Fostul șef al Mossadului, agenția de informații externe a Israelului, ar fi amenințat-o pe fosta procuroare-șef a Curții Penale Internaționale Fatou Bensouda în cadrul unor întâlniri secrete în care a încercat să facă presiuni asupra ei să renunțe la o anchetă privind crimele de război, se arată într-o anchetă The Guardian.
Acestea au avut loc în anii care au precedat decizia acesteia de a deschide o anchetă oficială privind presupusele crime de război și crime împotriva umanității săvârșite în teritoriile palestiniene ocupate.
Investigația, lansată în 2021, a ajuns la final săptămâna trecută, când succesorul lui Bensouda, Karim Khan, a anunțat că solicită camerei preliminare a CPI mandat de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu și ministrul său al apărării, Yoav Gallant, în legătură cu purtarea războiului din Fâșia Gaza.
De această decizie a procurorului-șef al CPI se temea de mult timp establishmentul militar și politic al Israelului.
Cohen s-a ămplicat personal în operațiunea împotriva CPI în perioada în care era director al Mossadului. Activitățile sale au fost autorizate la nivel înalt și justificate pe baza faptului că tribunalul reprezenta o amenințare de urmărire penală împotriva personalului militar, potrivit unui oficial israelian de rang înalt.
O altă sursă israeliană informată a declarat că obiectivul Mossadului era de a o compromite pe procuroare sau de a o coopota în sensul de a coopera cu cererile Israelului.
O a treia sursă familiarizată cu operațiunea a spus că Cohen a acționat în calitate de „mesager neoficial" al lui Netanyahu.
Cohen, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Netanyahu la acea vreme și care se conturează ca o forță politică de sine stătătoare în Israel, a coordonat personal implicarea Mossadului în campania de aproape un deceniu a Israelului pentru a submina instanța.
Patru surse au confirmat că Bensouda a informat un mic grup de înalți funcționari ai CPI despre încercările lui Cohen de a o influența, pe fondul îngrijorărilor legate de natura din ce în ce mai persistentă și mai amenințătoare a comportamentului său.
Trei dintre aceste surse erau familiarizate cu dezvăluirile oficiale ale lui Bensouda către CPI cu privire la acest subiect, precizând că ea a dezvăluit că Cohen a exercitat presiuni asupra ei în mai multe rânduri pentru a nu continua o anchetă penală în cazul privind teritoriile palestiniene.
Potrivit relatărilor împărtășite oficialilor CPI, acesta i-ar fi spus: „Ar trebui să ne ajuți și să ne lași să avem grijă de tine. Nu ai vrea să te implici în lucruri care ar putea să-ți compromită siguranța sau pe cea a familiei tale".
O persoană informată cu privire la activitățile lui Cohen a declarat că acesta a folosit „tactici josnice" împotriva lui Bensouda ca parte a demersului, în cele din urmă nereușit, de a o intimida și influența.
Totodată, Mossadul a manifestat un interes deosebit față de membrii familiei lui Bensouda și a obținut transcrieri ale unor înregistrări secrete ale soțului ei, potrivit a două surse care cunosc direct situația. Oficialii israelieni au încercat apoi să folosească acest material pentru a o discredita pe procuroare.
Dezvăluirile despre operațiunea lui Cohen fac parte dintr-o investigație a The Guardian, publicația israeliano-palestiniană +972 Magazine și publicația de limbă ebraică Local Call, care dezvăluie modul în care mai multe agenții de informații israeliene au dus un „război" secret împotriva CPI timp de aproape un deceniu.
Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al biroului premierului israelian a declarat: „Întrebările care ne-au fost transmise sunt pline de acuzații false și nefondate, menite să facă rău statului Israel". Cohen nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Bensouda a refuzat să comenteze.
În ceea ce privește eforturile Mossadului, Israelul a primit sprijin din partea unui aliat improbabil: Joseph Kabila, fostul președinte al Republicii Democratice Congo, care a jucat un rol de sprijin în complot.
