare a discuției, nu trunchiată sau scoasă din context! Mi-am cerut scuze față de dânșii. Dar dvs sunteți dezinformați, acea discuție a avut loc în urmă cu două săptămâni, la sediul DSP, la ora 07:00 dimineața și dânșii refuzau să-și desfășoare activitatea ca medic (în frontieră). Ulterior au înțeles, au plecat, și-au desfășurat activitatea cu succes. În condiții de siguranță".

Liniște

Îți vine să zbori? Te plictisești? Înjuri?

Sănătate de la Ruxandra Cesereanu: Fac lucruri care îmi plac și pe care le-aș face toată viața". Jurnal ANTI-covid 19. Ziua 17

Izolare. Debusolare. Câți dintre noi nu spunem: nu mai poot! O iau razzna! Nu mai pot! M-am săturat! M-am tâmpit! M-am săturat de tv, de net, de casă! Perspektiva intră în casa și intimitatea oamenilor. Îți aduce modele de sănătate. Îți vorbește despre cum își țin capul, moralul, sufletul SUS oamenii din jur. Astăzi exemplul Ruxandra Cesereanu, scriitor și profesor la Cluj. Perioada asta otrăvită și-o petrece împreună cu Corin Braga și e-ngrijorată de conversațiile cu tatăl său care n-are stare să stea în casă. Citiți "istoria" Ruxandrei Cesereanu de la rugăciunea de dimineață la muzicile psihedelice, de la exercițiile de respirat la fake-ul cu Veneția invadată de delfini.

Ce gesturi faci dimineața?
Mă spăl, zic o rugăciune, pun de cafea.







Cum îți petreci ziua?
Pregătesc cursurile on-line (am două cursuri de predat în acest semestru – acela de poezie modernă și un altul numit Literatură și totalitarism). Citesc și recitesc (varii cărți), ascult muzică, mă uit la filme, vorbesc cu prietenii la telefon și cu tatăl meu. Corespondez pe mail cu prietenii din străinătate (ori pe chat). Mai scriu câte ceva (am niște manuscrise în lucru).

Ce gesturi faci seara?
Mă uit la știri să aflu noutățile legate de pandemie, apoi mă uit la un film. Dacă e ceva bun pe vreun post sau dacă e vreun documentar pe National Geographic și Viasat, dacă nu, caut pe computer un film, am o cinematecă bună acasă. Sau văd filme noi pe Netflix. Povestesc cu Corin (n.r: Corin Braga, profesor Litere Cluj), dezbatem una-alta despre vremurile de acum.







Simți cum te robotizezi?
Nu mă robotizez defel, fac lucruri care îmi plac și pe care le-aș face toată viața. Cursurile on-line sunt o noutate și o provocare, așa încât nu am cum să mă robotizez, dimpotrivă, experimentez.

Cum te îmbraci? Cum îți simți hainele?
Mda, ar trebui să nu mai stau doar în haine de casă (adică sportiv-lejer îmbrăcată), ci să gândesc niște veșminte nu doar comode, ci și simpatice ori măcar relativ elegante pentru statul în casă. Dintr-o minimă cochetărie.

Cum stai cu plictiseala?
Cum reiese deja din ce am spus până acum, nu mă plictisesc deloc. Pentru prima dată în viața mea, în sfârșit îmi ajunge timpul să fac ce am de făcut.

Cu ce ochi îți vezi familia zilnic?
Cu ochi iubitor și neliniștit în același timp. Refuz panica, am capul pe umeri și tocmai de aceea știu că ceea ce se întâmplă (pandemia) este foarte grav. Chiar dacă glumesc și râd de una-alta, fiindcă așa îmi este firea, știu cât de grave sunt lucrurile.

