Proiecția inflației, BNR
Inflatia se poate defini ca o crestere a nivelului general al preturilor atat la bunuri cat si la servicii in conditiile in care puterea de cumparare scade. Inflatia se face simtita atat la nivelul consumatorului cat si la nivelul macroeconomic. Cauzele care declanseaza aparitia acestui fenomen sunt multiple si au facut obiectul de cercetare al specialistilor in domeniu.
Multitudinea de teorii poate fi sintetizata in patru idei:
- cererea in exces a bunurilor de consum (inflatia prin cerere)
- cresterea costului de productie (inflatia prin costuri)
- emisiunea de moneda in exces (fenomen monetarist)
- falimentul institutiilor publice
In literatura de specialitate inflatia este clasificata:
dupa functionarea mecanismului pietei
- inflatia deschisa (permite sistemului economic sa functioneze ca un mecanism in care preturile sunt fixe, orice exces de cerere duce la cresterea preturilor si salariilor)
- inflatia reprimata (guvernul impiedica cresterea preturilor si a salariilor, astfel cererea in exces este reprimata)
dupa rata de crestere a preturilor
- inflatia moderata (cresterea preturilor nu depaseste 2-3%)
- inflatia galopanta ( pentru o crestere de peste 10 %)
- hiperinflatie (nivelul preturilor creste cu peste 50%)
dupa asteptarile inflationiste
- inflatia anticipata (este pregatita si primita de fiecare actor de pe piata)
- inflatia neanticipata (afecteaza productia si forta de munca)
Masurarea inflatiei
Masurarea inflatiei are in vedere, in principal, factorul pret. Se poate vorbi de existenta unor indici folositi pentru a masura inflatia, fiecare fiind construit si calculat in mod diferit: indicele preturilor de consum (IPC), indicele preturilor de producatori (IPP), indicele general al preturilor (IGP), deflatorul PIB.
1) Indicele preturilor de consum (IPC): masoara schimbarea de pret a unui cos de produse care se presupune a fi achizitionat de catre consumatorul mediu urban, relevant din perspectiva cheltuielilor efectuate de o gospodarie tipica.
2) Indicele preturilor de producator (IPP): masoara schimbarea pretului mediu in preturile de vanzare primite de producatorii interni pentru productia lor. Acest indice difera de IPC deoarece multe produse sunt vandute intermediarilor si nu consumatorilor direct. IPC surprinde doar schimbarile de pret ale produselor vandute consumatorului ,nu si intermediarilor. Din acest motiv IPP masoara modificarile in venituri, echivalent cu modificarile din productie.
3) Indicele general al preturilor (IGP): masoara evolutia preturilor platite de catre consumatori pentru produsele achizitionate pe o perioada mai indelungata. IGP masoara schimbarile produse atat în cazul bunurilor regasite in consumul gospodariilor, cat si in cel al componentelor (bunurilor) din fluxurile de productie.
4) Deflatorul PIB apare ca o unitate de masura a modificarilor care au loc intr-o perioada de timp, in cadrul a doua elemente:preturile bunurilor incluse in PIB si puterea de cumparare a banilor.
Masuri de reducere a inflatiei
In cazul inflatiei la cerere:
- Diminuarea cheltuielilor publice prin sistemul de impunere (sporirea taxelor si impozitelor)
- Crestera ratei dobanzii duce la scaderea cererii de investitie si diminuarea presiunii inflationiste. In cazul inflatiei prin costuri, pe termen scurt,este nevoie de un control atent al preturilor. Pe termen lung nu este recomandat deoarece duce la un mai mare dezechilibru intre cerere si oferta.
In cazul inflatiei prin salariu, pe termen scurt, se impune un control al veniturilor salariale si nesalariale. Nu se recomada pe o perioada indelungata deoarece angajatii nu vor suporta reducerea salariilor si vor riposta.
Politica monetara reprezinta un factor important in atenuarea inflatiei, va duce la marirea ratei dobanzii si in consecintala diminuarea cererii si reducerea preturilor.
Efectele inflatiei
Inflatia poate afecta industria indiferent de domeniu de activitate al companiilor sau dimensiunea lor. Persoanele care traiesc din venituri fixe precum pensionarii sau persoanele cu handicap pot fi afectate de inflatie prin neputinta acestora de a mai achizitiona acelasi volum de bunuri de consum, diminuandu-le astfel nivelul de trai. In plus, o valoare mai mare a inflatiei poate produce o incertitudine la nivelul intregii economii. Pe un asa fundal economic marile companii si investitori ezita in a mai cheltui bani pana in momentul in care se simt confortabil cu privire la conditiile economice viitoare. Acest lucru va duce la o scadere de consum de bunuri si servicii, fiind afectati furnizorii care vor fi nevoiti sa faca disponibilizari ducand astfel la cresterea somajului.
Acest fenomen inflationist a afectat din vremurile cele mai timpuri vietile oamenilor destabilizand intr-o mare masura bunul mers al vietii economice, sociale si politice.
Alte concepte
Deflatia - reprezinta scaderea preturilor de consum, fiind cel mai des cauzata de scaderea ofertei de bani si de creditare. Scaderea cheltuililor guvernamentale poate conduce de asemenea la deflatie.
Efectele negative ale deflatiei: prin scaderea preturilor scade si interesul producatorilor de a vinde, productia scade, firmele se restrang, somajul creste, cererea scade.
Dezinflatia reprezinta o incetinire a inflatiei determinata de cresterea fiscalitatii, diminuarea emisiunii de bani etc. De exemplu: daca rata anuala a inflatiei intr-o luna este de 7% si in luna urmatoare scade la 6%, atunci se poate spune ca dezinflatia este de 1%, daca inflatia ajunge la 0% in acel moment dezinflatia devine deflatie.
Stagflatia - procesul de stagnare a productiei fara a fi afectata masa monetara, avand ca rezultat un nivel ridicat al inflatiei
Slumpflatia - procesul de recesiune economica alaturi de o inflatie galopanta
Hiperinflatia - este o stare in care nivelul preturilor creste in mod exagerat din cauza devalorizarii monedei. Desi nu exista o definire clara a ratei inflatiei care poata sa fie numita hiperinflatie, o definitie operativa face referire la un ritm mediu lunar de peste 50%, ca fiind rata de la care se poate vorbi de hiperinflatie.