Dezvăluirile survin în contextul în care actualul procuror-șef, Khan, a avertizat în ultimele zile că nu va ezita să aducă acuzații penale în cazul „încercărilor de a împiedica, intimida sau influența necorespunzător" funcționarii CPI.
Potrivit experților juridici și foștilor oficiali ai CPI, eforturile Mossadului de a o amenința sau de a exercita presiuni asupra lui Bensouda ar putea constitui infracțiuni împotriva administrării justiției, în conformitate cu articolul 70 din Statutul de la Roma, tratatul în baza căruia a fost înființată Curtea.
Un purtător de cuvânt al CPI a refuzat să dezvăluie dacă Khan a examinat dezvăluirile predecesoarei sale despre contactele sale cu Cohen, dar a precizat că Khan nu s-a întâlnit niciodată și nu a vorbit niciodată cu șeful Mossadului.
În timp ce purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze acuzațiile acesta a declarat că biroul lui Khan a fost supus la „mai multe forme de amenințări și comunicări care ar putea fi considerate încercări de a-i influența în mod nejustificat activitățile".
Decizia lui Khan de a cere mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant, săptămâna trecută, a marcat o premieră, fiind prima dată când instanța cere măsuri împotriva liderilor unei țări aliate a SUA și a Europei. Presupusele lor infracțiuni – printre care se numără dispunerea de atacuri asupra civililor și utilizarea foametei ca metodă de război – are legătură cu războiul pe care îl poartă de opt luni în Gaza.
Însă cazul CPI datează din 2015, când Bensouda a decis să deschidă o anchetă preliminară a situației din Palestina, care presupunea o evaluare inițială a acuzațiilor de infracțiuni comise de persoane din Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Decizia lui Bensouda a stârnit furia Israelului, care se temea că cetățenii săi ar putea fi urmăriți penal pentru implicarea lor în operațiunile din teritoriile palestiniene. Israelul își manifestă de mult timp deschis opoziția față de CPI, refuzând să îi recunoască autoritatea. Miniștrii israelieni și-au intensificat atacurile la adresa curții și chiar au promis că vor încerca să o desființeze.
La scurt timp după ce au început examinarea preliminară, Bensouda și procurorii săi superiori au început să primească avertismente potrivit cărora serviciile de informații israeliene se interesau îndeaproape de activitatea lor.
Potrivit a două surse, au existat chiar suspiciuni în rândul oficialilor de rang înalt ai CPI că Israelul a cultivat surse în cadrul diviziei de urmărire penală a Curții (biroul procurorului). O altă persoană și-a reamintit ulterior că, deși Mossadul „nu și-a lăsat semnătura", s-a presupus că agenția se afla în spatele unora dintre activitățile de care oficialii fuseseră informați.
Cu toate acestea, doar un grup restrâns de personalități de rang înalt de la CPI a fost informat de faptul că directorul Mossadului l-a abordat personal pe procurorul-șef.
Spion de carieră, Cohen se bucură în cadrul comunității israeliene de informații de reputația de a fi un recrutor eficient de agenți străini. El era un aliat loial și puternic al prim-ministrului la momentul respectiv, fiind numit director al Mossadului de către Netanyahu în 2016, după ce a lucrat mai mulți ani alături de acesta în calitate de consilier pentru securitate națională.
În calitate de șef al Consiliului de securitate națională între 2013 și 2016, Cohen a supravegheat organismul care, potrivit mai multor surse, a început să coordoneze un efort al mai multor agenții împotriva CPI odată ce Bensouda a deschis ancheta preliminară în 2015.
Prima interacțiune a lui Cohen cu Bensouda pare să fi avut loc la conferința de securitate de la Munchen din 2017, când directorul Mossad s-a prezentat procuroarei în cadrul unui scurt schimb de replici. După această întâlnire, Cohen a atras-o pe Bensouda într-o „ambuscadă" într-un apartament de hotel din Manhattan, potrivit mai multor surse familiare cu incidentul.