Cum percepi casa? Cum reziști frecușului zilnic?
Fac o minimă curățenie zilnică. Mă simt bine în casa mea (și a lui Corin), am gândit-o ca să ne fie tihnit (e un apartament cu 3 camere în care poți să respiri ; e dotat cu o terasă de zece metri lungime, la etajul zece, de unde se zărește Someșul, pădurea Hoia și cartierul copilăriei mele). Stau mai mult în biroul meu, la computer și la citit, dar și în sufragerie, la televizor, ori la bucătărie, la gătit. Din toate camerele noastre se zărește o parte linistită și înverzită a Clujului.

Cum v-ați împărțit zonele și rolurile în casă?
Eu gătesc și curăț una-alta, Corin face cumpărăturile la magazinele mici de lângă bloc și repară ce se mai strică prin casă. Casnic vorbind. Altfel, fiecare avem odaia noastră de lucru (de scris, mai ales). De citit, citim și în aceeași odaie, vedem filme împreună, ascultăm muzici (simfonice, rock, psihedelice etc.).







Cu ce contrariază tinerii din jurul tău?
Nu e vorba de tineri, ci de români. Unii sunt lucizi și precauți, alții sunt indiferenți și neglijenți în chestiunea pandemiei, ori chiar sarcastici, cu toate riscurile aferente.

Ce instincte/sentimente s-au activat mai puternic față de familie?
Îngrijorarea mea aparte este legată de tatăl meu, care are 85 de ani și nu prea suportă să stea în casă, vrea tot timpul să meargă la țară (unde are pământ) ori la supermarketuri, la cumpărături. I-am explicat cât de grave sunt lucrurile, sper că l-am convins.









Ți-e frică de COVID 19?
Mi-e frică, firește, dar nu am intrat în panică și nici nu voi intra. Vreau să îmi păstrez luciditatea. Sunt cât se poate de precaută. Nu cred în scenariile conspiraționiste. Sunt neliniștită de prognozele medicale (legate de România, dar și de întreaga lume), însă încerc să îmi controlez spaimele, întrucât doar rațională fiind pot lua decizii adecvate legate de sănătatea mea și a celor dragi.

Care sunt zvonurile care te-au marcat?
Știrea falsă cu apariția delfinilor și a lebedelor la Veneția a fost terapeutică pentru mine. Chiar dacă era falsă, mi-a făcut bine.

Care sunt știrile oficiale care te-au marcat?
Cazul cel mai tragic care m-a marcat (emoțional) până acum este acela al Italiei. La Bella Italia, aflată într-o situație tragică. Sâmbăta care a trecut au fost 700 de morți de coronavirus, în Italia, într-o singură zi. E cumplit. Am prieteni italieni, mă gândesc la ei, sunt oameni claustrați în casă care riscă să facă depresie. Italia cea frumoasă, mutilată de coronavirus, cu străzile pustii, e un spectacol tulburător omenește și cultural totodată.

Cum îți simți trupul? Faci exerciții cu el?
Ar trebui să reîncep exercițiile de respirație, da, nu ar fi rău. Deocamdată fac doar exerciții pentru șira spinării și mușchii gâtului, din cauza multului stat la computer.

Cum vezi timpul care este tot mai lung și liber? Cum domini timpul?
Timpul e acum al meu, știu cum să îl gestionez. De-abia acum am timp destul. pentru câte am de făcut.

Cît timp pierzi pe net? Ce anume urmărești?
Computerul rămâne deschis cam o jumătate de zi. Stau pe net câteva ore (2-3 ore). În rest lucrez pe computer.

Cât timp citești? Ce citești?
Citesc vreo 3-4 ore pe zi. Ascult muzică vreo oră. Mă uit la un film pe zi. Când mă uit la documentare, stau mai multe ceasuri.







Ce jocuri aveți?
Mai și dansez din când în când, pe muzică retro. De la posturile retro de televiziune. Mă uit la videoclipuri de odinioară (anii 70, 80, 90, 2000).


Ai proiecte? Cum vezi viitorul?
Despre viitor voi putea vorbi după ce se va încheia pandemia. Până atunci nu există decât prezent.

Cum arată moartea?
Așa cum a arătat dintotdeauna.

Cum arată Dumnezeu? Cum îl înțelegem dacă el nu ne înțelege?
Dumnezeu e așa cum a fost dintotdeauna. În vremurile noastre internautice, însă, s-ar putea ca și el să fie la noi în computer.

Cum arată Paștele în mintea ta în vreme de Coronavirus?
Va fi o sărbătoare rezervată, în izolare. Dar sunt convinsă că vom găsi căi de comuniune.









Cum stai cu stocurile de ailmente? Dar cu stocurile de desinfectanți?
Nu am unde să depozitez multe alimente în casă, locuiesc într-un apartament de 3 camere, cu o cămară mică. Dacă ar fi să stăm baricadați în casă, cred că am putea rămâne două săptămâni, fără să ieșim deloc. Dar nu mai mult. Am detergent, săpun și spirt cât să ajungă pentru o lună. Măști de protecție nu mai am decât vreo 3.

Cum este pregătitul hranei? Cât mănânci?
Gătesc repede, nu am aptitudini culinare, așa că improvizez câte ceva. Mai și comand mâncare (sarmale de post, de pildă, sau musaca cu legume) de la o firmă care știu că pregătește mâncarea cu precauție igienică. Mai comand mâncare și de la restaurantul japonez de lângă blocul nostru (kakiaghe – adică legume prăjite, orez prăjit cu legume, frigărui de pui, șnițel de porc, sushi cu avocado și măr). Mi-am făcut, de asemenea, o mică rezervă cu zacuști și tocănițe de legume. Cam așa.

Zilnic te trezești în aceeași realitate: COVID 19, stat acasă. Mintea ta cum acceptă acest lucru?
Mintea mea stă bine, am energie pozitivă deocamdată, ca să fac față situației de criză. Dar nu știu ce și cum va fi peste o lună.

Ce înseamnă ce-i care se întorc acasă - pentru tine?
Oameni disperați care trebuie înțeleși că vor să revină acasă în această situație de criză mondială, dar și oameni periculoși, dacă nu respectă precauțiile recomandate de autoritățile române și riscă să îi îmbolnăvească (prin iresponsabilitatea sau indolența lor) pe cei din jur.

Cât de mult te-a ajutat cultura ca să poți discerne între bine-rău? ENORM.

Omul invizibil

VIDEO Cum să te faci nevăzut în plină pandemie de coronavirus

Izolare este cuvântul prezent tot mai des în viața noastră, într-o perioadă în care pandemia de coronavirus face tot mai multe victime în fiecare zi. Mai mult ca oricând, avem nevoie de gânduri pozitive și de un zâmbet.

Jurnaliștii de la New York Post s-au gândit la aceste lucruri și au încercat să ne smulgă un zâmbet. Din categoria "să nu faci așa ceva acasă" face parte și postarea de mai jos.

Cu siguranță, multă lume și-ar dori să poată să iasă afară din casă, iar restricțiile să nu mai existe. Până vom ajunge la acel moment, să ne delectăm cu <omul invizibil> din perioada Covid-19.

Fug medicii ca dracul de tămâie!

Nicolae Robu critică personalul medical care demisionează: Pe timp de pace își iau salariu. Acum la greu nu este OK sa asistăm la dezertări

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a declarat marți, la Realitatea Plus, într-o discuție despre personalul medical care și-a dat demisa de la spitalul CFR din municipiu, că nu este în regulă să existe „dezertări” .

„Spitalul CFR nu apartine de primarie, apartine de Ministerul Transporturilor. 10 infirmiere si 3 asistente si-au depus demisia pentru ca sunt speriate pur si simplu, una spune ca are copil mic, alta are pe cineva in intretinere, deci pentru motive de genul acesta spun ca le este frica sa se imbolnaveasca.  Eu cred ca nu este in regula. Cand e liniste toata lumea e multumita pe timp de pace sa-si ia salariu. Acum la greu nu este OK sa asistam la dezertari. Astfel de atitudini impieteaza, afecteaza negativ imaginea generala a corpului medical (...) Nu e nimeni iresponsabil sa expuna oamenii. Nimeni nu are voie sa ii expuna pe medici. Avem nevoie de ei”, a declarat edilul.