În 2018, Bensouda se afla la New York într-o vizită oficială și se întâlnea la hotelul său cu Kabila, pe atunci președinte al RDC. Cei doi se întâlniseră de mai multe ori înainte în legătură cu ancheta în curs a CPI privind presupusele crime comise în țara sa.
Cu toate acestea, întâlnirea pare să fi fost o înscenare. La un moment dat, după ce personalul lui Bensouda a fost rugat să părăsească încăperea, Cohen a intrat, potrivit a trei surse familiare cu întâlnirea. Apariția surpriză, au spus acestea, i-a provocat panică lui Bensouda și grupului de funcționari ai CPI ce călătoreau cu ea.
Nu este clar de ce Kabila l-a ajutat pe Cohen, dar legăturile dintre cei doi bărbați au fost dezvăluite în 2022 de publicația israeliană TheMarker, care a relatat despre o serie de călătorii secrete pe care directorul Mossad le-a făcut în RDC de-a lungul anului 2019.
Potrivit publicației, călătoriile lui Cohen, în timpul cărora a cerut sfatul lui Kabila „pe o problemă de interes pentru Israel" și care au fost aproape cert aprobate de Netanyahu, au fost extrem de neobișnuite și au uimit înalții responsabili din cadrul comunității de informații.
Raportând despre întâlnirile din RDC din 2022, postul de televiziune israelian Kan 11 a relatat că deplasările lui Cohen aveau legătură cu un „plan extrem de controversat" și a citat surse oficiale care l-au descris ca fiind „unul dintre cele mai sensibile secrete ale Israelului".
Mai multe surse au confirmat pentru The Guardian că deplasările au fost parțial legate de operațiunea CPI, iar Kabila, care a plecat din funcție în ianuarie 2019, a jucat un rol important de sprijin în complotul Mossadului împotriva lui Bensouda. Kabila nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
După întâlnirea surpriză cu Kabila și Bensouda la New York, Cohen a sunat-o în mod repetat pe procuroarea-șefă și a încercat să obțină întâlniri cu ea, și-au reamintit trei surse. Potrivit a două persoane familiare cu situația, la un moment dat, Bensouda l-a întrebat pe Cohen cum a obținut numărul ei de telefon, la care acesta a răspuns: „Ai uitat cu ce mă ocup?".
Inițial, șeful serviciilor de informații „a încercat să clădească o relație" cu procurorul și a jucat rolul de „polițist bun" în încercarea de a o atrage de partea sa. Obiectivul inițial, au spus acestea, pare să fi fost acela de a o convinge pe Bensouda să coopereze cu Israelul.
Totuși, cu trecerea timpului, tonul contactelor lui Cohen s-a schimbat și a început să apeleze la o serie de tactici, inclusiv „amenințări și manipulare", a declarat o persoană informată despre întâlniri. Acest lucru a determinat-o pe Bensouda să informeze un grup restrâns de înalți funcționari ai CPI cu privire la comportamentul său.
În decembrie 2019, procurorul a anunțat că are motive să deschidă o anchetă penală deplină privind acuzațiile de crime de război în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. Totuși, a amânat lansarea acesteia, hotărând să solicite mai întâi o hotărâre din partea camerei preliminare a CPI pentru a confirma că instanța are într-adevăr jurisdicție asupra Palestinei.
Mai multe surse au declarat că, în această etapă, în timp ce judecătorii analizau cazul, Cohen și-a intensificat demersurile de a o convinge pe Bensouda să nu continue ancheta în cazul în care judecătorii îi dădeau undă verde.
Între sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2021, au declarat sursele, au existat cel puțin trei întâlniri între Cohen și Bensouda, toate inițiate de șeful spionajului. Comportamentul său ar fi devenit din ce în ce mai îngrijorător pentru oficialii CPI.
O sursă familiarizată cu relatările lui Bensouda despre ultimele două întâlniri cu Cohen a declarat că acesta a pus problema siguranța ei și a familiei sale într-o manieră care a făcut-o să creacă că o amenința.