Vezi si: Ministrul Sănătății: 'În acest moment, în Suceava există aproximativ 1.000 de persoane infectate care umblă pe străzi' .

 

Să ajutăm agricultura! Sa ajutăm producătorii români să-și vândă produsele! Dați mai departe!

https://rndr.ro/legume/

MADR a lansat platforma online unde producatorii isi pot vinde legumele

In mart. 30, 2020

 0 4,697

 DistribuieFacebookWhatsApp

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.

Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Pentru a accesa platforma unde producătorii își pot publica ofertele intrați pe: https://rndr.ro/legume/

Democrația fricii

Emil Hurezeanu, la Marius Tucă SHOW: Cred ca niciodata viaţa în Germania nu a semănat atât de mult cu viaţa din România/ Europa nu prea mai există, globalizarea cu atat mai puţin

de: Alina Mihai, luni 30 martie 2020, 16:43

O ediţie specială a emisiunii ”Marius Tucă Show” are loc luni, 30 martie, de la ora 18.00. Invitat este ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu.

Marius Tucă şi Emil Hurezeanu discută despre modul în care va arăta omenirea după ce va trece pandemia de coronavirus. Cele mai importate idei:

- (Ce inseamna viata pe vremea coronavirusului in Germania?) Cred ca niciodata viata in Germania n-a semanat atat de mult cu viata in Romania, viata in America, si asa mai departe. Oamenii sunt singuri, dar impreuna. In Germania sunt foarte multe cazuri. Se pare ca Germania e in a doua treapta a aceste rachete teribile. Izolarea este ceea ce caracterizeaza viata in lume.

- Germania se apropie de varful pandemiei saptamana aceasta şi Romania se apropie. Lumea este plina de profeţi, ii ascultam pe toti pentru ca nu stim ce se intampla. Germaria de acum 35-40 era o democratie solida, construita dupa al doilea razboi Mondial. Era o tara care devenise locomotiva economica a lumii.

- Germania de azi e o tara puternica, cu cea mai importanta economie din Europa. A traversat multe crize politice. In ce masura dupa acest soc umanitatea va continua si cum va reporni? Exista un nivel minim de comunicare cu date despre pandemie, stiim ce urmeaza nu am depasit inca momentul maxim, de inflexiune, punctul de pe cardiograma incepe sa coboare, nu putem sta linistiti. Suntem in alerta pana atunci. Suntem intr-o masura de asediu, suntem intr-o stare de asediu radical, pretutindeni

- Ce se intampla acum in lume este un subiect de film de groaza.Suntem in acel moment in care in Nordul Italiei se canta din balcoane un concert al rezistentei, acum nu mai canta si sunt in stadiu in care se numara cosciugele, de nervozitate. Nu ne-am confruntat niciodata cu asta. Trebuie sa avem nervii tari. Secventa de acum 2 saptamani din Lombardia are o faţă noua azi. Oamenii nu mai canta in balcon, ci oamenii au manifestari egoiste, puternic individualiste. Este momentul psihologilor de casa care ne spun cum este cu violenta conjugala si ca vor aparea divorturile.

- Nimic nu va mai fi la fel. Ne indreptam spre natiunile de altadata. Europa nu prea mai exista, globalizarea cu atat mai putin.

(Vorbeai de globalizare in ce masura globalizarea va disparea?)Toate marile pandemii au migrat intre tari. Ciuma de la jumatatea secolului al XIV-lea a venit pe drumul matasii, din China, a facut o escala in nordul Marii Negre intr-una din acele cetati genoveze. Astazi se spune ca dereglarea climatica e una din cauze.

  Aceasta molima isi va gasii remediul destul de repede. E una din marile incercari din generatiile postbelice. Viata economica a tarilor nu s-a oprit nici in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

- Vrem sa credem ca UE e mai mult decat ce ne-a oferit pana acum. Nici germanii nu au masti sau echipamente. Primesc in schimb bolnavi din Franta, Italia. Germania se intreaba de ce trebuie sa importe substante dezinfectante din China, ei nu au avut mentalitatea de a avea stocuri odata cu globalizarea se bazau pe libera miscare a marfurilor.

- De ce am renuntat la fabricile de echipamente? Nu e nevoie de stocuri, de hambare. Globalizarea reprezinta lanturile de aprovizionare care se alimenteaza pe masura nevoilor. Toti suntem acum intr-o criza de medicamente, de aparate. Criza in momentul de fata este data si de ruperea laturilor de distributie internationale, ne vom intoarce la sistemul de productie intern. Daca astazi mergi intr-o farmacie din Germania sau America si ceri un medicament, nu neaparat complicat, ti se spune sa vii peste 4 ore

- Unii spun ca centrul de putere din acest motiv se va muta In Asia. Eu nu cred. Eu cred in destinul Europei. Sunt crize pe care unii le depasesc mai greu sau mai usor. Valorile Occidentului nu se vor risipi

(Se spune ca fiecare tara este pe cont propriu este adevarat?) Momentele tragice prin care trec generatiile (calamitati, etc) scot din om de multe ori cel mai rau. Dar tot in om se ascunde ingerul salvator. Franta a ajutat Italia pana a ajuns si ea in criza, statele UE s-au ajutat intre ele. Italia este ajutata, la inceput de Franta, pana cand si Franta a intrat in tunelul acesta pandemic iar Germania ajuta cu bani si chiar pune la dispozitie spitale, paturi in spitale

(Suntem asaltati de stiri de senzatie cu vine sfarsitul lumii) Era momentul sa ne unim economiile mai ales acum in aceste momente de criza.Germania e intr-o alta faza si multi spun ca suntem in mijlocul linistei de dinaintea furtunii. UE e derutata dar a deschis barierele. Acum era momentul sa ne unim cu totii, sa coboram media de indatorare. Italia isi plateste greu datoriile. Dar iata ca stim se ne despartim la greu, dar haideti sa ne unim acum cand ne este greu datoria olandei si Germanie sunt sa ajute si Italia , nu au vrut, nu vor sa isi imparta chiverniseala cu Italia, Franta, Spania. Va fi o crestere astronomica a somajului , a fost scoasa din priza economia. UE a pus totusi un fond la bataie din care deja s-au alocat bani. UE a pus la dispozitie un fond de unde poate sa dea 40 de miliarde de euro urmand ca suma sa se ridice. E posibil ca si UE sa fie constienta de pericolul mare, de criza existentiala

(Are UE nevoie de lideri exceptionali? Care sa vada si sa rezolve problemele care pot duce la destramarea UE?) O lipsa de solidaritate si o disfuncionalitate grava acum la nivelul UE, s-ar putea sa aiba repercursiuni politice comunitare majore si de nedepasit in anii care vin. Acum starea de urgenta nu e o stare de urgenta politica. Va trebui sa ne raspundem cum tari ca si China Corea care sunt tari cu regimuri dictatoriale au trecut mai usor prin aceasta criza, vor intreba oamenii daca nu e mai bine asa. Noi facem parte din Europa unde individualismul, dorinta de libertate, compatibilitatile cu francezii, cu gerrmanii functioneaza de secole. Disciplina nu face parte din cultura noastra.

- Sper ca dupa aceasta criza sa nu se faca treceri catre aceste regimuri dictatoriale. Am incredere in societatea romaneasca. Am avut parte de o istorie in care insulele de progres au alternat. Societatea romaneasca e o societate occidentalizata.

- (Politicienii germani cum fac faţă acestei crize?) Facand o comparatie Germania si Romania constat ca sunt multe similitudini, mai mult decat in stare de normalitate. Politicienii sunt la fel si aici. Au mari indoieli. Nu au inceput cu cele mai dure masuri. Executivul devine important acum, nu partidele politice. Politicieniii stiu ca in aceste vremuri este important executivul si procedeaza in consecinta.