O dată Cohen i-ar fi arătat lui Bensouda copii ale unor fotografii ale soțului ei, care au fost făcute pe ascuns când cuplul se afla în vizită la Londra. Altădată, potrivit unor surse, Cohen i-a sugerat procurorului că o decizie de a deschide o anchetă ar fi în detrimentul carierei sale.
Patru surse familiarizate cu situația au declarat că a fost cam în aceeași perioadă în care Bensouda și alți oficiali ai CPI au descoperit că printre canalele diplomatice circulau informații referitoare la soțul ei, care lucra ca și consultant în afaceri internaționale.
Între 2019 și 2020, Mossadul a căutat în mod activ informații compromițătoare despre procuror și s-a interesat de membrii familiei sale.
Agenția de spionaj a obținut o serie de materiale, inclusiv transcrieri ale unei aparente operațiuni de filaj împotriva soțului ei.
Nu este clar cine a condus operațiunea sau ce anume se presupune că ar fi spus acesta în înregistrări. O teorie este că acesta ar fi fost vizat de agenția de informații sau de actori privați din altă țară care doreau să aibă influență asupra CPI. O altă ipoteză este că informațiile au fost fabricate.
Cu toate acestea, odată intrat în posesia Israelului, materialul a fost folosit de diplomații săi într-o încercare nereușită de subminare a procurorului-șef. Însă, potrivit mai multor surse, Israelul nu a reușit să își convingă aliații de importanța materialului.
Trei surse informate cu privire la informațiile împărtășite de Israel la nivel diplomatic au descris eforturile ca făcând parte dintr-o „campanie de defăimare" nereușită împotriva lui Bensouda. “Au mers după Fatou", a declarat una dintre surse, dar acest lucru nu a avut „niciun impact" asupra activității procurorului.
Eforturile diplomatice au făcut parte dintr-un efort coordonat de guvernele lui Netanyahu și Donald Trump din SUA pentru a exercita presiuni publice și private asupra procurorului și a personalului său.
Între 2019 și 2020, într-o decizie fără precedent, administrația Trump a impus restricții de viză și sancțiuni pentru procurorul-șef. A fost o măsură de represalii față de deschiderea de către Bensouda a unei anchete separate privind crimele de război din Afganistan, presupus a fi fost comise de talibani și de personalul militar afgan și american.
Cu toate acestea, Mike Pompeo, pe atunci secretar de stat al SUA, a legat pachetul de sancțiuni de cazul Palestina. „Este clar că CPI nu face decât să pună Israelul în [vizor] în scopuri pur politice", a declarat el.
Câteva luni mai târziu, el a acuzat-o pe Bensouda, fără să citeze nicio dovadă, că „s-a implicat în acte de corupție în beneficiul său personal".
Sancțiunile americane au fost anulate după ce președintele Joe Biden a venit la Casa Albă.
În februarie 2021, camera preliminară a CPI a emis o hotărâre prin care a confirmat că CPI are jurisdicție în teritoriile palestiniene ocupate. Luna următoare, Bensouda a anunțat deschiderea anchetei penale.
„În cele din urmă, preocuparea noastră centrală trebuie să fie pentru victimele crimelor, atât palestiniene, cât și israeliene, care decurg din ciclul lung de violență și insecuritate care a provocat suferință profundă și disperare de ambele părți", a declarat ea la acea vreme.
Bensouda și-a încheiat mandatul de nouă ani la CPI trei luni mai târziu, lăsându-i succesorului său, Khan, sarcina de a prelua ancheta. Abia după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și după războiul care a urmat în Gaza, ancheta CPI a căpătat o nouă urgență, culminând cu solicitarea de săptămâna trecută a mandatelor de arestare.
A fost concluzia de care se temea instituția politică, militară și de informații a Israelului. „Faptul că l-au ales pe șeful Mossad pentru a fi mesagerul neoficial al premierului la [Bensouda] a fost pentru a intimida, prin definiție", a declarat o sursă informată despre operațiunea lui Cohen. „A eșuat".
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/orasul-din-romania-in-care-se-muta-tot-mai-multi-tineri-si-pensionari-scaled.jpg)