- Nu vad nicio diferenta dintre oamenii politici din Germania si oamenii politici din Romania. Mai toti, chiar si in Germania, spun haideti sa ne ocupam acum de infectati, de bolnavi, de doctorii nostrii, de personalul medical si ei se imbolnavesc

(Cum ti se pare presa? Cum vezi ce face presa?) Exista o dimensiune predominanta a stirii a retoricii de razboi a comunicatului contondent si cu reactia actorilor: medici politisti. In Germania este un etaj superior de reflexie ca si in emisiunea dumneavoastra. Imi lipseşte o desprindere a acestui nivel de baza care este pamantul mitraliat, bombardat cu statisticile distrugerii. Nu stim cate persoane infectate sunt in total pentru ca nu exista o testare comprehensiva.

- Ma gandesc cu nostalgie la felul cum aratau emisiunile de televiziune sau paginile de politica international ale marilor cotidiane romanesti. Jurnalistii mari faceam parte din sistemul democratic. Online-ul a produs peste tot dezastre atat pentru presa print cat si pentru televiziune. Cam câtă lume citea presa?

- Vor aparea alti oameni si vor fi alte asteptari. Va fi un moment zero. Pacat e ca in acesti 30 de ani de pace noi ne-am purtat ca si cum pacea ar fi eterna. In Germania mor 25.000 de oameni care mor anual din cauza gripei comune si 10.000 de sinucideri, sunt unii care relativizeaza si spun ca pandemia coronavirus nu este atat de periculoasa, dar corona virusul actioneaza foarte rapid si nu are tratament momentan.

- Vedem strazile pustii, orasele pustii, aeroporturile pustii. Asa ceva n-a mai existat niciodata in istoria omenirii.

---

Principalele teme de refecţie abordate în emisiune:

Ce reprezintă această criză pentru umaniitate ? Va fi omenirea îngenuncheată de coronavirus?

Ne vom apropia unii de ceilalţi când se va termina totul?

Va opri virusul războaiele dintre popoare sau vom deveni mai naţionalişti la finalul crizei?

Ce vor înţelege românii după ce vor trece de această molimă?

Care este rolul presei în acest moment de grea încercare pentru umanitate?

Este coronavirusul cel mai mare pericol pentru o Europă şi aşa divizată înainte de această criză?

Va rezista Uniunea Europeană în faţa pandemiei de coronavirus?

Cine are de câştigat şi cine are de câştigat în urma pandemiei? Cum va arăta lumea când virusul va fi învins?

Sunt doar câteva din întrebările la care va răspunde diplomatul Emil Hurezeanu, luni, începând cu ora 18.00, într-o emisiune LIVE "Marius Tucă Show", pe mediafax.ro.

Iadul fricii

Ne este frică de ce nu cunoaștem sau nu putem controla, ori de ce ne periclitează viața.


Izolarea la care suntem supuși din cauza coronavirusului e un iad al fricii. Suntem departe de prieteni, care ne-ar securiza în alte cazuri de urgență, de cercul cunoscuților unde funcționează rețelele de întrajutorare. Suntem singuri în fața unui pericol nevăzut, dar de aceea și mai perfid.


Când ieșim pe străzi, spre serviciu sau cumpărături, pe străzile golite de oameni ca de un aspirator uriaș, avem senzația că respirăm molima odată cu aerul, că fiecare pas e o înaintare implacabilă în abis, spre implozia existenței.


De ce ne este frică? Nu știu cât de boală, cât de ce credem că nu se spune și nu se cunoaște despre ea. Nu avem încredere în guverne și instituții, nu o dată și-au dovedit ticăloșia, lipsa de scrupule, ascunzând date, dezinformând, fie și numai ca să nu se stârnească panică. Și avem certitudinea că acum nu ni se ascunde adevărul, văzând șefii de state cât sunt de panicați? În niciun caz. Nu prea avem încredere nici în lumea medicală, de când ea a devenit o afacere, ceea ce este deosebit de grav.


Trăim în frică, aparent fără scăpare, decât, eventual, în alcool și droguri. Iar acestea nu rezolvă problema, numai o amână.


Cum ieșim din frică, cu mințile întregi, fiindcă lumea cunoscută până acum se prăbușește? Nu mă opresc asupra căii religioase, acolo totu-i clar, nu-i loc de completări. Eu merg pe soluția Alexis Zorba, din romanul „Zorba grecul”, de Nikos Kazantzakis. Probabil ați văzut filmul lui Michael Cacoyannis, din 1964, cu Anthony Quinn, Alan Bates și Irene Papas. Dacă nu, vă invit să-l vizionați. E spre final o scenă, care a devenit celebră- Zorba îl învață pe patronul său să danseze, la vederea prăbușirii funicularului construit de ei, catastrofă ce i-a ruinat. Adică a încercat reconversia tragediei, prin dans, într-o celebrare a vieții. E ușor? Nu. E irațional? Da. Dar câte nu sunt iraționale și ne colorează trecerea pe pământ?


un comentariu de Alexandru Petria, scriitor

Pandemia prostiei a cuprins toate țările. Frica este o metodă de distrugere în masă.

Experții medicali trag semnalul de alarmă: coronavirusul este o epidemie de panică în masă

Mai mulţi experţi străini din domeniul medical spun că panica din jurul coronavirusului este nefondată. Specialiştii din sănătate transmit că metodele aplicate, în unele ţări europene, pentru limitarea transmiterii coronavirusului, sunt mult prea drastice.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 30: 'Situaţia de la Spitalul Universitar este un secret de stat'

Mai mulţi experţi din domeniul medical contrazic teoriile oficiale despre COVID-19 şi sunt de părere că metodele aplicate în unele ţări europene, pentru limitarea răspândirii coronavirusului, sunt unele mult prea aspre, potrivit site-ului Global Research. Un profesor de la Universitatea Copenhaga defineşte noul virus ca fiind „o epidemie de panică în masă”, informează Mediafax.

Sucharit Bhakdi, specialist în microbiologie, unul dintre cei mai citaţi oameni de cercetare din istoria Germaniei spune că: ,,măsurile împotriva coronavirusului sunt absurde şi foarte periculoase. (...) Impactul îngrozitor asupra economiei mondiale ameninţă existenţa a nenumărate persoane”.

,,Politicienii sunt judecaţi de oamenii de ştiinţă (...) oameni de ştiinţă care vor să fie importanţi pentru a obţine bani pentru instituţiile lor. Şi ceea ce lipseşte acum este un mod raţional de a privi lucrurile. Ar trebui să ne punem întrebări precum, cum ai aflat că acest virus este periculos?, cum era înainte?, nu am avut acelaşi lucru anul trecut?, este ceva nou?”, potrivit
medicului pneumolog german, Wolfgang Wodarg.

Dr. Joel Kettneri, director medical al Centrului Internaţional pentru Boli Infecţioase, spune că: ,,îmi fac griji pentru oameni. De teama care va exista de a intra în contact cu oameni, de a fi în acelaşi spaţiu cu oameni, de a strânge mâinile, de a avea întâlniri cu oameni. Îmi fac griji pentru multe (...) multe consecinţe legate de asta”.

Dr. John Ioannidis, medic, om de ştiinţă şi autor: ,,Pacienţii care au fost testaţi pentru SARS-CoV-2 sunt, în general, cei cu simptome severe deoarece majoritatea sistemelor de sănătate au capacitate de testare limitată. A fost o singură situaţie când a fost testată o întreagă populaţie. Mă refer la ce s-a întâmplat pe vasul de croazieră Diamond Princess. Dacă nu am fi ştiut despre un nou virus acolo, şi nu am fi verificat indivizii cu teste PCR, numărul deceselor totale cauzate de „boala asemănătoare gripei” nu ar fi apărut”.

Dr. Yoram Lass, medic, politician şi fost director israelian al Ministerului Sănătăţii: ,,Italia este cunoscută pentru o rată a mortalităţii mare în cazul oamenilor cu probleme respiratorii, o rată de trei ori mai mare decât în oricare altă ţară europeană. În SUA aproximativ 40.000 de oameni mor în sezonul gripal, iar până în prezent din cauza coronavirusului au decedat 40-50 de persoane, majoritatea din centrele de îngrijiri din Washington”.

Dr Frank Ulrich Montgomery, radiolog german: ,,Trebuie să presupunem că virusul va fi alături de noi mult timp, mă întreb când vom reveni la normal? Nu putem ţine şcolile şi centrele de zi închise până la sfârşitul anului. Pentru că va dura cel puţin atât de mult până vom avea un vaccin. Italia a impus un blocaj şi are efectul opus. Au ajuns rapid la limitele de capacitate, dar nu au încetinit răspândirea virusului”.

Prof. Hendrik Streeck, cercetător, epidemiolog şi clinician german în domeniul HIV: ,,Trebuie să ţineţi cont de faptul că, în Germania, au decedat din cauza Sars-CoV-2 persoane în vârstă. În Heinsberg, de exemplu, un bărbat în vârstă de 78 de ani, cu boli preexistente, a murit din cauza insuficienţei cardiace. Deci fără implicarea Sars-2 pulmonar. De când a fost infectat, el apare în statisticile Covid-19. Dar întrebarea este dacă nu ar fi murit oricum, chiar şi fără Sars-2 (...).”

Dr. Yanis Roussel el Al. (o echipă de cercetători germani): ,,Problema SARS-CoV-2 este probabil supraestimată, deoarece 2,6 milioane de oameni mor de infecţii respiratorii în fiecare an.”

Dr. David Katz, medic american şi director fondator al Centrului de Cercetare de la Universitatea Yale: ,,Sunt profund îngrijorat de consecinţele sociale, economice şi de sănătate ale acestei derogări aproape totale a vieţii normale (...) musuri precum, şcoli şi întreprinderi închise, adunări interzise, vor fi de lungă durată, posibil mai ”grave” decât taxa directă a virusului în sine.”

Michael T. Osterholm, director al Centrului pentru Cercetări şi Politici de Boli Infecţioase de la Universitatea din Minnesota: ,,Luaţi în considerare efectul închiderii birourilor, şcolilor, sistemelor de transport, restaurantelor, hotelurilor, magazinelor, teatrelor, sălilor de concerte, evenimentelor sportive şi altor locaţii (...) şi a intrării lucrătorilor în şomaj. Rezultatul probabil nu ar fi doar o depresie, ci o descompunere economică completă, cu nenumărate locuri de muncă pierdute, cu mult înainte ca vaccinul să fie gata. Faceţi faţă realităţii covid-19. O blocare naţională nu este o leac.”

Dr Peter Goetzche, profesor la Universitatea din Copenhaga, descrie coronavirusul ca fiind „o epidemie de panică în masă”.

Îmbogățiții de război. Suciți-le gâtul!

Nume grele implicate în contractele cu echipamente medicale. E război în PNL

Contractele privind achiziția de echipamente medicale nu au ocolit lumea politică și se pregătesc adevărate tunuri financiare pe baza crizei provocată de noul coronavirus SARS-CoV-2. Bătălia între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria este în plină desfășurare și totul a pornit când i s-a cerut demisia fostului ministru al Sănătății, Victor Costache.

Implicarea sistemului în aceste contracte prin firmele din domeniul farmaceutic pe care le controlează este din ce în ce mai vizibil și nu se mai ține cont de absolut nicio regulă. Citește mai multe AICI... despre cine vrea să acapareze contractele din domeniul farmaceutic din România și ce nume grele sunt implicate...